Page 54 - 1897-03
P. 54
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 59,-1897.
I . . . . . . . -
o insurecţiuue în ţinuturile loouite de Greoi. mânia. Oetesce decisiunea Valiului de la busunar bani de-ai societăţii, aşa că preşe Loouitorii din Săoele, strîmtoraţl de
Grecia face mari sforţări spre a i’ăseula Monastir prin care se recunosce eforiilor dintele societăţii l’a dat pe mâna judecăţii, teritoriu străin pănă lângă oasele lor, au
pe Greoi de pe teritoriul Turciei şi mai dreptul de a ave sooli şi să ia lui Apostol pornind cercetare criminală contra lui. Cins fost necesitaţi să arendeze dela oomunele
ales din insulele turceseî unde oorăbiile Mărgărit ori-ce drept de control asupra titul Papp Gyorgy publicase prin foile din proprietare teritoriul din apropierea lor,
grecesoî duo arme şi material de răsboiă scolelor. Budapesta o declaraţiune, în care el se căci altcum erau espusi la feliu şi feliu de
în mari cantităţi. Oratorul spune, că a trăit să vadă pe arăta de cătră pădure, începând atacurile în şicane din partea lor. Arenda la înoeput
*
Turc având mai mare dreptate decât Ro contra preşedintelui şi a altor membri frun a fost fârte mică, anume în anul 1849 era
Ministerul român al afacerilor străine mânul; de aoeea aduce pe român la jude taşi din comitetul societăţii. Oe-i drept, 2 fi, de jugăr. Intre astfel de împrejurări
aduce următorele la ounosoinţa generală: cata Senatului şi pe turc la lauda lui. Esenţa aoâstă deolaraţiune şi»a revocat’o „patrio locuitorii seceleni îşi puteau ţinâ vite eto.,
Amiralii flotelor: engleză, austro-ungară, oirculărei Valiului este cam aşa: Văfiând tul" printr’o oontra-declaraţiune ruşinâsă, cu un cuvânt se puteau mişca liber, deşi
francesâ, germană, italiană şi rusescă din lealitatea supuşilor români îi recunosc ca în care însu-şî se dă pe sine de minciună, erau înounjuraţi de teritoriu străin, âr co
apele insulei Creta au notificat la 5 (17) aleşi în comitetele soolare, cu dreptul a spunând oă tâte ce le-a fiis sunt neadevă munele proprietare îşi aveau venitul lor.
Martie c. Turciei şi Greciei blocarea insulei. primi subvenţiuni de la România, der nu ruri şi rugându-s© de iertare. Der preşe Cu timpul însă arenda mereu s’a ri
Blocarea este mărginită între 23°,0’,24” şi de a fi sub ordinele unui funcţionar numit dintele totuşi nu l’a iertat, ci l’a dftt în dicat, aşa că în anul 1891 arenda a ajuns
,
26° 0 30” longitudine Vest după meridia de o putere străină. oercetare. Acestea le aflăm într’un raport dela 2 fi. la 1372 Ş* aoâsta a provenit
) )
nul din Grenwioh şi paralelii 35 ,0’,48” şi Aci interpelatorui arată că trebue să din „Kolozsvâr" şi am ţinut să le relevăm de acolo, că comunele proprietare nu aren
0
34°,0’,45” latitudine Nord. Blocarea este ge avem mai multă înoredere în autorităţile pentru ca să se scie şi între Români, de dau pământurile Seoelenilor din mână li
nerală pentru năile grecescî. şcolare looale şi se declară partisan al des- ce greu calibru sunt actualii „oivilisatorl beră, ci pe calea lioitaţiunii, dându-se ast
Năile de altă naţionalitate vor putea oentralisărei învăţământului. ai Orientului". fel ooasiune a se amesteca alţii străini şi
întră în porturile ocupate de oele şâse Puteri, Terminând, d. N, Ionescu spune că aoeştia oferiau sume mari, soiind, că Seoe-
Reserviştl greci. Din Galaţi se sorie,
să debarce acolo mărfuri, cu condiţiune dâoă şi-a permis să vorbescă despre Mace lemi sunt necesitaţi să le subarendeze dela
că Duminecă, 9 Martie v., pe ia ârele 0
numai ca aoestea să nu fiă destinate tru donio, este pentru oă ea este prevă4ută ei, deoreoe teritoriul aoesta era basa sub-
pelor grecesc! şi interiorului insulei. în tratatul de la Berlin, ca şi Creta, şi sus sera, a sosit din susul Dunărei un remor- sistenţei lor.
