Page 62 - 1897-03
P. 62
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 61.—1897
Puterile se jocă acuma de-a Lupta contra alcoholismului în şco- tenire, anume raohitis, epilepsia, ameţâla Btosleanu (P.), Traistă cu poveşti,
mâţa 6rbă în cestiunea cretană şi lele francese. şi tâmpirea. Braşov 1896.
greco-turcescă. După ce au publicat In colţul drept, din jos, tabloul se Oeconomu (Oiru), Răsbunarea lui Anas-
In deoeniile din urmă, şcolele fran
autonomia insulei Creta, care se’n- încheia cu o schiţă, oare pârtă inscripţia: tase etc., Buouresol 1896.
lege, că de-ocamdată e numai pe cese au desvoltat un astfel de zel, încât „Pe când tatăl se îmbată, mama lucră şi se Beteganul (1, Pop), Poveşti din po
hârtiă, şi după ce au hotărît şi dus ţâra, oare mai înainte, adesea era batjo- jertfesce“. por, Sibiiu 1895.
în deplinire blocada, adecă împresu- oorită de cătră străini peutru organisarea Tabloul, compus ou atâta, inteligenţă, Bosetti (R. D.), Sincere. Poesii. Bu
rarea de tote părţile a porturilor in defeotudsă a învăţământului, astăcjl pe va influinţa în şoolă contra alcoholismului, , ouresol 1897.
sulei de cătră corăbiile puterilor eu unele terene a întrecut statele vecine. mai mult deoât tractate şi prelegeri lungi, Valentineanu (I. G.) Exilul Românilor
ropene, acum se gândesc, cum se Noua şoâiă franoesă cultivă ou simţ prac fiă cât de bine lucrate, presupunându-se în Rusia, Bucuresel 1896.
împresure şi porturile Greciei, ca tic un realism sănătos. C’un simţ îndrăs- firesoe, că învăţătorul va soi esplioa ta Vlahuţă (A.), In vîltdre.Nuvele. Târgu-
taindu-i astfel comunicaţia pe mare, neţ de realism, atribuit poporelor roma- blourile. Jiu 1896.
se-o silbscă se se supună voinţei pu nioe, şcola franoesă stărue din t6te pute Zanne (luliu), Proverbele Românilor.
terilor. Jocul principal este între rile să combată relele sociale ale vieţii. Premiile Academiei Române. Voi. I. Bucuresol 1895.
Anglia şi Rusia. Anglia propune una, O măsură fericită are ea să noteze 3. Premiul Adamachi, de 5000 lei, care
Rusia alta, şi înţelegerea merge fbrte din nou prin aceea oă, în unele institute Academia Română, a căreia sesiune este a se da unei cărţi sorise în limba ro
greu. Grecii se aşteptă la măsurile recomandă acum proourarea aşa numitului anuală s’a desohis Marţa trecută, va acorda mână, ou un cuprins moral de orl-ce na
u
cele mai aspre ale puterilor pe mare, „Tăbleau d’Anti-Alcoolisme de Dr. Galtier- în acâsta sesiune 3 premii pentru opere tură, şi apărută în cursul anului pănă la
der totuşi nu vor se se plece încă Boissiere. Acestă hartă de părete învede- publicate şi 1 pentru o lucrare, preparată , 31 Ootomvre 1896, s’au presentat urmă
şi se împotrivesc pe cât pot. Acuma râză în mod intuitiv tot, ce trebue să se în manuscript, asupra unui subiect pus la i: tor ele lucrări:
concurs:
e vorba de-o întâlnire a ministrului scie despre stricăciunea alcoholnlui: faţa Luca (Dr.), Prooedee pentru explo
engles Salisbury cu ministrul fran- unui om: Avânt Valcoolisme şi Apres l'alcoo- La concursurile aeestor premii s’au rarea reflexelor tendinose, Bucuresel 1896.
lisme (înainte şi după alcoolism —- spir- presentat următorele publioaţiunl şi lucrări:
ces Hauotaux, cu scop ca se se în- Băile de mare dela Constanţa, Constanţa
ţelegă verbal asupra situaţiei. Salis tuose —) organele sănătose omenesol, de 1. Marele Premiu Nâsturel-Herâscu, de 1896.
ex. stomacul, ficatul, inima, rărunchii, oree- 12.000 lei, care este a se da unei cărţi
bury va merge pentru scopul acesta Manliu (I.) Fovăţuitorul limbei ro
la Paris. Cine scie, ce va mai eşi rii, tot aceste părţi, stricate prin aloohol; sorise în limba română, ou conţinut de ori mâne în clasele primare, Bucuresol 1896.
