Page 63 - 1897-03

Nr. 61.™ 1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

aşa, că cu drept cuvânt se inpune un ast­ propunerile direcţiunei din profitul curat Bnstnl generaluluiFlorescu, In şedinţa dinpreună ou băetanul Holercă sa năpus.
fel de institut românesc, fiind întrega prc- acţionarii vor primi o dividendă de 14 fl. de Miercuri a Senatului român ministrul teso asupra fratelui şi voeso să-l bată. Acesta
vinciâ, cu părţile mărginaşe ardelene şi de acţiune, âr oelor două scâle confesionale de răsboiu a fost întrebat, de ce nu se insă apărându-se, ei îi aruncă în jurul gâ­
cliiorone, locuite numai de cătră Români. române din Făgăraş, oare au a datori esis- aşâcjă pe un piedestal bustul generalului tului o frânghie, o fac în formă de lanţ şi
Locurile mănose de pe valea Someşului şi tenţa lor acestui institut, li-se va da şi de Ion Em. Floresou, care s’a făcut la .Paris, sprijinindu-se fiă-oara ou câte un pioior în
din celelalte părţi susţin o poporaţiune astă-dată 600 fl. „Furnica" şi-a început ac­ din oontribuirile ofioerilor cari au servit faţa victimei trag de capetele frânghiei pănă
muncitore are mare lipsă de un institut tivitatea în 1883 şi de-atuncl a mers trep­ sub ordinele sale, şi care se află de un an ce ’l ucid. In urmă îl trântesc la pământ,
0
Q
românesc de împrumutare, spre a nu fi es- tat tot înainte, mulţămită zelului şi dibăoiei de cjfl gata î Buourescl. Ministru de răs­ şi ou oăloâele îi sfărîmă craniul. După să­
ploatată de cătră uşurării nemiloşi, cum conducătorilor săi. boiu gener. Berendeiă răspunde că bustul vârşirea crimei, arunca cadavrul într’un
vedem, că se întâmplă în cele mai multe generalului Florescu a căruia merite pentru şanţ şi dispar. Ucigaşii însă au fost prinşi
Creştinismul baijocurit de Jidani. Sub
locuri, perdendu-şî moşiile una după alta. organisarea armatei române le recunâsee şi arestaţi, âr afaoerea e la tribunal.
stăpânirea ungurâscă, Jidanii au prins nas,
Garanta de bună reuşită şi de bună ori şi oine — s’a hotărît a se ridica pe es-
încât chiar Ungurii, fraţii lor de cruce, se Importul de hărtiă îu România, Ca­
chiverniselă a intenţionatului institut, a pionada din faţa oasarmei Sf. Gheorge
văd siliţi să ridice dese plângeri în contra mera de comerciu şi industria din Braşov
bună sâmă că ni-o dau bărbaţii noştri pro­ (Malmaison). Din oausa iernei însă aoâsta
lor. Aşa de esemplu foia ungurâscă „Gyon- aduce la cunoscinţa publicului, că în urma
baţi, cari sunt fondatori la „Sălăgeana“ şi hotărîre a trebuit să se mai amâne.
gydsi Lapok“ spune, că cu ooasiunea car­ măsurilor mai nouă luate de autorităţile
cari sunt decişi a pune de Director esecu-
navalului jidovesc, un Jidan a mers pănă române, importul de hărtiă maculată în
tiv în fruntea acestui institut de bani pe Musică. D-1 George Dimu, diligentul
8colo ou obrăsnioia, încât s’a îmbrăcat în România, Gazete folosite şi ori ce alte ti­
d-1 Vas. Mica, notar şi mare proprietar în reuniuuei de musică din Sibiiu intenţio-
ornat bisericesc, tocmai ca un preot oato- părituri mânjite este oprit.
S. Odorheiu. Acest bărbat integru şi cu o nâză a arangia ou concursul renumitului
lie când slujesoe în biserioă, ba şi-a mai
garanţă materială de peste 60 mii fi., în- baritonist D. Popovioi, în Buourescl în luna Concert. Duminecă în 28 1. o. la 7 ore
pus încă şi o oruce pe piept şi astfel a în­
trupesce deplina încredere a tuturor celor lui Maih a. o. pe timpul serbărilor naţio­ sâra va concerta musică militară la vila
ceput să umble oa „mască“ pe strade, in­
u
ce-1 cunosc. Afară de acâsta, „Sălăgeana nale, un ciclu de două concerte. Spre sco­ Kertsoh ou un program din 12 puncte, în­
trând d&la oasă la casă. Prin asta Jidanul
se înfiinţeză sub ocrotirea şi sub grija pul acesta d-1 Dima a fost în Buourescl, tre oare românesc unul („Postilonul amo­
şl-a bătut joo de creştinism şi a profanat
„Silvaniei“ din Şimleu, unde sunt a se de unde, după cum suntem informaţi, i-s’a rului"). Intrarea 20 or.