Năile vor pute fi visitate. ţinând oă nu trebue să lăsăm pe inspecto oher având pe bord 250 reserviştl greoi. Intre astfel de împrejurări, loouitorii
La sosirea în port, mulţimea adunată pe
rul nostru şcolar suprem arbitru asupra din Săcele s’au adresat oătrâ vecinii lor
cheu a făcut o manifestaţia de simpatiă
scolelor româneseî de acolo, dâr să avem Saşi, ca să le vândă acel teritor, oferind
Interpelaţia în afacerea scolelor încredere în inspectorii şcolari locali, în soldaţilor elini. Luni diminâţa reserviştii oa preţ de rescumpărare suma, ce o repre-
macedonene. românii membri în eforiile soolare, rogă pe s’au îmbarbat pe vaporul român „Meden" senta arenda soootită, după oaloulul mediu
pentru Constantmopol, de- unde vor pleca
d, ministru al instruoţiunei publice să ia dela otiii 1849—1891, dâr neînvoindu-se la
(,Şedinţa dela 10(22) Martie a Senatului român.) mai departe la Atena, spre a se presenta
alte măsuri de cât oele de pănă acum, cari la regimentele lor respective. aoâsta, au ajuns la prooes, care vedem, oă
D. N. Ionescu îşi desvoltâ interpelarea ne-au strioat şi cu Biserioa şi ou Scâla. la instanţa primă s’a decis în defavârea
adresată ministrului de instrucţia relativ la (Aplause). Un Colet poştal, conţinând acte diplo- Saşilor.
soirea publicată în fiiarul „Macedonia", că D. G. Mîrzescu, ministrul instruoţiunei matioe de o mare importanţă, destinate Se ’nţelege, conlocuitorilor Saşi aoâsta
Apostol Mărgărit a împărţit 1C00 Napoleoni publice, se declară în neputinţă de a urma unei legaţiuui din Bucurescî se pierduse nu le cade bine, sunt năcăjiţi şi năcasului
(20,000 Lei) „mercenarilor săi" din Maoe-
pe d. Ionescu pe terenul pe care s’a pus, — săptămâna trecută — pe paroursul Buda- lor se şi dă espresiune în colonele organu
donia o împarte în două: cestiunea ecle- căci textul interpelărei, oare i-a fost oomu- pesta-Orşova. Iacepându-se oercetări, oole- lui Saşilor „verfii" „Kronst. Ztg.“, care
siastică şi cestiunea soolară. nioat vorbesoe numai despre o miie de na tul — oare fusese râtăoit — a fost găsit fiice, că o mare nenorocire a ajuns pe con
Vorbind despre numirea Mitropolitu poleoni, pe cari i-ar fi trimes Apostol Măr abia Duminecă, când a fost predat legaţiu- fraţii sgi din Preşmer. L.e cade greu, mai
lui Antim, spune că a putut vede o scri- gărit la Bitolia mercenarilor săi, şi la aoâsta nei, căreia era destinat. ales fiind-că pe lângă tot guvernamenta-
sore a acestuia cătră un monach din Ro
numai se crede obligat a răspunde, âr nu lismul lor şi pe lângă tâtă politica de tîrîre
mânia, prin care se plânge că a scris M. şi la celelalte ce ating întrâga cestiune a Teatru german. Drama „Moritun“ de şi de „înfrăţire", totuşi când e vorba de
Sale Regelui şi n’a primit nici un răspuns. Macedoniei. Ministrul spune, că avem şooli Sudermann, care era să se represinte astă4l, frângerea pânei întrei ei şi Săcui (Secelenii
De sigur că Regele are motive sorise ca şi cler subvenţionate în Epir, Tesalia. Ma a rămas să se dea mâne, Vineri, âr a fii, interesaţi în acest prooes sunt în cea mai
u
să nu răspundă. Oare? Arată că încă nu e Joi, se dă drama „Zhe offizielle Frau , după
cedonia şi Albania, că banii se trimet prin mare parte Săcui!) Saşii nu pot ţinâ rost
nimic liotărît în cestiunea recunâscerii Me- novela iui G. Sauvage, de H. Olden.
