Page 57 - 1897-03

„Suta" itit ii ll-tart ii.
*i iAyufriuia Afconamente rentru Anstro-Dnsaria:
Sz&jqV: piaţa mare Ife 38» Pe un an 12 fi., pe şese ioni
6 fi., pe trei luni 3 fi.
SoriaorI nefîaariaf.ii ac s<J
p*iîa.eao. — MaujisoH'Eit* n;i iw N-rii de Dumineci 2 fl. pe an.
rateimct, PEfitru Mânia si străinătatR;
IMSERATS sa pîimosc la Ailraî-
nlstraţlunoîn Braşov şi J.s ar­ Pe un an 40 franol, pe ş6se
sa ii ţârele Birouri dfl smiaolur!: luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
în Yiena: Jf. Buktt, Seinrich N-rii do Duminecă 0 fronol.
Schalek, Rudei/ Xoscs, A. OppsWa Se prenumără la tdte oficiele
Naohfolger; .iute» Oppeiih, J. poştale din întru şi din arară
Dannsbcr, în Budapesta: A. V. şi la dd, ooieotori.
Goldbergerg, Sekstnn Bernai; în m 4Mii.amBntul nantrn BrasoT
Bncuresoi: Agence Baraj, Sno- administraţiunea, piaţa maro,
oursalo de Houinanie; în Ham­ târgul Inului Nr. 30 otagiu
bar j,: Karoiyi & Liebmar.n. I.: pe un an 10 fi., pe şese
Proţul Inaerţlunllor: o seria luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
garmond pe e colină 6 or. şi Cu dusul în casă: Po un an
80or. timbru pentru o publi­ "O" Xj Xj 12 fl., pe 6 luni 6 li., pe trei luni
care. Publicări mai dese după 3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
tariiă şi învoială. său 15 bani. Atât abonamen­
Reclame pe pagina a 3-a o tele cât şi inserţiunile sunt
geriă 10 or. son 30 bani. a so plăti înainte.
Braşov, Sâmbătă 15 (27) Martie 1897.

Serbarea unei îsleende economice. primul pas şi pe cărarea acesta a binei" prin ridicarea unui monu­ oă atât în Creta, oât şi în Macedonia asmu­
emancipării economice. ment la mormântul lui şi se se ţă continuu la revoluţia. In fiă-care săp­
Cetitorii noştri vor fi urmărit, Se p6te afirma cu drept cuvânt, eterniseze acestă aniversare prin tămână aoest comitet trimite po sub mână
fără ’ndoâlă, cu atenţiune şi cu in­ că cei 1077 de acţionari, cari au fă­ crearea unui fond pentru un inter­ în Creta transporturi oonsiderabile de praf
teres raportul consiliului de admi- cut posibilă realisarea planului for- nat de băeţî în Sibiiu. de puşcă şi artioull de mâncare; transpor­
nistraţiune al institutului de credit
mărei unei astfel de societăţi pe ac­ Acest mod de-a serba o dată tarea se face ou atâta dibâoiă, încât coră­
şi de economii „Albina" cătră adu­ ţiuni între noi, n’au fost conduşi atâta atât de însemnată în viâţa sa, institu­ biile, oare ţin blooada, nu observă nimio.
narea generală a acţionarilor, ce se de interesul material, ce li-se puse tului numai onore îi pote face şi, Admiralii puterilor se (ji° ) oă au
e
va ţine mâne în Sibiiu. în vedere, cât mai mult de dorinţa, în faţa însemnatelor şi frumbselor dat o nouă proelamaţiuue, în care pro­
Acest raport ne dă o iconă ve­ de-a vede odată înciripată o socie­ resultate dobândite, ca dovadă a vocă pe insurgenţi şi trupele grecesc!, ca
selă şi îmbucurătbre despre uu pro­ tate de acest fel în mijlocul popo­ hărniciei şi a puterei de viâţă ce-o să se ferâscă de-a ataca forturile turoesei.