obiectele sfinte bisericssol, pentru care fapt
trimite şi ratele de inscriere. promis tot concursul posibil.
procurorul numai decât ar trebui să por- Teatru german. Mâne Duminecă se va
Terminul de a subscrie acţiunile s’a nâseă din oficiu cercetare şi să dea îu ju­ Hoţi, Din Gurghiu ni-se scrise: In da două representaţiunl teatrale „ Die hlei-
fixat pănă la 1 Aprilie a. c. Ar fi de do­ decată pe Jidun. Dâr credeţi că o va face? noptea de 19 Martie n. Vineri spre Sâm­ nen Î5chăfchen operetă de Varney, oare se
u
rit, ca On. public românesc să grăbâscă a — Noi nu oredem.
incuragea fondarea acestui institut, făcând bătă, au intrat nisce hoţi în casa lui Va- va da după amâdi ou preţuri forte scăcjute
siliu T o d o r a n , măcelar, care locuesce şi „Fatinitsa“ operetă de Iuppee, oare se
subscrierea acţiunilor în numâr cât de Fromoţiuae. Aflăm, că d-1 Tiberiu Pre­
faţă în faţă cu biserica română gr. cat. va representa sera.
mare, deore-ce este prevădut în prospectul mie, absolvent al gimnasiului român dm
Hoţii au spart ferâstra de cătră stradă şi
emis, că la cas, când ar intra mai multe ioo, a iosc promovat la politeohnica dm Catalogul de rose ilustrat al cunoscu­
au intrat în casă furând multe de tote, ca
subscrieri de acţiuni, capitatul se va putâ Ziirich ca inginer diplomatic. Felicitările tei firme Tomas Kraus din Codlea a apă­
haine de pat, 10 perini, 2 lepedee, 14 şter­
ridica şi la mai mare, decât 50,000 fi. nostre. rut îu limba românâscă. Atragem daci aten­
gare, 3 năfrămi de mătase şi 2 feţe de
Cor. Reuniuni de consum în comitatul Şo­ masă, paguba se urcă la vre-o sută fior., ţiunea cetitorilor noştri asupra acestui bo­
gat catalog de peste 300 de speoii de rose,
pron. Poporul creştin dm comitatul şopron dâr mai mult decât banii preţuia lucrul
ajunsese sub stăpânirea Jidanilor in aşa cel frumos, ce era pus pe haine. In diua şi alte fiori. Catalogul se trimite la oerere
S C I I I I L E I J I L E L gratis. Comande se pot face şi în limba
5 chip, că nu se mai afla o singură boită, o următore au venit gendarmi şi vădând pa­
— 15 (27) Martie. singura cârciumă, oare să nu fiâ în mâna guba au mers să caute pe hoţi, pe cari îi română. Adresa Tomas Kraus, Codlea. (Fe-
ketehalom, Brasso megyo),
A treia conferenţă publică. Atragem Jidanilor, dela e&rl bieţu omeni trebuiau urmăresc şi acuma prin tote comunele din
atenţiunea publicului român din Braşov să-şi cumpere tote cele de trebuinţă cu vecinătate, dâr n’au dat de urma lor. Se Pentru cei ce voesc se neguţătorescă
asupra conferenţei de mâne, ce-o v& ţine preţuri îorte marJ. Cine i’o fi învăţat, ome dice, că în noptea aceea au trecut cu CU pesce. Fiind-oă din mai multe părţi am
d-1 profesor Aurel Ciortea. Tema, despre nu, destul ea omenii s’au apucau Iu urmă trăsurile nisce ţigani corturari şi e posibil, fost rugaţi de cătră unii ţărani de-ai
care va vorbi d»sa, este întitulată: „Din să nininţeze reuniuni de consum, deschi- că ei au fost hoţii, dâr nu s’a dat de urma
noştri, cari vor să se ooupe cu vânzarea
u
vUf-a stelelor . Uonferenţa se va începe la deud acum încr’un sat, aoum iatr’altui câte-o lor. — Al. Stroescu. de pesce sărat, ca să le arătăm de unde
4 bre p. m. în sala festivă a gimnasiului bolta de-aie lor şi numai dala aceste boite să-şi potâ procura marfa mai cu înlesnire
Principele Bismark a primit la 22 Mar­
român. Intrarea: 20 or,, pentru studenţi au început se-şl oumpere tote cele de lipsa tie cu ooaaiune» serbării jubileului de 100 şi fără temere de-a fi înşelaţi, le punem
