Page 61 - 1897-03
P. 61
„&azeta iese în l-care di,
a(
si ApEM* Abonamente neutru Anstro-Ungaria:
3rftţav, păţi laas® $?. 39, Pe un an 12 fl., pe şese luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Sorinoi'î aoftaii6a4n -in ţ»
. prtaia»o. — Mtnjn»oriv)iis ti-a e-a N-rii de Dumlneoâ 2 fl. pe aia..
Pentru România si străinătate:
1 IWSERfiTE ho primeno la Adml- Pe un an 40 frunol, pe şdse
iilatrajluito în Bruijov ifi ta. nt- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
Tr.ăt6rele Birouri d9 anunolurl:
In Visna: X Duk.-i, Htinrich H-rii de Dumineoă 8 franol.
8chaUk. Rudolf Mou», A. Opptliks Se prenumără la tite ofioiele
IVuoln'oliţGr; Anton Opp»iik, J. poştale din întru şi din arară
Banneber. în Budapesta: A. 7, oi la dd. eoleotorî.
iiotăbirgern, îck&tein Bsrr.ai; în aonămami neutru Brasor
Buouresci: Avene» tfavas, 8no- administratiunea, piaţa mare,
ooisulo (le Ronmanie; in Ham- târgul Inului Nr. 30 etagiu
bors,: Karoiyt & Liebrrumn, I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul ingerţlunllor: o Bonă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
jţarmond pe o aoionă 8 ar. oi Cu dusul în casă: Pe un an
80or. timbsu pentru o pubii- (3^TuL:ncLer cLe IDuLm.Izi.eca, 11) 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
oare. Publicări mai iaas după, 3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
tarifă şi învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Heoiame pe paijine a 3-a o tele cât şi inserţiunile sunt
ooriă 10 or. seu 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 61—Anul LX. Braşov, Duminecă 16 (28) Martie 1897.
Singurul leac. Că una, că alta; că-i „partida Seim ca oglinda stărei năstre de dietă poliglotă, nu ca dieta un-
poporală", care are în programul ei este terenul învăţământului public; gurescă, unde afară de unguri şi de
Mulţî dintre cetitorii noştri îşî un punct, ce la părere ar fi mai în seim, că s’a făcut pănă acuma din Saşii şi Jidanii lui Banffy nu mai
vor fi ejicend câte-odată : avem acum găduitor faţă cu naţionalităţile; că parte*.- guvernanţilor tot ce numai dai cu ochii de suflet de om de altă
atâtea gazete, şi pentru 6menii ou sunt catolicii Ungariei; că e Papa s’a putut spre a subjuga scălele năs- porodiţă.
*
carte şi pentru poporul ţăran; de dela Roma şi că-i politica Vienei, tre scopurilor de maghiarisare. Cu
ce nu ne desluşesc odată se seim, ba a triplei alianţe, care în cele din tăte acestea ar mai fi încă putinţa, De un timp încăce şi mai ales
I ce se mai credem şi ce se mai fa urmă totuşi vor reuşi se pună capăt ca şcolele năstre, ducând sarcinele în urma serbării centenarului lui
cem în fata celor ce se lucrâză în pornirilor nu numai ale liberalismului, grozave, ce li le încarcă în spinare Wilhelm I, pare că s’a făcut o apro
tabera contrarilor neamului nostru, ci şi ale şovinismului domnitor. Tâte legea ungurâscă, totuşi se mai ră piere între Germania şi Rusia. Ră
pentru a ne încătuşa tot mai mult acestea sunt nisce aşteptări înşelă- mână cu sufletul lor românesc în posatul Wilhelm I, pe care l’au săr
şi a ne tăia încet-încet tote firele t6re şi cu totul neîntemeiate. Pot ăse. De aceea, vecjând acăstă pu bătorit în săptămâna acesta în Ber
41
vieţii şi desvoltării nâstre naţionale? să cadă „liberalii dela putere; pâte tinţă, contrarii noştri de mârte stă- lin, a fost în adever un mare prie
In adever, aşteptarea e îndrep se cada nu numai guvernul, ci şi rue acum pe faţă, ca se se revideze tin al Ruşilor şi păte că şi în adu
tăţită, căci dâră de aceea sunt ga partida lui; pot să înceteze chiar legea şcolară, pentru ca să se dea cerea aminte a prieteşugului lui, ga
11
zetele, ca se lumineze pe omeni şi escesele bătetâre la ochi ale argaţi guvernului în mână puterea discre zeta rusescă „Petersbursice Viedomosti
se-i conducă pe cărările cele bune lor maghiarisărei: şi totuşi şovinis ţionară de-a stinge şi flacăra din salută călduros serbarea Germaniei.
