Page 53 - 1897-03

Mcta AdiaiiiitntluH. „Gazeta" iese îi Sâ-care di,
îi îipoiîrsilî
Braşov, piaţa a ara iSFr. 35. Abonamente pentru Anstro-Dngaria:
Pe un an 12 fl., pe şese iunl
S&zioori nurraneitfe na se 6 fl., pe trei luni 3 fl.
BjlmBBc. — H&TUWcripto wa ne N-rii de Dumlnooâ 2 fi. pe an.
Pentru România si străinătate;
(KSERĂfE s» primesa la Adml-
RlstrEţlmio în Braşov şi la m- Pe un an 40 franol, pe ş6se
măt6rele Birouri dş onuisolur!: luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
In Viena: M. Dukis, Hrinrich N-rii de Duminecă 8 franol.
Schaick, Rudolf Mosse, A, Opptliks Se prenumără la tdte ofioiele
Naohfolgor; Anton Oppslik, J. poştale din întru şi din aîară
Dannebcr, în Budapesta: A. 7. şi la dd. colectori.
Boldbcrgerq, Sckstein Bemat; în l^uameutul pentru Brasar
BnenreaoJ: Agence Ilmas, Sno- administraţiunea, piaţa mare,
onraale de Boumanio; în Ham- tfirgul Inului Nr. 30 etagiu
bors,: Karoiyt ofc Liebnumn,
I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Inaarţlunllor: o eariă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
garmond pe » ooldnă 8 or. şi Cu dusul în casă: Pe un an
iJOor. timbru pontru o publi- -A. IbT "CT 31, 12 fl., pe61unî6 11., pe trei luni
care. Publioări mai doeo după 3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
tarifă ei învoiala. său 15 bani. Atăt abonamen­
Beclame pe pagina a 3-a o tele cât şi inserţiunile sunt
Bsxiă 10 or. bou 30 bani. a se plăti înainte.
. 59. Braşov, Vineri 14 (26) Martie 1897.

Care va fi leacul? Chiar cele două camere ale legisla- câştiga însă favoruri, trebue să se se gândi la o campaniă seriâsă cu Turcii.
ţiunei chiămate a ocupa locul prim aibă bine cu guvernul. In Londra se crede deci că un răsboiu
Nu fără temeiu a cjis primatele în stat, sunt în mare parte, com­ Lucru firesc, că în astfel de îm­ greoo-turoeso nu e verisimil, ou t6te aces­
Vaszary, cu ocasiunea adunărei ge­ puse, cum accentueză aceste foi, din prejurări cu greu poţi admite, că tea puterile au început să soootâscă deja
nerale din 4il i trecute a societăţii nisce elemente fdrte problematice. astfel de deputaţi vor servi cu sin­ şi ou eventualitatea lui.
0 e
„S.-lui Stetan, că „moravurile tim­ In privinţa acăsta avem tocmai ceritate interesele ţărei. Mandatul „Gazeta de Colonia", aduce soirea, oă
pului nostru sunt înveninate, nu mai de deputat le este bine venit pentru Anglia propune oa puterile să ia măsuri
acum înaintea ndstră câte-va con­
recunoscem societatea maghiară de a-şî servi interesele proprii, său cu pentru delăturarea pericolului unei cioc­
statări ale unei foi unguresc!, care
odinioră; pretutindenea distrugere, alte cuvinte pentru a face specu­ niri la graniţa Tesaliei. Acâstă acire se
sunt cu atât mai preţidse, fiind-că
anarhiă şi decadenţă. Morală patria laţiunî. confirmă şi din Viena. E vorba de-o nouă
fdia, do care vorbim, nu stă tocmai
şi Dumne4eu sunt acjî numai vorbe Am semnalat aici calamitatea acţiune a puterilor pentru a faoe pe Greci
departe de vederile cercurilor gu­
gdle“, acăsta, cu care se ocupă acţî tătă şi pe Turci să păstreze o sonă neutrală la
vernamentale.
