Page 6 - 1897-03
P. 6
^ XA/JiUl A r Jtt ain SIJL VANIEI Nr. 49.—1897.
numai de silă, numai în urma unui Dr. Frâncu, Dr. G. Tripon, Iuliu Coroian, narea acelui ouveut [ar fi motivată chiar Comitetul societăţii se compune din-
pretina ultimat al ministrului. F. Hossu Longin". şi cu neoesitatea de a delătură dela „Aso- tr’un preşedinte, un vioe-preşedinte, un cas-
u
Dintre t6te propunerile, una mai oiaţiunea năstră „acea neînoredere a cărei sar, un secretar, doi verifioatorl şi şese
Acesta propunere a fost respinsă
umilitdre decât alta, — afara de cu 44 contra 21 voturi. basă îndreptăţită este presupunerea, că ea membri în comitet, cari, afară de preşe
propunerea acelor membri ai adună- se leagă de un titlu incorect din punct dinte, toţi ceilalţi vor fi de loc din co
A doua propunere pusă la vot
rei, cari au cerut susţinerea neatinsă de vedere al dreptului publio, pentru a muna Draos.
a fost a d-lui Dr. A. Bunea de ur
a vechiului titlu al Asociaţiunei, — nutri şi susţină anumite aspiraţiunl poli Societatea va ţinâ o adunare gene
mătorul cuprins:
majoritatea cerută de statute a pri tice ilegale". rală în (jiua S-lor împăraţi Constantin şi
mit’o propunerea, ca se se ştbrgă din 1. Adunarea se identifioă întru tbte Adunarea generală, protestând contra Elena a fiă-oărui an. Fiâ-care adunare ge
vechiul titlu cuventul „transilvană"-. ou vederile şi motivele espuse în represen- îndreptăţirii presupunerii amintite în res- nerală e împreunată cu câte-o petrecere
S’a cţis, că de acest cuvent se legă tanţa comitetului central, prin oare a apă oriptul ministerial, şi constatând că în poporală.
ministrul şi aşa-dbră delăturându-1, rat şi a oerut să fiă nesohimbat titlul „Aso- lungul şir de peste 35 de ani de când Fondul va sta depus spre fructificare
R
se delătură totă ne ’nţelegerea şi ciaţiunii din statutele vechi. funoţionâză „ Asooaţiunea" năstră nici odată la una din oassele de păstrare şi nu se va
s’ar face cu putinţă întărirea statu 2. Adunarea generală cere deci şi din n'a venit în conflict cu legea, şi nici odată faoe nici o oheltnâlă, decât după cinci ani
telor modificate. partea sa, oa ministrul supunând din nou nu s’a ooupat cu politioa, dela votarea statutelor. In oas, oând sooie-
Vedeţi aşa-dâră, că votul de erî unei apreţiârl binevoitbre motivele din re- Declară că neputendu-se opune pu tatea s’ar disolva, fondul ei va trece în
a fost înfăţişat nu ca mijloc de a presentaţiunea comitetului, să binevoâsoă a terii numai de silă se dimite la modifioarea proprietatea biserioei române din Draos eto.
delătură o nedreptate, o violare a absta dela pretensiunea sa de a modifioa titlului istoric al „Asooiaţiunii", din care
dreptului şi a demnităţii Asociaţiu titlul vechiu al „Asooiaţiunii". eliminând cuvântul „transilvană" difioultat Din acest scurt estras din sta
nei, ci ca mijloc de-a mulcomi pe 3. Decă înse înaltul minister nici după de înaltul guvern pe motive politice, sta- tute, pdte orî-cine se vadă, ce no
bile scopuri urmăresce aedstă tîneră
ministru. aoestea nu voesce a lua în consideraţiune bilesce pentru viitor tilul următor: societate culturală, care sub presi-
Votul maiorităţii adunării gene oererea năstră justă şi ecuitabilâ, atunol „Asociaţiune pentru literatura română
denţia d-lui Dr. Elefterescu a luat
rale extra ordinare a putut învinge să aprdbe statutele şi ou modifioarea tit şi cultura poporului român“. .
