Page 58 - 1897-03

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 60.—1897.

şi sigur că aceştia nu vor forma o partidă plin de sânge, âr juristul Toth Imre fu tr’un asemenea oas do îndrumări speciale ! ehetuestfă. Dâr obraznicul jidov nu s’a
unitară, aşa că Cehii tineri vor prepondera dus şi închis la poliţiă. din partea episcopului său, căci oprirea mulţumit eu atât, oi a îndrăsnit a îmbrăca
la număr. Demonstranţii se duseră apoi tot în din vorbă era impusă prin îasa-şl firea lu- j şi un costum naţional românesc. Judele
Afară de acesta parlamentul va fi oom- strigăte de „abzug** înaintea clubului „par­ orului. satului, aflând ce vrea Jidovul îî opri ori­
1
pus din 41 Germani poporali (naţionali) 33 tidei liberale * aflător în edifioiul „Lloyd** ce petrecere sgomotâsă, pe cuvânt, că e
Cavalcadă la mănăstirea Paserea. Prin­
Germani clericali (fără de oei 5 olericall din şi demonstrară şi aici. Treoură apoi pe în vreme de post şi poporenii oomunei, ca
cipesa României şi Marea Ducesă de Hessa
sînul marilor proprietari ai Austriei de sus strada Andrassy şi se opriră înuintea unei buni creştini, respeGteză dispoziţiile canâ-
şi Rhin au plecat, Marţi la 6rele 10, ou o
şi de jos) 30 creştini sociali, 23 membri ai casine, unde se adunaseră mameluoii gu­ nelor. Neastâmpărata porodiţă de Jidov nu
suită de 12 persone, la mănăstirea Pasărea.
marei pi oprietăţl conservative, 16 Sloveni, 14 vernamentali la un banchet dat în onârea dete asonltare porunoii ofieiiose a judelui.
Cortegiul se compunea din A. S. R. Prin-
social-democraţl, 14 Italieni liberali, 5 Ita­ lui Puoher Jozsef, oare fâouse propunerea Câţl-va omeni din sat, văcţând oă Jidovul
oipesa României, A. S. R. Marea Ducesă
lieni olerioall, 8 Croaţi moderaţi, 3 Croaţi pentru respingerea adresei comitatului He­ nu vrea să se supună ordinei, ba a îndrăs­
de Hassa şi Rhin, d-şorele Odobesou şi
radioall, 6 Eutenî moderaţi, 6 aderenţi ai ves. Aci demonstranţii făcură o larmă gro­ nit a îmbrăca chiar şi costumul naţional
Cantaonzino, colonelul Odobescu, maiorul
lui Sohoenerer, 5 Eomânl, 3 membri ai zavă, strigând mereu „abzug**, fluerând şi românesc, îl luară în prigonă. Jidovul se
Bogdan şi alţi câţl-va oficerî de roşiori,
partidei centrului din Moravia, 2 Şerbi, 2 scuipând. Poliţia a b i a i-a putut împrăştia. refugia )a loouinţa coreligionarului său
toţi călări. Intr’o trăsură se aflau damele
democraţi şi un German în afară de par­ Doi jurişti au fost prinşi şi aici şi închişi Klinger Leo, unde se ascunse sub pat, Dâr’
de onâre ale Principesei şi Marei Ducese,
tida din Bucovina. la poliţiă. îndîrjiţi odată, ţeranii cari îl urmăreau, nu
er în oealaită d-1 general Robescu şi d-nul
Se cjioe, oă guvernul încă cu două se mai putură potoli. Sparseră ferestrile şi
baron de Eisenbach ataşatul Marelui Duce
săptămâni înainte a pregătit terenul, ca uşa casei şi pătrunseră în lăuntru. In cur­
Budapesta şi cestiunea cvotei. discuţiile dela comuna Budapestei în Ges­ de Hessa şi Rhin. Cavalcada a ajuns la sul bombardării cu petrii femeia lui Klin­
2
tiunea cvotei să aibă ca resultat manifes­ orele 12y la mănăstirea Pasărea. Stariţa ger fu greu lovită la ochiul stâng şi ta
Alaltăerl a avut să se pronunţe şi mănăstirei, în fruntea tuturor călugăriţelor,
tarea unei încrederi faţă cu guvernul. Acest cap. Edelstein încă nu soăpâ mai uşor, oi
oraşul Budapesta asupra adresei comitatului resultat s’a şi sjuns. Oel ce a făcut pro­ a eşit înaintea Principeselor, purtând pe o
Heves, privitore la sprijinirea protestului în tavă de argint pâne şi sare. Clopotele fu îmblătit fără cruţare de ţerani carî