Acestea sunt constatări gro­ pressa ungurăscă şi care a caracte- graniţă prevecjendu-se măsuri ooeroitive, la
E vorba adecă de speculaţiu-
zave, sunt adevăruri scdse din espe- risat’o fărte nemerit contele Albert oas dâoă o parte său altă n’ar satisface
nile. ce se fac la noi cu mandatele Apponyi la banchetul, ce s’a dat cu pretensiunei puterilor; în special ainenin-
rienţa cinică,, pe care unui Maghiar
de deputaţi ai camerei. „Egyetăr- ocasiunea jubileului unuia din parti* ţându-se în caşul acesta Greoia cu blocada
modern de calibrul lui Yaszary, în-
tăs“ constată cu cifre, că între ac­
fiăcăratul sprijinitor al ideilor de sânii săi. dela Voios, prin oare s’ar înpedeea trimi­
tualii deputaţi dietalî, nu mai pu­ terea de nouă trupe la graniţă.
s
maghiarisare, îi va fi căcjut fdrte „In Ungaria, cji © ©1, nu bântue
ţin ca doue sute opt-cţecî şi trei (283)
greu de-a le întări faţă cu cona­ numai corupţiunea, oi şi aceea ce e Din Paris se anunţă oă Anglia a fă­
sunt de aceia, car! chiar decă ar
ţionalii sei, der a trebuit să le mai rău decât corupţiunea: tole­ cut guvernului frances următorea nouă pro­
voi, nu pot se servescă conscienţios
întărăscă. Distrugerea, anarchia şi rarea corupţiunei de cătră „ămeni punere: Anglia va trimite pe oheltuiela ei
intereselor ţărei, fără de-a nu risca
decadenţa, de care a vorbit prima­ cum se cade“, cari prin asistenţa propriă 10 mii de omeni, ca să ooupe
mar! interese materiale ale lor. Toţi
tele, au ajuns la aşa grad, încât nu lor passivă promovăză numai nas- Creta, silind trupele grecescl să se retragă,
mai pot fi ascunse. Le-a constatat aceştia adecă sunt angagiaţî, fiă ca cerea imoralităţii în viăţa publică. er pe insurgenţi să depună armele. Decă
director!, fiă ca membri în direc­
cu ocasiunea acăsta Vaszary, le-au Şi acăsta corupţiune legată cu forţa marile puteri vor consimţi, Anglia va lua
ţiune de întreprindere pe acţiuni
w
constatat cu altă ocasiune alţi băr­ dă degenerarea politică de astăc|î . parte la blocada porturilor grecesol. Mi­
cutăror societăţi. Remuneraţiile lor
baţi fruntaşi ai Maghiarilor, ba în- Băla este dăr cunoscută. Care nistrul Hanotaux, răspunse îndată câFran-
coastau de obiceiu din tantieme. Va
tr’un moment lucid al său le-a con­ va fi însă leacul? cia e de părere oă pacificarea Cretei nu
să cjică cu cât societăţile pot face |
statat încâtva însu-şî ministrul Wlas- are să se facă de-o singură putere şi oă
mai mar! speculaţiunî, cu atât sunt
sics mai cjilele trecute in parlament, celelelte puteri continentale sunt de aceeaşi
mai mar! şi tantiemele, seu mai
plângendu-se şi el contra moravu­ Evenimentele în Turcia. părere.
bine cjis remuneraţiile deputaţilor,
rilor de acjî ale societăţii maghiare. Tresa rusdscă, arată din nou mare ne*
car! portă eticheta de director! său Corespondentul foiei germane „Vos-
Trăim, în adevăr într’o epocă sisohe-Zeitung", care se află, la Elassona încredere fa\ă cu Anglia mai ales „Novoie
de membri în direcţiune.
de corupţiune şi demoralisare, care în tabăra turcesoă, de lângă graniţa Gre­ Vremia", accentueză, că deosebirile de pă­
îţi face impresia, că tdte sunt pu­ E evident, că aici avem de-a ciei, raportâză că t6tâ puterea, militară a reri intre guyernul engles şi oposiţiâ pri­
trede în acest stat, tdte merg spre face cu un sistem de speculaţiunî Turcilor coastă din 32 mii de omeni, între vitor la Grecia sunt numai o oomediă,şi au
ruină şi decadenţă, tdte se destramă fără părecbiă. O sumedeniă de fa­ cari 6 mii oavaleriă, cu 160 tunuri Ktupp. de scop numai a masca atitudinea cabi­
şi nimicesc. Defraudaţiile, specula- bric! şi societăţi de esploatare, ca Cavaleria abiB are 2 mii cai şi artileria netului.