un avent, ce ne dă fdrte frumdse
acolo pe loc votul celor 21 de membri, lului, spre care scop i-se subşterne statu Propunerea d-lui Cosma a fost
car! au pretins susţinerea şi apăra tele formulate şi ou modificarea impusă votată cu 48 voturi contra 13. speranţe pentru viitorul societăţii.
rea titlului vechiu al Asociaţiunei, spre eventuala aprobare. : , f In 2 (14) Febr. s’a dat şi un bal în
folosul fondului societăţii, avend un
cred înse că nu greşesc dăcă c{i >
c
Acestă propunere a fost ase succes frumos peste aşteptare. Pănă
că minoritatea de 21 din adunarea 0 societate a Românilor ardeleni
menea respinsă cu 54 contra 10 acum societatea are un capital de
de erî a representat adevăratele ve
deri şi dorinţe ale Românilor din voturi. din Bucurescî. 1600 lei (750 fi.)
A treia propunere a fost aceea Zelosul preşedinte lucră, stărue
totă ţâra. Bucurescî, 28 Febr. v. 1897.
a d-lui P. Cosma, pe care şi-a însu- şi îndemnă, ca toţi Românii arde
Premiţend aceste vă voiu schiţa
şit’o şi maioritatea comisiunei de Ştim. D-le Redactor! Ve rog se leni, cari se află aici mai mulţi din
a4î forte pe scurt mersul lucrărilor
15, de următorul cuprins: daţî loc în colbnele mult stimatei şi câte-o comună, se se constitue în
adunării şi vă voiu comunica cele
trei propuneri, cari au fost supuse Adunarea generală extraordinară să venerabilei „Gazete“ unei sein, ce asemenea societăţi pentru ajutorarea
votării la încheierea şedinţei a doua, pronunţe prin condus : vrbu se ve comunic şi care cred, că culturală a fraţilor lor de-acasă.
reservându-mî a întră în amănunte Deşi prin ordinaţiunea înaltului mi va interesa şi înveseli pe stimabilii Pănă acum esemplul Românilor din
în scrisorea mea următăre. nister de interne nr. 929 res. din 1895 s’au D-v6stre cetitori. Draos a şi fost imitat din partea
In prima şedinţă momentul de oerut modifioarea tuturor aoelor i§§. din încă din Ianuarie anul trecut, Românilor ardeleni din Caţa, aflători
căpeteniă a fost alegerea comisiunei statutele „Asooiaţiunii", cari nu mai cores bravul şi mult stăruitorul profesor aici, cari încă s’au constituit într’o
de 15, care să pregătăscă proiectul pundeau stărilor actuale de drept publio, de aici, d-1 I)r. Elefterescu, atât de asemenea asociaţiune sub numele de
de resoluţiune. între cari însă nu se cuprindea şi titlul cunoscut şi laD-V6stre mai ales din „Frăţia", care are aceleaşi scopuri.