încă din acesta convorbire. De-ocam- mai departe, beuturile naturale, bune şi ce natură, care s e v a judeoa mai meritorie Iiadoi (I.), Oesiiunea agrară in Ro
dată puterile merg în unire. Pănă sănătose, între cari medicul numără vinul, printre cele publioate de la 1 Ianuarie 1893 mânia, Buouresol 1895.
când înse, nu se scie. Şi ministrul vinul de mere, de pere şi berea (ou drept pănă la 31 Octomvre 1896, — s’au presen 4. La Premiul Statului Lasăr, de 5000
de esterne austro-ungar, contele Go- însă, pănă la anumit grad), cum şi beutu tat următârele publioaţiunl: lei, care este a se da celei mai bune iu-
luchowski se află în mare treba. Me rile alcoholice preparate prin industria, din Alexandrescu (Gr. I.), Studia asupra crărl în limba română asupra subiectului:
reu se sfâtuesce când cu un amba napi, cartofi şi bucate. Efectul alcoholis- obiceielor juridice ale poporului român, Ga „Studiul vinurilor din România din punc
sador, când cu altul şi are dese au mului de struguri şi a alcoholismului „in laţi 1896. tul da vedere eoonomio şi ai composiţiunii
dienţe la împăratul. Monarchia nos- dustrial asupra purceilor de mare, se es- Assan (G. B.), Industriile stearinei, ule lor ohemioe , s’au presentat 2 manuscripte
u
tră, se vede, se intereseză în primul plică prin şâse tablouri mai iniei, provă- iurilor vegetale şi săpunurilor în România, cu următorele devise:
rend de mersul lucrurilor. Vapărele cjute ou text de cuvinte. Bucuresol 1896. „Ounosoe-te pe tine însu-ţl“.
austro-ungare din apele Cretei, au Chiar şi partea din dosul harţei este Industria morăriei în România, Bucu- „Prin răbdare şi stăruinţă totdâuna se
fost cele dintâiu, care în urma blo folosită cu înţelepoiune. In mijloc sunt rescl 1796. p6te face eeva“.
cadei, au prins acuma a doua-6ră patru schiţe cu subscrierile: Pierderea pu Coşbuc (G.), P. Virgilius Maro, Opere
două vase grecescî. terii de a voi, a bunătăţii de inimă, a dem complecte. Partea I, Aeneis. Traducere în
nităţii de om şi a minţii. Amândouă părţile formele originale. Bucuresel 1896.
$ 0 bancă nouă românâscă în Selagiti.
au jur împrejur, într’o grupare intuitivă Dichter (Lupu), Soiinţa dreptului, etc.
Se vestesce din Constantinopol, că următorele inscripţii: Bucuresel 1896. Selagiiî, Martie 1897.
mereu se trimet trupe la graniţă. Alaltăerl Alcoholismul: Cine bea diminâţa, pe P'lorantin (I. Dop), Principii de logică, înainte de 9 ani s’a înfiinţat în Să-
au plecat al 59-lea tren militar cu al 74-lea stomaoul gol, un păhărel, devine, fără .în- Iaşi 1893. lagiă banca românâscă „Silvania,“ care prin
batalion de redift la Salonic. In câte-va doielă, alcoholic. „Reforma metâdelor şi teoria conse- conducerea înţelâptă a bărbaţilor puşi în
dile transportul trupelor va fi terminat. Calea outismului universal, Bucuresel 1895. fruntea acestui institut, a ajuns a fi unul
Prejudeţ: Beuturile, de cari se crede
ferată orientală a espedat pănă acum pe „Frumseţea lineară şi frumseţea dintre celea mai solide institute de bani
că produc, apetit, strică apetitul. Absintul
liniile de căpetenie 2586 de vagone cu omului, Iaşi 1896. românesc!. Şimleul însă, unde se află
este venin, mai periculos decât morfiul sân
54,700 de omeni şi 10,700 de cai şi mate Anecdote poporane. Voi. 1. Bucu acâstă bancă, cade în mijlocul comitatului
Belladonna. Lammenais a c)is: sciţi voi,
rial de răsboifi.tCorăbiile cuirassate ale es resol f. a. Sălagiu mai spre sud, âr Comitatul nostru
ce bea acest om din păharul clătinător, oe
cadrei turcescl se vor împărţi în diferitele Idieru (N. D.) Studii de economie dintre 16,000 locuitori, e locuit două din
îl ţine în mâna-i tremurândă? El bea sân
porturi ale Archipelagului. politică şi finanţe, Bucuresol 1895.