ţiunile murdare, şarlataniile de tot de esemplu a industriei morăritului, stă tot aşa de rău. Mai mulţi oficerl ger­ Şi foile germane se plâng în oontra
soiul sunt la ordinea cjilei şi se prac­ a minelor de cărbuni, a fabricelor mani sunt angajaţi la artileria turcâscă; Angliei cjicend, că ea oontribue la situa-
tică pe-o seară întinsă. Er cât pen­ de fierăria, a diferitelor tipografiii, de-aîtmintrelea e lipsă de oficerl instruiţi ţiunea desolată de acfl, căci e în contra
tru „gheşefturl" sunt implicaţi în a constructorilor de tot felui etc. şi de subofioerl. luărei de măsuri coercitive mai energice.
ele şi vecjuţi membri ai societă­ sunt representate în dietă prin câte De altă parte Or ceia faoe cele mai Şi astfel faoe cu neputinţă înăsprirea mă-
ţii maghiare, care ocupă func-ţiunî unul, doi, patru or! chiar mai mulţî mari încordări pentru a g® pregăti de răs- surei de blooadă.
prime în stat şi sunt puşi ca esem- deputaţi. boiu. „Monitorul" din Atena publioă un *
ple şi modele de imitare înaintea Se ’nţelege, societăţile amintite deoret, care ordonă formarea de 10 bătă­ Din Saioniclii se anunţă „Corr. Pol.“:
cetăţenilor. au sciut ce fac, când s’au îngrijit ii 6ne nouă de infanteria, 14 baterii, un Autorităţile turoescl au fost însciinţate, oă
Şi o parte din foile unguresc! să aibă în fruntea lor câte-un depu­ batalion de geniu şi 6 companii de tren. societatea secretă din Atena, „Ethaiki-Ha-
constată cjilnic, în mod direct, or! tat. Aceşti deputaţi vor trebui dâr Armata în Tesalia este înpărţită în două teria" a organisat mai multe bande, cari
indirect, că de aceste simptdme de să îngrijăscă de-a câştiga societăţi­ divistuni de câte două brigade. Armata în se ooncentrâză nu departe de graniţa Te­
decadenţă morală Ungurii nu mai lor representate de ei fel de fel de Pireu formâză o divisiune ou două brigade. saliei ou scop de-a năvăli în Macedonia.