gres real, ce s’a făcut în mijlocul rului român şi mai ales de scopul, posede poporul nostru şi pentru care Altă soire e, oă ambasadorul rusesc
poporului nostru pe terenul econo­ ce este esprimat în § 1 al statutelor este atât de invidiat, dorim ca acest Onu a predat reginei Olga un autograf al
mic în cei doue-4©cî şi cinci de anî „Albinei", „de-a procura locuitorilor institut se crâscă şi se înflorâscă din Ţarului Nicolae, împreună ou 50,000 ruble
din urmă. ţerei, mai ales poporului ţeran agri­ an în an, şi se ajungă a-şî serbaşi cente­ pentru ajutorarea Cretanilor refugiaţi în
S’au împlinit adecă la 14 Martie col, capitalele şi creditele necesare, narul, contribuind tot mai puternic Grecia.
n. c., 25 de ani, de când „Albina" şi a deştepta spiritul de economiăL la falnica operă a emancipărei nbs­ In fine mai amintim, oă „Gazeta de
şi-a ţinut adunarea sa constituantă, Intru cât prin activitatea des­ tre economice! Colonia" află dela un bărbat de stat grec,
în care s’a pus temelia primului ins­ făşurată de acâstă societate într’un că oolonelul Vassos, comandantul trupelor
titut de bani înfiinţat la noi Ro­ pătrar de secul s’a atins acest scop, grecesol din insula Creta, va rssista pănă
mânii. se pbte vede şi judeca din espune- Evenimentele din Grecia. la estrem. El dispune de muniţiune şi de
Poporul român, redeşteptat la rile şi datele, ce le conţine rapor­ Guvernul grecesc nu voesce să oe- provisiuni pe oincl luni.
r
nouă vieţă, a stăruit dela 1848 în- tul amintit al consiliului de admi- deze. După o telegramă a „Agenţiei Ha- Din Londra află acelaşi cjiar, P °“
ebee se înainteze po t6te terenele, nistraţiune. Aceste date, nu numai vas", el a hotărît să adreseze ohiar o notă punerea, englesă, — despre oare am făcut
şi conducătorii lui au înţeles forte că desmint în modul cel mai con­ cătră puteri, prin care se protesteze contra amintire eri, — ca puterile să întrevinâ
bine, că pentru a putb ţinâ cât de vingător temerile şi neîncrederea, ce blocârei Cretei şi să decline orî-ce respon­ pentru a depărta trupele turoesei şi gre­
cât pas cu esigenţele timpului, tre­ domnea la început faţă cu succesul sabilitate faţă cu urmările, oe pot să le cesol dela graniţă, s’a încruoişat cu-o pro­
buia se-şî îndrepteze deosebita luare şi resultatele practice ale întreprin- provoce aceste măsuri. punere rusâscă de aceeaşi natură. Situaţia
aminte asupra stărei nbstre econo­ derei, der constată tot-odată avântul Atena e plină de miliţiă. Reserviştii se presentă ca un joc de şao între Anglia
mice. strălucit şi neaşteptat, ce l’a luat so­ se adună di de cji îa capitala grecâscă în şi Rusia.
Spiritele erau der dispuse pen­ cietatea în tote privinţele. număr aşa de mare, încât autorităţile mi­
tru orî-ce lucrare bună şi folositbre Acţionarii, cari se vor întruni litare nu răsbese a-i provedâ cu arme şi
în acestă direcţiune. Lipsea numai mâne în adunare generală, vor pute îmbrăcăminte. Tote oâroiumele şi tote cuar- Partidele noului parlament austriac.