gele şi viâţa femeii şi copiilor săi! trei părţi numai de cătră Români. Astfel
Din Canea se telegrafică: „Admiralii Morariu (C.), Părţi din Istoria Ro acest unic institut românesc din părţile
Miseriă: Alcoholismul conduce la ur-
şi comandanţii escadrelor străine au adre mânilor bucovineni, Cernăuţi 1893—94. acestea nici pe de parte nu ajunge pentru
gisirea lucrului în fine, la sărăeiă.
sat cătră trupele internaţionale, care au Neniţescu (I,), Dela Românii din Tur a pute mulţămi tote trebuinţele numerosei
Criminalitate: Cele mai multe orime
debarcat pe insula Creta un ordin de (ţi, cia europână. Bucuresol 1895. poporaţiunl agricole, atât de împrăştiate.
le săvârşesc beutorii de aloohol.
în care de bineventâză şi le admoniază să Teodor-Mandrea (D. N.), Ounoscinţe Părţile mărginaşe de cătră răsărit Jibăul,
îmbătrânire înainte de vreme: Băuto
dea prin purtarea lor un bun esemplu po folositâre personalului de telegraf, Bucu la apus Tăşnodul, încă sunt centre, unde
rul de aloohol, cu 40 de ani, ţi-se pare oă
porului cretan, pe care la însărcinarea pu resol 1896. ar ave loc câte-o bancă românâscă.
e de 60 de ani.
terilor mari sunt chemaţi de ai apăra de 2. La premiul Statului Eliade-Bădu- Inteligenţa română din cercul Jibău-
erudimile răsboiului civil. Ordinul de di se Epilepsia: Din patru copii epileptici, lescu, de 5000 lei, care este a se da unei lui (Zsibo), pătrunsă de lipsa şi necesitatea
încheie cu cuvintele: „E vorba de o grea doi sunt din părinţi beatorl de aloohol. cărţi scrise în limba română, ou conţinut unui atare institut de bani, cu totă serio-
chemare, der contăm pe voi în interesul Alienaţi: Mai mult ca a treia parte literar, care se va judeca mai meritorie sitatea s’a pus la lucru, încât comitetul
omenirei şi a onorei pavilionelor nostre . din bolnavii de oreerl sunt alcoholicl. printre cele publicate dela 1 Ianuarie 1895 de fondare a emis prospectele de sub
u
(Pavilionele sunt drapelele arborate pe ca- Mortalitate: Două-cjoel din o sută ca pănă la 31 Octomvre 1896, — s’au presen scriere pentru 1000 acţiuni â 50 fi., voind
tartul dinapoi al unei corăbii spre a arăta şuri de mârte, se asoriu alcoholismului. tat următorele publioaţiunl: a intemeia un institut de bani sub numi
naţionalitatea sa). In partea din jos a acestei laturi, se Brosieanu (P.), Istoria împăratului Tră rea de „Selăgeana“, cu un capital de
arată înfricoşatele urmări ale veninului al- iau de Dr. H. Francke. Traducere autori- 50,000 fi.
coholio, după cum adecă se ivesc prin moş sată. Braşov 1895, 1896. Situaţiunea geografică a Jibăului este
Hai la şesurî mai în jos Poporele vechimei. după sine un nomol grav, în care plantele ducă o viâţă curată şi sfântă. Ostaşii, cari
Unde-i locul mai frumos, se pot desvolta în modul cel mai minunat. erau mai cu sâmă pedestraşi, alegeau pe
Tablouri istorice, prelucrate din germ. de A. B.