In şedinţa II comisiunea şî-a „Asociaţiunii“, valorbsele sale scrieri, a iniţiat idea, Am ţinut, D-le Redactor, a
făcut raportul, Asuprn propunerilor Deşi din inoidentul provederii ou de-a înfiinţa aici o asociaţiune a aduce acestea la cunoscinţa D-Vostre
ec e
s’a încins o desbatere lungă şi în olausula de presentare a textului §§-ilor Românilor din comuna ardelenâscă pentru a vede, că între 4 ^ de
focată şi în urmă s’a votat asupra modifioaţi în adunarea generală ţinută în Draos, căci din acestă comună sunt mii de Români ardeleni emigraţi
celor trei propuneri, care au fost Blaj la 27 şi 28 August 1895, între îm- aici în Bucurescî fbrte mulţi Ro aici se află şi de aceia, cari nu şî-au
susţinute. pregiurărl normale nu s’ar mai pută di- mâni. uitat de fraţii lor de-acasă, ci stărue
Cea dintâiu propunere, care s’a fioulta din partea guvernului titlul „Aso- Mulţămită stăruinţei neobosite şi lucră din tdte puterile pentru a-le
pus la vot a fost a celor cari au ciaţiunii" oare nu se modificase în acea a d-lui Elefterescu, asociaţiunea s’a întinde ajutor în adevăratele lor tre
pretins susţinerea neatinsă a titlului adunare generală. şi înfiinţat şi pdrta numele „ Unirea, buinţe, ăr nu cum au făcut unii
vechiu al Asociaţiunei. Ei s’au unit In fine: deşi „Asociaţiunea" nostră, asociaţiunea culturală a Românilor pretinşi luminători, cari la rendul
toţi între sine şi au însărcinat pe înfiinţată în 18bl, exipta deja când s’a din Draos*. Scopul acestei asocia- lor îşî vor primi plata, de nu cum-va
Rev. D. vicar Dr. Pop să presente inaugurat Era constituţională care a pro ţiunî este cultura intelectuală a Româ — îmî pare — şî-au primit’o chiar
şi să motiveze pe larg următărea pro dus schimbările aotuale în dreptul public, nilor din comuna Draos, după cum mai de pe-acuuja ...
Primiţi asigurarea stimei sincere,
punere : întoomai ca „Erdălyi Muzeuin egylet" bine se p6te vedb din următorele
„Siebenbiirgischer verein fur Ladeskunde" puncte, pe care le estrag din statu ce ve păstrez.
„Adunarea generală extraordinară ia tele tipărite ale acestei societăţi. Un Ardelean.
etc. etc. în al căror titlu înaltul guvern
la cunosoinţă paşii făcuţi de on. comitet Anume:
tolerâză şi pentru viitor numirea de „tran
în afacerea modificării statutelor, şi pe basa
silvan", („erdâly“, „siebenburgisoh".) Scopul societăţii este: a) a se înfiinţa o bi
raportului său decide:
Totuşi, considerând că înaltul guvern bliotecă poporală în soola română din
„Adunarea generală extraordinară de
şi după repeţite representaţiuni motivate Draos; b) a se ajutora elevii de ambele — 1 (13) Martie.
acp[ nu se simte îndemnată a schimba titlul cu argumente nerăsturnabile ale feomitetu- sexe din Draos spre a-şî procura oele ne Prelegere publică. Atragem atenţiunea
de pănâ acum al „Asooiaţiunii".
lui central în rescriptul său nr. 1310/1897 cesare studiului; c) ajutorarea scălei ro publioului român asupra primei prelegeri
„Pentru executarea acestei deoisiunl pretinde necondiţionat, va să 4ică în formă mâne şi a bisericei din Draos. publioe din aoesfc post, ce o va ţine d-1
adunarea generală extraordinară însăroi- de ultimat, eliminarea cuvântului „tran Membrii Societăţii sunt: fundatori, oarl profesor loan Popea în sala festivă a gim-
nâză comitetul de a faoe o representaţiune silvană" din titlul „Asooiaţiunii", sub ou- plăteso odată pentru tot-dâuna o taxă de 40 nasiului român manp-fia 4 bre p. m. Tema
cătră înaltul minister şi de a raporta despre vent că acela ar fi incompatibil cu starea l e i ; activi, cari plăteso o cotisaţiune lunară prelegerei d-sale este acâsta : „Ce mă face
resultat viitbrei adunări generale. actuală de drept publio şi în contracjioere de 50 bani; ajutători, cari plătesc o taxă să-ml iubesc atât de mult neamul meu româ
Dr. Murăşianu, Dr. D. Ciuta, Dr. Pop, cu legile ţării, ba mai adauge: oâ elimi anuală de 5 lei. nesc şi sd mâ mândresc şi să mă fălesc cu el."