punerea pentru respingerea adresei, Pu­ l’au pedepsit ou vîrf şi îndesat pentru
contra urcărei cvotei. Ungurii au sprijinit mănăstirei sunau. După o odihnă de o ju­
oher Jozsef, este un „nemeş" bogat, care perciunata lui obrăsnicie. Comisiunea ju­
mişcarea pornită de comitatul Heves, ală- mătate de ceas, în sala arhondăriei s’a ser­
şl-a căpătat titlul de „Demes** dela guver­ diciară apărută la fata locului a arestat 7
turându-se la ea mai în t6te oomitatele, vit dejunul. După masă Alteţele Lor Re­
nul Banffy. ţerani şi pe jidovul Zimmer, care încă
unde sunt la putere omeni ou vederi mai gale au visitat mănăstirea şi împrejurimile,
aţîţase pe ţerani, din ură faţă de Klinger,
independente. Budapesta însă n’a făcut aşa. sala de antichităţi, biserica, unde au asis­
Aoi adresa comitatului Heves a fost res­ S C I B I L E P I L E I , tat la serviciul religios oficiat în onârea fostul său tovarăş de geşeft. Edelstein
9 şi soţia lui Klinger fură transportaţi la
l
pinsă ou o majoritate de 12 voturi. Acesta Alteţelor Lor. La orele 3 / , ,tot cortegiul
— 14 (26) Martie. 4 spitalul din loc, unde aoesta a murit deja
ar însemna, oă Budapesta nu vrâ să pro­ s’a îndreptat spre mănăstirea Cernioa, de
Biserica Sf. Nicolae din Scheiu: Poi- alaltăerl, în urma grelelor răni ce a primit.
testeze în contra uroărei ouotei. Foile kos- călugări, unde aceleaşi onoruri s’au dat.
mâne (Duminecă în 16 Martie v.) va pre-
suthiste consideră aoest vot al capitalei un­ Dela Cernica, toţi visitatorii s’au îndreptat
dioa părintele Dr. Vasilie Saftu. Jubileul cardinalului Schlauch. Cardi­
gare ca un mare blamagiu nu numai pen­ pe jos la schitul din apropiere Sfântul
nalul Laurenţiu Schlauch dela Oradea-
tru mişcarea pornită de comitatul Heves, Gheorghe.
„Episcopul Meţianu şi 15 Martie". Sub mare îşi va serba (filele aoestea aniversa­
ci pentru t6tă atitudinea Ungurilor în ces­
acest titlu publică „Magyar Hirl.** dela 2B 1 rea de 50 de ani ai preoţiei sale. Serbarea
tiunea ouotei. „Egyetârtes** dise, că „acâsta, Pedepsiţi pentru — „patriotism * .„Bud.
Martie următdrea soire: „Locuitorii oomu- se va face ou mare alaiQ. Şirul felicitări­
ce-i drept, semnifioă o stare de lucruri ne­ Hirl.“ spune, că în academia militară de
nei Batonia (Battonya) din comitatul Ara­ lor l’a început însu-şl Papa Leo XIII, care
bună, dâr se unesoe ou raporturile publice honvezi „Ludovica** este obiceiul, oă în
dului încă cu patru ani înainte de asta au printr’o sorisore a felicitat pe cardinal din
corupte, a căror caracteristică principală fiă-oare Duminecă şi sărbătdre, la sfârşi­
hotărît, oa de aci înainte să serbeze <ţiua acest incident.
este josnicul egoism şi fanfaronada politică tul serviciului divin, ce se ofieidză în cele
de 15 Martie fără deosebire de religiă şi na­
Desbaterile au fost forte vehemente, ţionalitate (!!) Astfel s’au învoit, ca în (ţiua două capele ale institutului, este obiceiQ, Buplu baron. Konigswarter Herman a
Membrii dala comună s’au presentat în nu­ de 15 Martie să se oficieze doxologia cea că elevii atât catolici, cât şi reformaţi, fost şi pănă aoum baron, der nu s’a mul-
1
măr mare, er pe galerii mulţime de pu­ mare pe rând în tote bisericele, şi încă oântă „Gott erhalte *. pilele trecute însă ţămit cu atât, ci a făcut ce a făcut şi aoum
blic. Când s’a publicat resultatul votărei a îotr’un an în biserica romano-catolică, apoi elevii reformaţi s’au hotărît în secret, ca să Majestatea Sa, la recomandarea ministrului
urmat şi o demonstraţiune. Tinerii maghiari, în cea reformată, după aceea în biserica nu mai cânte imnul austriao, ci cel ungu­ unguresc a latere, l’a mai baronit odată.