ale cugetării, ca şi ale lucrării. Aşa mul, seu mai bine cjis stăruinţa ne urmă a sufletului românesc din şcă- Demult n’a mai vorbit o făie ru-
a fost odată şi aşa ar trebui se fiă curmată de-a maghiarisa va rămână lele năstre. sâscă în ton atât de prietinos des
şi astăcfî. Piarele nâstre au chiă- neatinsă. Căci acest şovinism, acăstă Aţi înţeles, Românî? Contra pre Germania ca pănă acuma. Nu
mare grea, care face, ca şi răspun nisuinţă este vîrîtă şi înrădăcinată acâsta alt leac nu este, decât hotă- mita foie vorbesce adecă de marea
derea lor se fia grea. De aceea da în înse-şî aşecpîmintele şl legile de rîrea nestrămutată de-a lupta pană chemare culturală a Germaniei şi
toria lor de căpetenia este, se spună ajî ale statului, şi este infiltrată în la ultima, răsuflare pentru apărarea că ea a ajuns să fiă un scut al
adevărul şi se arate poporului lucru spiritele tuturor celor, carî trăesc în vieţii năstre naţionale. păcii; „Germania e acuma puternică
rile cum sunt, se le arate periculele, consciinţa, că ei şi numai ei sunt şi precum ea a salutat cu liniştită
ce-1 ameninţă din taberele străine, stăpânii absoluţî nu numai peste pă consciinţă de sine o apropiare fran-
dăr se-i arate tot-odată şi relele şi mântul, ci şi peste tot ce trăesce şi ceso-rusescă, în care vede o puter
periculele, ce ’i-se pun în cale din se mişcă în acest stat. In curând se va întruni noul nică chezăşie a păcii, aşa să cuvine
tabera lui propria. Inzadar am aştepta aşa-dera, parlament austriac, care va fi compus Rusiei să privescă cu sinceritate de
Pecătuesc aceia, cari într’o pri ca printr’o crisă de guvern seu par din 425 de deputaţi cu peste 100 plină la puterea Germaniei şi să se
vinţă său într’alta ţin pe popor în lamentară să se schimbe situaţia mai mult, de cum era înainte. Ale bucure împreună cu Germania. Ru
credinţa deşertă, că lucrurile stau nostră ameninţată ca rassă, ca na gerile s’au încheiat şi au schimbat sia şi Francia sunt aşa de puternice,
mai bine, de cum este în adever, ţionalitate deosebită în acest stat, mult starea de pănă acuma ,a dife încât strălucirea de acum a Germa
şi cari spre a linguşi mulţimea, îi căci pierdem numai vremea, făcând ritelor partide. Cea mai tare partidă niei nu le va pute întuneca, ci va
înşiră câte vere}! şi uscate despre combinaţii de acest soiu, ba mai dintre tăte va fi a Cehilor tineri, face să reiasă cu atât mai mult so
cele ce se petrec cu el şi în si mult: slăbim printr’asta resistenţa carî au câştigat 13 mandate noue lidaritatea generală a ambelor pu
nul lui. năstră. de deputat. După aceea vin Polonii teri cu Germania".