Ea pe vite le chircesee Lângă scumpul lui odor; Der cum să nu ’ntârdie, când ea fu ocupată „Ah !, îl răspunde ra4a, rămas’am pe pământ,
Şi grăuntele de an Ţipă, cade, şi ’n loc more Din zori să încăldescă un mic mormânt de „Lipită pănă’n sără de un mie duios mormânt,
încolţit îl sâcă ’n lan ; Pân’ la anul viitor. [fată? „In care-o oopiliţă, sub pâtra năduşită,
Şi cocorii-i rătăcesce „Suspină trist şi chiamă pe maica ei cernită".
Pe cerescul ocean. Veselie! re’nviere! Mormântul era umed ş’un glas de ângerel,
Mugurii se desvălesc, Slab, plângător, mult jalnic eşia gemând — „O seiu!... eu făceam parte din pătura
Nouă nopţi şi nouă dile Gândăeeii se ivesc, [din el, [de flori
Din suspin ea nasoe vînt Roiurile adună miere, picând: „O ! mamă, mamă, e frig, peptul mă „Depusă pe-a ei raclă de scumpele-i surori
Şi blăstămurl din cuvent, Inimele se pândesc. [dore, „Sub lacremile mamei usoatu-m’am în clipă
Vrând pe ori şi ce copile „Nu mă lăsa!"... Şi rada uitase mândrul sore. Şi m’a adus aioe un vânt pe-a lui aripă.
Să le-ascundă sub pământ.
L e g e n d a C r i n u l u i . Acum ea rătăcise în sboru-i sfiicios „Vai! iatâ-ne-amândouă perdute în pustiu
oe Q
Lumea tremură şi dice: Pe-un câmp întins sălbatic, pustiu şi năsipos, „Ga drăgălaşul âager ee 4& î sioriu,
O radă răslăţită de sorele apus
„Babă, strechie de dor, In care, singurică, o frundă veştejită „Dâr s’aştemptăm aioe voiosul fapt al 4fi®i»
Se ’ntârdiase ’n cale-i făr’ a privi pe sus
„Duce-te-ai într’un picior, Venia de vânt adusă din zarea înnegrită. „Fiind însufleţite de sufletul copilei"
Şi nu soia, sermana, cum, unde să apuce,
„Val-vîrtej, de pe aice
Să scape de-ale nopţii făţarnice năluce.
„Pănă ’n iadul arc}§tor. Lumina, radiosâ ca visul de noroc, Şoptind în întunerio plăpânde-au adormit.
S’apropie de frunda oprit’ acum pe loc, O rouă, mână sfântă, din oerurl le-a stropit,
In fuga-i, spăimântată, de arbori se lovia
„Duce-te-ai în cale orbă, Şi răpide ca gândul în sînul ei pătrunde, Şi’n loc de-o frun4ă negră şi de o ra4a albă
Lucirea-i scânteindă o clipă se ivea
„Alungată de-un cocoş, Se face ghem de aur, de nopte se ascunde. A doua 4i oresout’a un orm cu fruntea dalbă.
Pe câmpuri, văi şi dealuri, pe ape curgă-
„Până ’n fund -la mărul roş,
[gătore.
„Şi pământul să te sorbă De-odată, la căldura din 6spele-i cereso, Aşa se naso pe lume minunile de flori,
Şi se perdea în umbră sclipind tremurătbre.
„Fără giulgih şi f&ră coşi" Prin frunejă treu ferbiute fiori oe-o înverejeso. In ele reînvie copii! zîmbitorî;
Ea prinde grăiţi şi suflet, şi ra4ei blânde 4ice: Der nime nu pricepe mai bine-a lor mistere
Baba oată ’n sus la sore, Se ’ntârdiase!.... fapta-i era de neiertat, „Tu, fulg de sore, noptea oum te găsesol Ga inima de mamă, dorită şi stinghere!...
Ea îl vede zimbitor Căci sorele plecase pe frunte-i nourat; [aioe?"
>3^