îndemnul şi fapta. dec! cu mândriă privi la resultatele tirele de pe la oteluri sunt pline, aşa că După resultatul alegerilor deputaţii
Acest îndemn, în caşul de faţă dobândite de fundatorii, susţiitorii o parte din reserviştl sunt siliţi să stea şi viitorului parlament austriac se vor grupa
al înfiinţărei „Albinei", l’a, dat deş­ şi conducătorii institutului în cei 25 se dormă sub ocrul liber. împrejurimea după partidele diferite în modul următor:
teptul şi întreprinc|.etorui învăţător de anî ai esistenţei sale, şi mai acesta îi face pe bieţii voluntari şi reser­ Cel mai tare partid vor fi Cehii ti­
Visarion Roman, care mai întâiu a mult vor pută se fiă mândri pe fap­ viştl să-şi cam piârdă entusiasmul de luptă. neri ou 62 membri, afară de aoeştia mai
sciut se tragă resultanta practică din tul, că impulsul şi esemplul dat de Mai spune apoi, oă mare parte dintre reser­ sunt 2 Cehi, tineri în afară de partid şi
esperienţele, ce le făcuse faţă cu „Albina" a adus cu sine înfiinţarea viştl şi-au lăsat aoasă familiile în cea mai un Ceh clerioal. După Cehi va veni par­
alte întreprinderi de acest soiu din de alte peste 50 de institute de cre­ mare miseriă, aşa că a trebuit să se oon- tida polonă, oare numără 59 deputaţi, preste
patriă, dicendu-şî: de ce se nu pu­ dit şi economii românescî. stitue un comitet pentru ajutorarea aoestora. aoâsta Polonii vor fi represeutaţl prin 6
tem face şi noi Românii ceea ce ve­ Cifrele din raport vorbesc des­ Din t6te părţile, dâr mai ales din aderenţi ai lui Sţoialowski, 3 membri ai
dem la conlocuitorii noştri? tul de elocueat şi nu mai e nevoia Italia sosesc la Atena voluntari în număr partidei polone poporale şi un Polon din
Idea iniţiatbre a fost semenţă a reveni la ele, pentru ca să putem mare. Guvernul a şi hotărît în urma acesta, Bucovina. Dintre cei 49 membri ai partidei
bună, căcjută în ogorul roditor al apreţia pe deplin importanţa pro- să formeze o legiune a străinilor. Cea mai progresiste germane sunt unii îndoelniol, aşa
nisuinţelor şi aspiraţiunilor celor se- punerei, ce-o face consiliul de ad- interesantă figură intre aceşti voluntari este că chiar adaugend la aoâstă partidă şi pe
toşî de fapte pe acest teren, şi ast­ ministraţiune din incidentul jubi­ fără îndoâlă colonelul danes Birkedal, oare cei 26 representanţl ai proprietarilor mari
fel cu ajutorul bărbaţilor inteligenţi leului de 25 de anî al institutului, a păşit şi el in serviciul Greciei. fideli constituţiei, stânga germană reunită,
s’a putut realisa planul, ce părea ca se se onoreze memoria iniţiato­ Mare activitate desvoltâ mai ales co­ oare odiniâră număra 112 membri s’a re­
fârte cutezător la început, de a face rului şi primului director al „ A l - mitetul revoluţionar, despre oare se spune, dus la un rest de 75 membri. Este însă ca

FOILETONUL „GAZ. TRANS." mănios. „Fire-ai tuse afurisită să fii! Nu folosi, ci trebue să fiă mult mai mare. In- — „Privesee bine la obiectul acesta
mă mai pot nicl-decum deda ou clima asta tr’adevăr acâsta este o idee bună şi prac­ frumos", cjise Hanway, „e o umbreluţă
de aiol atât de umedă! Mai demult, eâud tica, aşa cred! Eu voia lăsa să-ml facă o orientală".
Prima umbrelă. eram (jîii Petersburg mol că-mi păsa de umbrelă mare (cort, ploier) după modelul — „E frumos lucrată".
frig, de zăpadă său de negură. Dâr acum, acestei umbreluţe. Şi bre cine mi-l’ar face — „Esaminâză ou băgare de sâmă,
— Naraţiune de Valentin Fern. —
de când m’am dedat ou cjilele frumâse din aici în Londra ? Hm, ored, oă vecinul meu, cum se înohide şi se deschide aoâstă um­
Era o cji pioiosă de Ootomvra a anu­ Persia, m’am schimbat şi eu cu totul. O Toma Symmes, fabricantul de corsete, brelă".