Cuoule voinioule După secerişl pământul prăjit în radele ar- regele sâu pe Faraonul din mijlocul lor.
Vara vii, vara te duci I. Egiptenii. dâtore ale sârelui se mărunţesce şi se pre Der acesta de cele mai multe ori nu făcea
Mă mir iarna oe mănâuol? 1. ŢERA Egiptului, care se află în face în praf roşu. Minunata ţâră este mai altceva, decât ceea-ee-’l sfătuiau preoţii.
Cucuie pasăre negră, întâiti o mare cu apă dulce, apoi o mare Ostaşii formau garda regelui şi apărau ţâra
partea nordostică a Africei, a fost din tim
Cântă ’n codru, te deştâptă. de flori şi de fructe şi în sfîrşit o mare la cas de lipsă. Ei aveau spre folosinţă
puri forte vechi grânarul Orientului şi o
Cucuie pasăre sură ţâră plină de minuni. Ea se pote numi de praf. moşii estinse. Plugarii luau mai cu sâmă
Mult cânţi vara în pădure, In Egiptul superior se afla în vechime cu arândâ pământul preoţilor şi al ostaşi
cu drept cuvânt un dar al Nilului, căci
Cuoule păsăre mică numai acesta face roditore valea de 2 —5 cetatea Teba, cea cu o sută de porţi, în lor. Neguţătorii, artiştii şi meseriaşii se
Cântă ’n oodru fără frică, milurî lăţime, ce se află între stâncile Li- Egiptul de mijloc, Memfis (unde este acum numiau la un loc industriaşi. Fiă-care putea
Ce nu oânţî, ouoe, şi iârna byei şi între ridicăturile pleşuge de lângă Cairo), în Egiptul inferior sâu în delta Ni să aibă numai o industrie, pe care fiiul o
Fără numai primăvara? Marea roşiă. Fără binecuvântatele vărsări lului se aflau oraşele Sais şi On (Helio- moştenia dela tatăl său. Plutaşii pe Nil se
Că când prirnjl fu a cânta polis). ocupau parte cu pescuitul, parte duceau
ale Nilului, nieî acâstă vale nu ar fi alt
Frunza priude-a s’arăta,
ceva decât o pustietate acoperită cu năsip 2. POPORUL egiptân se împărţia în mărfurile dela un loc la altul. Tălmacii
Ce nu oânţî mai respioat căci ploia forte arare-orl adapă pământul caste, adecă clase deosebite unele de altele. mijlociau înţelegerea cu omenii străini.
Că, Turcii ’n ţară au intrat? însătoşat. Pe timpul ploilor celor mai tro Erau trei caste principale: 1 Preoţii, 2 Os Porcarii se priviau de necuraţi, ca şi ani
Şi ţara rău a prădat
pice, din Iulie pănă în Septemvre, apa Ni taşii, 3 Clasa muncitorilor. Acâsta din urmă malele, pe care le păziau. Ei nu puteau să
Nevestiie ne-au luat.
lului cresce mereu. Omenii desfac zăgazu se împărţia ârăşî în mai multe caste: ca între în nici un templu, nici nu le era er-
Codrii încă să răsune
rile lui şi apa năvălesce şi canale, care o sta plugarilor, a artiştilor, a meseriaşilor, tat să se amestece cu vre-o altă castă.
Cu văile împreună. conduc pănă în locurile cele mai depărtate. a neguţătorilor, a corăbierilor, a păstori 3. RELIGIUNEA. Egiptenii îşi închi
Mila Domnului să ,fie
Totă ţâra se preface într’un lac uriaş, din lor, etc. Preoţii erau îngrijitorii artelor şi puiau puterile naturii ca nisce deităţî, pe
De acum pănă ’n vecie! care punctele mai înalte se ridică ca nisce sciinţelor, sfetnicii regilor, şi aveau mare care le adorau. Fiă-căreia din aceste dei
insule. Din Octomvre Nilul începe a se influinţă asupra acestora. Ei purtau haine tăţî îi era consfinţit câte un animal folo
retrage încet cu încetul în albia sa şi lasă albe de in, umblau tunşl şi trebuiau să sitor sâu stricăcios, şi chipul fiă-cărui deu
i