10 or. Urmările se simt, căci Jidanii îşi iau ca­
de ani dela nasoerea împăratului Wilhelm I încă odată în vedere marele magaziin de
trafusele şi fug, âr poporul începe a resufia
Cooperator în Tohanul vachiu a fost mai .liber. Aşa de esemplu cetim, că în peste 1400 de telegrame cu vre-o 45,000 pesce al d-lui loan N. Bidu din Braşov
numit d-1 Moise Brumboiu, preot de curând comuna Keczol erau trei bolţi jidovesc!; de cuvinte. Pe lângă aoesta a mai primit (Târgul Sbraelor nr. 25), dela care se pâfce
hierotonit, care şi-a şi ocupat noul post în de când insă oreştmn au înfiinţat reuniunea, un mare număr de sorisorî. Bismark, care comanda în ori-ce timp, atât în măsură
săptămâna acesta. D-sa este însărcinat şi de consum, două dintre bolţile jidovesol preoum soim, a trecut de 80 de ani, a fost mare, oât şi mică, tot felul de pesoe, icre
cu catechisarea şcolarilor români gr. cat. au falimentat proprietarii lor au iuat lumea bolnav în timpul din urmă, der acum este roşii tescuite, măsline, stafide, smochine,
din Braşov, având în administrarea sa fi­ mai bine şi cu voie bună. roşcove, tâte de oalibatea oea mai bună şi
’u c a p ; tot uşa s’a întâmplau în Râba-
liala gr. cat. a Braşovului. cu preţuri moderate.
(Jstinak, de unde asemenea reuniunea de
Ull fratricid. Fraţii Ion şi Gheorghe
consum a alungat pe boltaşui jidan, in
„Furnica", cassă de eoonomii, socie­ Munteanu, cel .întâiâ de 70 ani, er cel al
timpul din urmă s’au mai înfiinţat reuniuni
tate pe acţiuni în Făgăraş, îşi va ţinâ a doilea de 56, arabii locuitori îu satul Pe- A v i s .
de consum in comunele Pâii, Osepreg, To-
13-a adunare generală în 15 Aprilie n. c. trârie, comuna Buciumi (România), se cer­
mâsi, Hidegaâg şi Homok. Jidani dm oo- Stimaţii domni, cari au primit esem-
Din raportul Direcţiuuei cătră viitârea adu­ tau neoontenit şi între ei era de mult o u
mitatul Somogy cjio, oâ aceste reuniuni ,de plare din „Bespunsul la cartea ndgră , dâcă
nare aflăm, că pe lângă tote împrejurările ură ascunsă din oausa unei bucăţi de pă­
cosum sunt mai rele pentru ei, deoât plă­ cred, că nu le vor putâ desface cel mult
locale şi referinţele economice puţin favo­ mânt. In sera de 10 a. c., amândoi fraţii sunfc
gile Egiptului. — Ore noi Românii n’arn în 15 cjUe, rugaţi cu tobă seriositatea
rabile, institutul a făcut şi în acest an pro­ dimpreună cu băetanul ilie Holercă se în­
putea face asemenea? Cum s’ar mai putea a le retrimite cât mai curând ca să le pu­
grese îmbucurătore. Depunerile spre fructi­ torceau din Iaşi într’o căruţă spre locuin­
susţine ore comunele nâstre cârciumile şi tem oferi altor binevoitori amioî şi cu­
ficare la finea lui Deoemvre au fost 432, ţele lor. Pe drum, ei fiind oam beţi, s’au
bolţile jidovesol, dâcă poporul nostru şi-ar noscuţi.
932 fi., — mai mult cu 44,670 fi, ca în luat erăşl la cârtă şi în dreptul viei d-lui 1. Axentie Severu.
anul trecut; oiroulaţiuna oassei în decursul cumpăra cele de lipsă numai dela ai lor şi G. Orupensehi, pe drumul ce merge spre
anului a fost de 1.768,320 fi. Venitul brut: dâcă n’ar mai îmbogăţii cu oruoerii lor pe schitul lui Tărîţă, cârta ajungând ia culme,
41,647 fi. Profitul curat: 12,323 fl. După şarlatanii străini. George Munteanu sare jos diu căruţă şi

era făcut eu capul animalului consfinţit lui. timp de trei mii de ani din trupul unui împodobite eu colone. După aceea urma o din Roma ar putâ să încapă înlăuntrul ei.