Apostol Mărgărit la fiă-oare trei luni şi că oa „fraţii" lor.
tropolitului Antim. Apoi fiice că t6tă
miia de napoleoni trimâsă de acesta la Bi- 0 carte a d-lui Axentie Severa. A Dâr eu în caşul de faţă nu găsesc de
Macedonia nu există o singură mănăstire
tolia represintă tocmai suma ouvenită pe eşit de sub tipar: ..Răspuns la Cartea nâ- loc justă supărarea Saşilor. Sunt prea de
românâscâ şi că nu un apartament la sta un trimestru profesorilor şi membrilor cle gră, scrisă de br. Kemâny Istvân jun. şi tot egoişti compatrioţii noştri, aşa că în
giul IJI din o casă ore-oare din Pera pote rului de acolo. publicată de Hentaller Jozsef", de Axentie cele mai multe caşuri numai prin procese
servi de soaun unei Mitropolii române în
D. N. Ionescu, replicând, spune că Severu. Braşov, 1897. Tipografia A. Mu- si cu mari neplăceri pâte omul nesas să-şi
Macedonia. Gestiunea aoâsta a episcopatu
ministrul a luat deolaraţiuni dela profesori, reşianu. — însemnătatea acestei scrieri a revindice dreptul faţă de ei. Noi, cari trăim
lui român a oă4ut pe mâna unor exploa
că vor asculta de Apostol Mărgărit, oă nu veteranului luptător dela 1848 n’avem în sate mestecate cu Saşii o esperiăm acâsta
tatori vulgari, nedemni; Apostol Mărgărit,
se vor mai ridica în contra lui; d-sa cali nevoiă să-o aooentuăm în deosebi. Parte dilnio.
care nu mai p6te trăi în Maoedonia, pen
fică acesta de oorupţiune. însemnată din răspunsul la „Cartea nâ- Sg luăm ca esemplu oomuna Ghimbav.
tru că este urît de totă lumea, a voit să-şi gră" s’a publicat şi în foiletonul fiiarului
2
1
D. G. Mîrzescu : Pe aoei, cari nu se Aioi locuitorii sunt / Saşi / Români, Ou
3
3
oreeze o Două funcţiune, aceea de secretar
supuneau autorităţei nostre, represintă prin nostru, ea conţine însă şi un Adaus privi ooasiunea comassării, oe s’a făcut anul tre
al Mitropoliei.
inspeotorul nostru şoolar, nu-i plăteam ; plă tor la incenăiarea şi devastarea Aiuăului“ cut, s’au dat din isvorul oomuDal biserioei
r
Venind la scâlă d. Ionescu întrebă
team însă pe acei cari se supuneau. de 183 pagine încă nepublicat. întrâga carte evangelice săsesc! 22 jugăre, âr celei ro
de ce ministrul de instrucţiune nesoootesce
D. N. Ionescu: E un târg ruşinos oeea conţine 364 pagine şi se află de vân4are, mânesc! întâi numai 15, şi după ce s’a pro
eforiile scolelor române macedonene, cari
ce faci! ou 65 cr. (trimisă francat 70 cr.) sâu 1 leu testat 20 jugăre. Este asta proporţiune
sunt nisce inspectorate soolare, punându-le
D. G. Mîrzescu : Au fost unii din pro 50 bani esemplarul, la tipografia „A. Mu- dreptă?... Articolul de lege 63 din 1868
în spete un alt inspector şi încă un om
fesori cari au fost înduşi în erore de d-1 reşianu", precum şi la d-1 autor Axentie fiice espres, că din averea comunală are
nepopular în Maoedonia? De ce se trimit
Oonstantinesou... Severu, Braşov (Strada Postavului Nr. 10). să se dea diferitelor naţionalităţi spre sco
banii tot lui Apostol Mărgărit?
D. N. Ionescu: Aou4i pe consul?! puri oulturale în proporţ'â cu numărul su
Mai departe d. Ionescu spune că M. Consulii nu te privesc; nu te amesteca în fletelor. Cifrele de sus arată lămurit, cum
S. Sultanul a întărit numai un mitropolit, atribuţiunile colegului d-tale dela externe: Un proces caracteristic. se respectă aoâstă lege de cătră conlocui
dâr s’a numit un inspector şcolar; în 1895
ve4i de profesori! Cercul de sus al Braşovului, 9 Martie. torii noştri Saşi.
s’a făcut în Maoedonia o mişcare pentru a
D. G. Mîrzescu recunâsoe că pen In oomuna Vulcan, biserica evangelică
se substitui comitete soolare inspeotorului tru a plăti pe unii profesori îi tri- In săptămâna trecută tribunalul r. din primesce d’n oassa allodislă de 5 ori mai
şcolar şi atunci guvernul a recunoscut eforii mete mai întâia la Apostol Mărgărit să Braşov a adus sentinţă în prooesul de răs mult, de cum ’i se compete pe basa legii
şi aceştia au cerut apoi subvenţia dela Ro- facă act de supunere şi se felicită de cumpărare a pământurilor, oe înoongiură aşa de sus faţă de biserioa românâscă. Mai tot
fiicând comunele Săcele şi se estinde pănă
aeâstă măsură, cetind un pasai dintr’o sori- aşa se împarte dreptatea din partea com
înaintea caselor locuitorilor, dâr care pă
sâre ce a primit dela d-1 Oaragiane, în patrioţilor saşi şi în oelelalte comune lo
mânturi formâză teritoriul comunei Preşmer
teva minute mai înainte, m’am uitat âr în care se fiice '• „noi ne bucurăm...“ (D. Obe- cuite în parte mare cu Români.