0
lui 1750, cam pe la ârele 4 d. a. când un voi frumâse şi drăgălaşe <jd din Persia, mi-ar putea ajuta. El se pricepe bine la — „Da — da — asta este aşa. Şi
bărbat binefăcut, cam de 38 de auî, a por­ pe cari v’am trăit odată aşa de ferioit şi lucruri din fildiş şi os de pesce. De sigur, aeum ce mai e d-le ?“
nit diu oancelaria, unde luora, spre locuinţa unde mi-am câştigat o avere frumuşică!" ou el voiţi face bună ispravă. E un om, — „Eu doreso să-ml faol d-ta o um­
sa, strada Bishopgate din Londra. Calea o ţfieend cuvintele aceste, îşi îndrepta care îşi prioepe bine măiestria". brelă asemene aoesteia, dâr cu mult mai
făcea tot-dâuna pe jos, deâreee pe timpul privirea spre o masă de scris de lângă fe- Pentru unii acâsta invenţiune a fost mare, mai tare şi mai trainioă. Eu cred,
acela trăsurile şi omnibusurile erau fârte râstrâ, unde se afla o lucrare începută. In de tot curiâsă, der una totuşi e adevărat: oă d-ta vei putâ face una ca acesta".
rare. Îmbrăcat bine în haine căldurâse, de orele libere adeoă, se ocupa cu descrierea Aoest obiect, numit umbrelă, care pănă — „Da, dâcâ e pănă’ntratâta eu îţi
oolâre cenuşia şi cu-o manta cu glugă o oâlătoriilor şi a aventurilor sale de prin acum nu a trebuit nimănui, de aici înoolo, fao", cj’se fabrioantul de corsete. „Şi pentru
luă la drum printr’o plbiă desă, grăbindu-se Rusia şi Persia. De-asupra mesei de soris inai întâi în Anglia, apoi în tâtă Europa oe-ţl trebue d-tale aoâsta ? 0 umbrelă aoum
spre locuinţa sa, unde ajunse sgriburând atârna o umbreluţă mică diu Persia ori a fost folosit ca scut contra ploiei. Mai absolut nu e de lipsă, deoreoe ne apropiăm
şi de tot ud. din China, care se putea închide şi des­ întâiti umbrela iu întâmpinată ou batjocuri de iernă".
Aoesta îi era forte neplăout, deâreoe chide şi lângă oare mai avea ei înoâ o şi numai mai târejiu fu primită ca un luoru — „Nu V09sc atâta să mă apere în
nu putea suferi umecjâla, fiind dedat cu mulţime de obieote de tot feliul aduse de folositor. oontra soreiui, oi mai mult contra ploiei,
cjilele frumose din Persia, unde şi-a petre- prin Orient. Asupra acestei drăgălaşe um­ O jumătate de 6ră mai târejiu, după iubite veoine. Nu mai pot suporta atâta
eut o parte din viaţa sa. El desbrăoâ man­ breluţe îşi arunca acum privirea, când de­ ce ploia mai încetase, Ionas Hanway, ast­ plâiă şi umecjâlă; de aoeea voeso, când mă
taua udă, o dete îngrijitorei să-o souture odată îi veni în minte o idee: „Hm!" îşi fel se chiamă inventatorul umbrelelor, se duo la luoru şi la preumblare prin modul
şi să*o usce, apoi se aşecjâ lângă cuptor, gândi el, „pentru-ce să nu se pofcă scuti duse la veoinul seu Symmes. Mica umbre­ acesta să fiu soutit de ploiă".
în care ardea un foc bun. Mai şi tuşia din omul tocmai aşa şi în contra ploiei, pro luţă orientală o luâ cu sine. — „Aşa-deră contra plâiei! Despre
când în când. cum se seutesoe oontra arşiţei soreiui? La — „Cu ce pot se ’ţl servesc d - l e ? s î l aşa ceva încă nimeni n’a mai aucjit. E cu
„Acjî eră m’am recit binişor", îşi dise tot caşul, o umbreluţă aşa mică nu se pote întreba Symmes. totul neobioînuit".

*