In deosebitele părţi ale ţărei se cinstiau animal în altul, pănă când se curăţiau ; sală acoperită şi de-asemenea împodobită Se dice, că lucrătorii, cari au ridicat-o, ar
deităţi diferite, aşa în Teba deul Ammon, atunci se puteau întorce în trupul cel cu o mulţime de stâlpi de pâtră, şi în sfîr- fi consumat, pănă ce au dat-o gata, ridichi,
în Memfis Ptah „părintele luminei". ţ)eul vechi omenesc. Credinţa acâsta în mutarea şit altarul, unde se afla chipul deului. îna­ câpă şi usturoii! în valore de 4y milione
2
de căpetenie al Egiptenilor însă era deul sufletelor sâu metempsihosâ îi făcea pe Egip­ intea templului se înălţau în tocmai ca fi. Labirintul era un palat cu 12 curţi şi cu
sorelui. Ca cel mai vechiu deu al sorelui teni să îngrijâscă cu totă băgarea de sâmă nisce sentinele uriaşe obeliscii, cari erau 1500 odăi de-asupra pământului şi 1500
se privia Ba, pe lângă el întă se cinstea de păstrarea cadavrelor. Acestea — când nisce columne în patru muchi, înalte de sub pământ. Catacombele erau coridore es-
cu deosebire în Heliopolis Osiris, deul dă- erau aflate vrednice de păstrare de con­ 16 — 58 m. şi făcute dintr’o singură bucată tinse, cu mai multe etage, săpate în ridi-
dător de viâţă al sorelui de vară. Ca soţia siliul mortuar, — erau îmbălsămate, adecă de granit. Aceste columne se ridicau de căturile stâncose libyce ; ele serviau pen­
acestuia era privită Isis, deiţa productivă umplute cu asfalt şi cu răşini balsamice, cătră regi în onorea deilor, cum e d. e. tru păstrarea cadavrelor şi se întinde cale
a lunei şi a pământului. Typhon era deul învălit cu 15—20 de legături frumos zu­ obeliscul lui Thutmosis. La porţile temple­ de două cesuri. Multe mumii păstrate
nimicire! şi al morţii. Ca animale sfinte £e grăvite, şi apoi astfel pregătite erau aşe- lor conduceau adese-ori alee de siincsî; în ele pănă astădi s’au transportat în deo­
priviau: ibisul, uliul, crocodilul, ichneu- date în camerile mortuare, unde se întă- aceştia erau nisce figuri de piâtră forte sebite musee europene. Grandiosa şi tot­
monul şi pisica. Decă se aprindea vre-o riau şi se prefăceau în mumii. mari, cu trupul de leu şi cu capul de om. odată înfiorătore sunt cele 40 de morminte
casă, se scoteau mai întâii! pisicile şi apoi 4. CLĂDIRILE Egiptenilor ne pun Columna lui Memnon, care mai târdiu la regesc!, care se află într’o vale stâncâsă
omenii. Taurul Apis era consfinţit lui Ptah. şi astâdi în uimire prin grandiositatea lor; răsăritul sorelui da un sunet particular, era din munţii Libyei.
El trebuia să fiă negru, cu o pată albă în aşa sunt ruinele de palate şi de temple din statua unui rege. Pyramidele erau nisce 5. CULTURA Egiptenilor a ajuns la
formă de triunghifi pe frunte şi cu un nod vechia capitală Teba, care se află la satele clădiri uriaşe făcute din petri de var seu mare desvoltare încă în timpuri forte
în formă de gândac sub limbă. Când mu- Lucsor şi Karnak, precum şi ruinele de pe din cărămidi; suprafaţa lor consta din pa­ vechi. Acesta se pote vedâ din hieroglifele
ria acest taur, jeliau toţi Egiptenii, căci se insula Elephantina (o insula a Nilului). tru triunghiuri ale căror vârfuri se întâl- descifrate, care ne dau o iconă lămurită
credea, că Ptah s’a măniat pe ei. Dâcă se Templele egiptene aveau formă dreptun­ niau la un loc. Ele serviau ca locuri pen­ despre viâţa egiptână. Hieroglifele sunt
găsia altul nou, totâ ţâra răsuna de cân­ ghiulară şi păreţii lor erau lipsiţi de fe­ tru înmormântarea regilor. Pyramida lui scrisorea cea mai veehiâ a poporului egip-
tece de bucurie. După credinţa egiptână, restre. Interiorul lor consta din trei des- Qheops dela Gizeh, nu departe de Cairo, tân; ea este o scrisore cu felurite chipuri, care
sufletele omenilor păcătoşi erau osândite părţăminte. Intrarea era neacoperită şi avâ este înaltă de 137 m., deşi vârful ei lip- însemnau sunete, noţiuni (idei) şi şiruri în
de judecătorul morţilor Serupis să se mute de amândouă părţile galerii ocoperite şi sesce acum. Biserica cea mare a sf. Petru tregi de noţiuni. învăţaţii au găsit cheia