ce se aflau pe galeriâ, au început să strige sârbeseă şi în urmă în cea romândscă. Anul resc şi odată l’au şi cântat. „Pentru acest Foia oficială publică conferirea fără taxă
„dbsug**, „trădători de patria' etc. la adresa aoesta, după ordinea stabilită, locuitorii patriotism al lor însă**, tţioe „B. H.**, „elevii a titlului de baron unguresc pentru el şi ur­
1
oelor ce au votat în contra cererei comi­ s’ar fi adunat să asiste la oficiarea servi­ au fost pedepsiţi. Duminecă după amâ(ţl maşii săi. Pănă aoum Konigswarter era nu­
tatului Heves. Din oausa asta primarul a ciului divin în biserica română. Solgăbirăul au fost cu toţii opriţi de-a merge la pre- mai baron austriao, fiind şi el de origine
ordonată că să deşerteze galeriile. Tinerii Szabo Lajos, oa preşedinte al casinei, a şi âmblare şi de atunci în ambele capele în din Austria, i-a trebuit însă să aibă întrare
universitari au eşit atunci la stradă, stri­ rugat în scris pe preotul gr. or. să ofioieze decursul serviciului divin câte-un ofioer şi influinţă şi în camera magnaţilor ma­
gând şi aiol „abzug!** „ruşine să le fiă!“ doxologia, — lucru, ce fiă care îl credem stă la pândă, ca nu cum-va elevii să mai ghiari şi de aceea şi-a înciripat şi titlul
w
„jos ou adunarea ! etc. natural. Atunci însă a întrevenit Ioan Me­ cuteze vre-odată de-a ruga pe Dumnecjeu de baron unguresc. A sciut Jidanul ce face !
să binecuvinte pe regele maghiar, oi —
Poliţia, oare încă era de faţă, a lăsat ţianu, d-1 episoop gr. or. dela Arad, mem­
numai pa împăratul austrie**. — Astfel
pe demonstranţi să-şi jbce mendrele în bru al camerei magnaţilor, şi a oprit a se Exposiţiunea de pictură a pictorului
soiu foile uDguresoî să oultive spiritul
totă libertatea, âr aceştia, simţindu-se în- serba (ţiua de 15 Martie în biserica gr. or. Grigorescu, oare urma să se închidă la
anarohic, luând în apărare pe nisce elevi
cur8giaţl, au început să ia noptea stradele Acâstă disposiţiune a episcopului *, adauge 9 Martie Duminecă, va mai fi deschisă, în
1
militari, cari calcă disciplina!...
de-alungul. Vre-o 200 s’au dus la loouinţa în fine foia ungurâsoă, „a produs o scan- urma stăruinţelor mai multor amatori, pănă
deputatului Polonyi Geza pentru a-i face dalisare uriaşă!“ — S’or fi scandalisat „pa- Bălaie sângerosă in Boita. Intr’una din la 17 Martie. Mare parte din tablourile ex­
ovaţiunl din causă, că acesta a ţinut la trioţii**, acâsta o credem. Nu ne vine a serile trecute o bătae sângerâsă a isbuonit puse sunt deja vândute. Ministerul cultelor
comună o vorbire în oontra cvotei. Aci orede însă, că Românii din amintita co­ între câţi-va Români din Boiţa şi nisoe şi instrucţiunei publioe a făcut o fericită
însă demonstranţii au fost împresuraţi de mună ar fi fost capabili de a-şl da vre­ Jidovi, pripăşiţi pe acolo. Agentul pro- achisiţie pentru galeria de tablouri, cum­
poliţişti oălărl şi pedestri, cari deteră nă­ odată învoirea să se facă din biserica lor voeător al regretabilei întâmplări, căreia părând pentru suma de 15.000 lei —- între
vală asupra lor; pe oâţlva din ei îi oăl- un teatru al serbărilor ungurescl. Ar fi. de- ’i-a oăcţut jertfă şi o vieţă de om, a fost altele — două admirabile tablouri, din oare
oarâ în pioiâre, un ascultător al cursului altmintreiea destul de trist, decâ respecti­ peroiunatul Edelstein Beroât, care venise unul înfăţişeză o tînără ţigancă, âr celalalt
farmacentic fu scos de sub potcovele cailor vul preot român ar fi mai avut lipsă în- ou câţî-va musicanţl în oomună, să ben- un amator de est&mpe.

— „Eu soooteso uu astfel de „cope- — „Din stofa aceea va fi bine să4 comerciantului Bligh, ou a cărui unică fiică, Hanway îşi luâ cu sine şi umbrela sa. Ar­
riş** portativ de tot praotic**. faoî !** Elisa, era logodit deja de oâte-va luni. mat cu ea ajunse în oele din urmă la lo­
— „Şi d-ta voiescl să mergi ou el După-oe Hamvay termina cu fabri­ Hanway se logodise însă ou d-şora Elisa cuinţa viitorului său socru. Apariţia lui aiol
deschis pe stradă ?** cantul de corsete, se reîntorse ârăşî la lo­ mai mult din interes, deoât din iubire. n’a fost nici decum întâmpinată aşa după
cuinţa sa. Toma Symmes însă îşi dădu totă oum îşi înohipuia, oretţând, că invenţiunea
— „De sigur!** Bligh alergâ dela bursă aoasă de tot
silinţa şi pregăti pentru prima dată în viaţa lui practică va fi lăudată. Se înşelase amar.