şi Herman. Procesul este purtat de cătră
ourtea aceea. De astăda-tă era linisoe, dâr deanu: II cunoscem, e cumnat cu Măr A poi încă ceva. In tot cercul de sus
comunele Săcele prin advocatul Dr. Papp
nu trecu mult şi veni ârăşî fetiţa, se stră- gărit!) al comitatului Braşov, în comunele locuite
Arpâd, contra comunelor Preşmer şi Her
curâ încetişor la coteţul puilor, dădu ză Ministrul termină fiicând, că a ore4ut de Saşi şi Români, deşi în unele întrec
man, care su ea apărători pe advocaţii Dr.
vorul la o parte şi intra tiptil înăuntru la nemerit a aplica aeâstă. măsură pentru a Românii p9 Saşi după numărul sufletelor,
Harmath Lajos şi Dr. K. Schnell, deputat
puişori; aoeştia începură să strige şi să se paoifica spiritele în acea atmosferă belicâsă, nu este un singur Român membru ales în
dietal.
sbată cu aripile. Copila se luâ după ei. şi rogă Senatul să-l aprâbe; în oas con representauţa comunală!
Sentinţa este în favorul Săcelenilor şi
Am vă4ut, sciu cum s’a petrecut tot, de- trar, n’are decât să-i dea vot de blam şi Acestea sunt motivele, ce ne fao să
s’a adus de-oeamdată numai contra comu
ârece mă uitam printr’o găurioe din zid. d-sa va părăsi imediat banca ministerială. sperăm, oă măcar aoest oas cu prooesul
nei Preşmer. In sensul sentinţei, 950 jugăre
Mă supărai tare pe fetiţa aceea sburdal- Incidentul se închide. de pământ din teritoriul acestei oomune au Secelenilor îi va face pe compatrioţii Saşi
nieâ şi mă buourai văfiând, că vine tatăl să tragă învăţătură din el şi mai întâi să
să trâcă în posesiunea Săcelenilor, cărora
său şi-o cârtă şi mai aspru ca în 4iua pre caute a face dreptate ei înşi-şi conlocuito
li-s’au dat spre rescumpărare cu câte 36 fi.
mergător©. Ea îşi dete capul îndărăt şi eu rilor lor de alte limbi şi să nu aştepte să
jugărul.
observai în oeliii mari şi albaştri lacrimi. — 13 (25) Martie. Sentinţa aoâsta s’ar părâ, oă privesoe ajungă lucrurile la judecătorii. Altfel nu
Tatăl său o întrebâ„ Ge faci aici ?“, „Voeam vom putâ purta împreună lupta impusă
După „Kulturegylet" vine „Kârpategye- pe comunele interesate amintite mai
numai
să-i cer iertare găinei pentru purtarea mea ambilor de inimicul comun.
siilet". Par’ că s’a luat răul după kultur- sus; în faptă însă ea se pare, oă va avâ
rea de ieri, n’am îndrăsnit să-ţi spun, fiin- Ple.
egyletişti. Scandalurile dela „Kulturegy- o influinţă asupra vieţii din întreg comita
du-mi groză că mă cerţi" răspunse ea. Şi
let“-ul din Cluşiu nici nu s’a aplanat şi tul în ce privesoe relaţiuniîe dintre Saşi şi
tatăl săruta pe micuţa nevinovăţie pe frunte, Deprinderile de arme în amil acesta.
nouă scandaluri s’au ivit acum în sînul ceilalţi conlocuitori.
âr eu o sărutai pe ochi şi pe fragedele-i
celeilalte societăţi ardelenesoi de maghia- Ansă la proces a dat sistemul de usurâ Deprinderile de arme din anul aoesta
buze.
Lai a. risare, numită „Kârpâtegyesulet". S’a aflat Introdus de cătră comunele Preşmer şi Her pentru oficerii şi aspiranţii de oficeri în re-
adecă, că unul dintre cinstiţii membri din man faţă de locuitorii din Săcele, şi âtă servă se vor începe în luna Aprilie. Oficerii şi
comitet, anume Papp Gyorgy, a pus la cum: aspiranţii de oficeri în reservâ, cari fao parte