ua
Se şi fac de rîs în 4* de as * Şi aicî, numai aici, în puterea şi numai după aceştia Germanii „li Sunt fdrte şireţi Ruşii. Fără
tăcjî aceia, carî umblă a amăgi pu năstră de resistenţă, în puterea de-a berali", carî au pierdut 28 de man multă trudă ei au ajuns se se asi
blicul în felul acesta, căci faptele, ne lupta cu mâni şi cu piciăre, er date. Mult au câştigat Germanii na gure de amiciţia Franciei şi acuma
ce cjilnic se petrec în ţeră, îi dau când ne vor fi legate şi unele şi ţionali, apoi antisemiţii şi social-de- vor se se asigure din nou şi de ami
de minciună. altele, chiar şi cu dinţii pentru apă mocraţii. Aceştia din urmă aveau ciţia Germaniei, care mai de demult
Vrând der se dăm un răspuns rarea naţionalităţii române este sin înainte numai 1 deputat, er acuma era atât de maro. In cele din urmă
la întrebarea de mai sus, că ce să gura năstră scăpare. au 13 ; antisemiţii aveau 10 şi acuma tot aceste două state ca cele mai
puternice se vor înţelege mai întâi
mai credem şi ce să mai facem în Acesta ar trebui s’o pricepă şi au 28; Germanii naţionali aveau 17
faţa năvalei tot mai turbate a con s’o simtă pe deplin fiă-care Român; şi acuma au 39 ; Românii bucovineni între sine ca să-şî facă ele, înainte
trarilor neamului nostru, am cţis şi se înţelâgă, că nu mai merge să ne aveau 4 şi acuma au 5, — au câş de tote celelalte, rostul. Aşa şi acum
cjicem: se nu ne amăgim, să nu ne zugrăvim cai verejî pe păreţî şi se tigat deci un deputat în curia a ca şi mai ’nainte Francia încă
facem nici măcar pe-o clipită ilu- lăsăm cea mai mare sarcină în grija Cincia. Cu totul vor fi în noua dietă pâte să plătescă mai scump însu
siunî, că Ungurii îşî vor schimba întâmplării. Şi pe cât de hotărîţî austriacă vre-o 24 de deosebite par fleţirea ei cea mare pentru Rusia,
gândul faţă cu noi, şi că se vor lă- sunt contrarii noştri în atacul lor, tide şi grupuri: germane, cehe, po decât o plătesce acuma, împrumu
tând mereu Ruşilor capitalele, de
păda cât de puţin de planul şi de pe atâta de hotărîţî se fim şi noi în lone, slovene, române, croate, ru-
nisumţele lor de maghiarisare. apărarea năstră. tene şi sârbescî. O adevărată icănă care au nevoe.
FOILETONUL „GAZ. TRANS." Ce zîmbete şirete Din rîpl acum grămadă Pe Satiri caraghioşi.
Şi ochi aprinşi, şi plete Iey Satirii*) să vadă Rîd Satirii voioşi
Lăsate ’n vînt plutirii! Ce hohote răsună De ulmi că 'nebuniră.
Ştrengarii de pe Cynthus. Cum plouă roşii foi Pe culme, şi curând
Pe umerii lor goi Vin roiuri întrebând, Şi-acolo ’n zarea oulmii
Departe ’u zarea calmii
Din plete trandafirii... Şi tot mai mulţî s’adună. Şi Satirii şi ulmii
Pe Cynthns, pe sub ulmii Cu rîsul lor urmară
Oe dorm pe la cascade, Iar ele rîd mai tare; Nou hohot se pornesoe, Mai soiu eu cât şi cum -
Din umed fapt de zori Şi tot mai ou mirare Rîd ulmii nebunesce, Dâr ored că rîd şi-acum
iDtins’au lanţ de hori Pletoşii ulmi s’apleacă Nevrând nici să-i audă, Şi-or ride şi la vară.
O glotă de Oreade.*) Ou ochi aprinşi şi mari: Şi rîd din mii de guri G. Coşbuc.
Răsufletele rari Văcjend ce strîmbăturl
Şi rîd în joo şi cântă In piept acum le seacă. Fac Satirii de ciudă.
Şi ’n tropote frământă Yersul primăvcrci.
Pământul ud de rouă, Şi-un ulm, părîndu-i pote In loo oa să-i împace Din colecţia d-lui I. Pop Reteganul.
Şi tot mai mult s’aprind — De ris acestea tote, Pe Satiri rîsu-i face
I»r ulmii stau privind Dă hohote, nebunul. Mai răi, şi ’ncep să fiarbă Totă iarna aşteptaih
Minunea asta nouă. Toţi ulmii-aeum rîdeau, Şi sar eu pas de ţap Să vină luna lui Maifl,
De rîs se sguduiau — Să aud ououl cântând
Cu pumnii-’şl dau în cap
Ici una ou vestmântul, Trei-4ecl rîdeau ca unul. Pasările glăsuind.
Trîntindu-se prin iarbă.
Săltat pe pulpl; er vântul Când aud ououl oântâud
Deslegă colo zinii De spaimă zăpăcite La urmă însă, iată, Par’ că văd iarna trecând
Frumosul brîu cu flori, S’asvirl deslâuţuite Rîd Satirii de-odată: Şi draga vară venind.
Dmcoce-omornorl Şi caută prin zare Rîd ulmii căci găsiră Cucuie pasăre sură
Răsar din umbră sînii. Copilele-adăpost. Grăit’am gură cu gură
Oe nostim a mai fost! *) Satirii = semitei oarl looueau in Să nu cânţi tot pe dealuri
*) Oreade = nimfe de munţi. Iar ulmii rîd mai tare. păduri şi aveau copite şi oornjţe de ţap. Ci să cânţi şi la şesurl