— „Hm, mă tem, oă printr’asta vei iritat ca să spună soţiei şi fiioei sale oe a
sa o umbrelă mare. Şi acţi se mai pot vede Elisa oând îl zări striga plângând, că ea
strerni prea mult curiositatea omenilor**. păţit eu Hanway. Amândouă damele ţipară
prin câmerile ou veohiturl asemeni umbrele, nu se va duce alăturea cu el sub umbrelă
— „Puţin îmi pasă! Eu nu mă supăr de spaimă când aucţiră despre cele întâm­
cari deşi nu sunt tocmai aşa de mari, der la biserică. Mama Elisei înoă era tot de
pe omeni pentru nepriceperea lor. Am trăit plate.
cam semăna ou acea al lui Hanway. aceeaşi părere, făcându-i pentru invenţiunea
C0
mult in Persia şi şi aşa mi se <ţi > c’am — „O, Dumnezeule, se pote, o estra-
Hanway a fost îndestulit ou umbrela sa oele mai aspre imputări. Şi Bligh se purta
se
devenit un filosof oriental**. vaganţă nemai pomenită oa aoâsta ?** cţi
pregătită de Symmes şi fără să dioă o vorbă forte rece faţă de el din diua, oând a aflat
— „Omului acestuia trebue, oă-i lip- îi plăti preţul, care fu cam mărişor. dâmna Bligh uimită. despre invenţiunea lui. Bligh îşi esprimâ
sesoe o d6gă“, îşi gândi fabricantul în sine, Era susţinută şi de Elisa, oare mâniosă
In (ţiua următâre ploua. Pentru prima părerea, oă Hanway s’a făcut de rîs înain­
şi d.ise: „Eu, dâră îţi voiă face o umbrelă esolamâ: „Să pretindă el, oa eu să mă duo
dată Hanway se duse cu umbrela deschisă tea lumei ou umbrela sa şi oă niol decum
după cum dorescl, preţul însă, numai de braţ ou el sub o umbrelă atât de urîtă,
mai întâiQ. în oomptoar apoi la bursă. Ce nu voesco a-şî espune fiica unui atare
după ce umbrela va fi gata ţi-1 voia pute ah, numai când mă gândesc şi mi-e groză!
curiositate a stârnit el între omenii şi copii scandal.
spune** Aş ajunge de batjocura lumii!“
de pe strade îşi pote ori şi cine închipui. Inzadar se ’noârcă Hanway să cţioă
— „Se ’nţelege, d-le Symmes**. — „Ai dreptate fiica mea**, cţise tatăl.
Câţi l’au rîs, batjocorit, câţi au strigat după vre-o vorbă bună despre umbrela roşiă şi
— „Bastonul umbrelei trebue să-l faoă „Eu mă tem, că mirele tău e bun de a fi
el...! La bursă înoă l’au rîs chiar şi oei mai despre folosul ei practio, căci tât9 aceste
un strugar. Şi oât să fiă de luDg?** trimis la balamuc**.
intimi amici ai lui. nu foloseau nimic.
— „Oa un baston de preumblare. După oâte-va 6re totă Londra vorbea Bravul HaDway, se ’nţelege, niol idee In fine adânc mişcat în sufletul său
Pânza umbrelei însă, doresc să fiă cât să şi rîdea de Ionas Hanway şi de umbrela n’avea despre cele se vorbeau de el şi fiind Ionas Hanway se decise a se depărta dela
pote de mare**. sa roşiă. Jurnalele t6te scrieau despre in- cţiua urmâtâre o Dutnineoă se duse, după mirâsa sa. Şi nu la biserică se duse el de
— „Fârtebine! Şi ce oolore să aibă?** venţiunea lui Hanway, âr mai ales jurna­ oum era datina pe atunci, la mirâsa sa ca aoi, ci direct aoasă.
— „Mi-e tot una, ori şi ce“. lele umoristice făceau tot felul de caricaturi. împreună să mârgă la biserică. Timpul era (Va urma.)
— „Am o stofă fârte tare şi trainioă Mai mare curiositate şi aprope groză ploios, după cum este în A nglia prin Oo-
de colâre roşie**. stîrni invenţiunea lui Hanway la familia tomvre, mai în fiă-care di plouă. Astfel