au scutită ac]î aprdpe nici o institu- favoruri, căci altfel nu vor pută trage „Cor. Pol.“ află însă că oştirea gre- Comandanţii militari din vilaieturile mace-
ţiune, nici o corporaţiune de-a lor. tantieme mari şi grase. Pentru a pută cdscă se află într’o stare oare nu i iertă a done au luat tdte măsurile spre a suprima

FOILETONUL „GAZ. TRANS." tundă şi simpatică, prietina mea oea mai venea în tdte sările, oâte-odată se strecura tuşi ardea, şi ochii negri aprinşi şi însu­
bună din patriă: era luna, iubita şi veohea câte-un nuor între noi, ba şi mai mulţi. fleţiţi ai frumdsei fete scânteiau sub lun-
mea prietină, neschimbată, tocmai aşa cum gile-i gene urmărind flacăra. Ea bine soiea
Tablouri alese de Andersen. era între trestiile dinaintea casei nostre Prima seră. oă dâcă va arde flacăra cât o va putâ ur­
oând privea la mine. Ii aruncai sărutări şi „In ndptea trecută", acestea sunt pro­ mări, iubitul ei este în viâţă, stingându-se
Este neesplieabil! Când sunt mai o văcjui alunecând spre odaia mea şi ’ml priile cuvinte ale Junei, „lunecai prin aerul însă, el este mort. — Şi lampa ardea, ar­
adânc impresionat, par’oă ’ml-ar fi limba promise, oă va veni în tdte serile când va olar al Indiei şi mă reoglindam în Ganges; dea şi inima fetei era înflăcărată şi tremura
şi manile legate; nu pot reda şi esprima apâre, şi în adevăr şi-a ţinut cuvântul. racjele mele căutau să străbată prin desele de emoţiune. Căcju în genunchi şi începu
aşa după cum simt în ioteriorul m e u ; şi Păcat că nu pote zăbovi mai mult. grupe de plantanî, oarl se bolteau ea gă- să se închine; lângă ea în ârbă zăoea re­
totuşi sunt piotor, asta ’ml-o spune ochiul, De câte-orl vine îmi istorieesoe una, alta, dcea unei brosce ţestdse. Dintr’un tufiş ve­ cele şârpe, dâr ea se gândea numai la
au recunoscut’o toţi câţi ’rnî-au vădut' ta­ ce a vecjut în ndptea sâu sera premergă- nea o fată indiană, păşea uşor oa o gazelă Brama şi iubitul ei mire. „Trăesce, trăesce!“
blourile şi schiţele mele. tore. „Piotâză ceea ce’ţî istorisesc", îmi şi era o adevărată fiică a Venere.i, era aşa strigă ea, şi răsunetul văilor îi răspunse:
Sunt un biet tânăr, şed împotrivă (fise în prima sâră, „vei complecta o carte gingaşe şi totuşi plină de viâţă. Puteam „Trăesoe!“.
14
într’una din îngustele uiiciore, der lumina ou tablouri frumuşele. Ceea ce am şi făcut să oeteso în faţa ei fină gândurile-i sufle-
nu’ml lipsesoe, fiind-că locuesc în sus, sus de multe (file. tescl. Lianele cele ghimpose îi rupeau san­ Sera a doua.
ou privirea peste tdte ooperişele. Pnmeie Aşi pute să dan în felul meu o nouă dalele, şi ea totuşi păşea repede înainte; „Era erl , îmi istorisia luna, „când
u
cj.il© oând venii în oraş mă simţeam forte „O miie şi una de nopţi" în tablouri, der Pasărea răpitore, care venea dela riul un- mă uitam într’o curte mică încunjurată de
strîmtorat şi părăsit; în locul pădurei şi cred că ar fi prea mult. Cele ce le văd eu de’şl potolea setea, se dădu sfiicidsă la o oase; unde era o găină ca unsprezece pui­
colinelor celor vercjl, orisontul meu erau nu sunt alese, ci urmâză una după elta parte fiindcă fata ţinea în mână o lampă şori, o fetiţă mică saltă împrejurul lor.
urldiele întunecate. N’aveam nici un prie­ după cum le-am aucjit. Un pictor însemnat, aprinsă. Prin degetele-i subţiri, cu cari apăra Găina cotcorogea şi’şl întindea aripele asupra
ten, nici o figură cunosoută nu mă saluta. genial, un poet sâu cântăreţ pbte esprima flacăra, puteai vede vibrarea sângelui. Se micuţilor ei pui apărându-i. De-odată veni
Într’o seră stăm indispus la ferâstră, mai mult de voesoe. Ceea ce arăt eu sunt apropia lin de rîu, puse lampa pe cursul tatăl fetiţei şi începu s’o oerte. Eu alunecai
o deschisei şi privii împrejur. Bucuria mea numai umbre fugitive fixate pe hărtiă în­ apei, unde începu să plutâsoă, flaoăra li- mai departe fără să mă mai gândesc la
era nespusă! Văcjui o faţă cunoscută, ro­ treţesute de ideile mele, fiind-că luna nu curea par’oâ ar fi voit să se stingă, dâr to­ cele văc}ute. Astăsâră însă, numai ou oâ-