Page 64 - 1897-03

Padina 4 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 61—1897.

Nou cor de plugari — Esemple de Cultura pielei este o parte prin­ buinţeza la facerea acestor băi este dimineţa după ce- s’a spălat pe faţă
laudă. cipală a curăţeniei. Curăţenia cor­ rece, are 12°—15°—18°. Aceste bai se ia o cârpă seu’ un cearşaf (lepe­
pului este un mare şi puternic mij­ trebue făcute numai în timpul căl­ deu) se-1 rnbie în apă rece şi se se
Secusigiu, Martie 1897. loc de-a ţine sănătatea omului. Nu duros (vara). Orî-ce persbnă, care frece peste tot corpul; acesta sti-
Ştim. D-le Redactor! Vădând noi că trebue se considerăm pielea ndstră face băi recî, se nu stea mai mult muleză activitatea pielei şi deşteptă
în fiă-care comună, unde sunt coruri de ca o manta, ci ca organul cel mai în baie decât 15—30 de minute, şi tote organele omului, îl aperă de
plugari, poporul se deşteptă şi înaintâză însemnat al nostru. în acest timp trebue se facă 6re- recelî. Personele slabe' şi suferinde
în tote cele bune şi folositore, ne-am ho- Corpul der trebue bine îngrijit, care mişcări, precum a înota sâu de bole de piept, află în aceste spă-
tărît şi noi, 60 de tineri în frunte cu d-nii ca se p6tă fi apărat de orî-ce bălă, alte eserciţii, ce ar ajuta întreţine­ lăturî recî balsamul prelungitor al
preoţi O. Istănescu şi A. Popovici, şi cu căci necurăţenia produce cele mai rea temperaturei corpului. Băile recî vieţei, şi apărătorul cel mai puter­
d-1 învăţător D. Sebeşian, şi am înfiinţat multe băle. Prin spălarea corpului trebue făcute între 8—6 dre după nic contra diferitelor recelî.
şi în comuna nostră Săcusigiu un cor vo­ se destupă o mulţime de canalurl amefiî, sâu la 8—10 bre dimineţa, Cât pentru băile recî la copii,
cal bisericesc. Am adus ca instructor pe ale sudărei, înlesnesce transpiraţia şi nicî-odată după mâncare seu după vom spune, că în vechime se cre­
desterul tinăr Ioan Drăghicl din Obiseteu. şi lărgesc porii, cari prepară o un- beutură multă; trebue se trecă un dea, că spălarea cu apă rece a co­
, Prelegerile s’au început în 10 (22) Dec. a. tr. săre necesară pielei, pentru a o timp de cel puţin 3 seu 4 ore între pilului după nascere şi continuată
în şcola învăţătorului D. Sebeşian, care apăra de mulţi agenţi răi, cari sunt masă şi baie, ca astfel mistuirea se pănă la etatea cea mai înaintată,
dela început a fost între noi, sfătuindu-ne vătămători sănătăţii. se facă regulat, la din contră cau- este trebuincidsă. Hufeland este şi
ce şi cum trebue să lucrăm. Pielea corpului este un mijloc seză congestiunî la cap şi chiar el de aceeaşî părere, der poveţuesce
Vrednicul instructor şi-a dat totă si­ principal de a ţine cumpăna între mârte. de a aştepta, ca copilul se aibă cel
linţa cu noi, aşa că după 2 luni de in­ puterile şi mişcările trupului nostru. Asemenea trebue a se feri de puţin şese septemânî. Dela acestă
strucţia, 9 (21) Febr. am cântat în sânta Necurăţenia pielei degradeza pe om, arşiţa sorelui. Când cine-va este etate trebue a-1 spăla în tdte dimi­
biserică întrâga liturghiă spre mulţămirea atât fisicesce, cât şi moralicesce. asudat, nu trebue se facă baie în­ neţile cu apă căldicică şi se o re-
tuturor. Am mai învăţat şi cântări fune- Trebuinţa de-a nurăţi corpul dată, ci trebue se se recorâscă; şi cescă cu încetul, pănă ajunge a
brale. De atunci cântăm în fiă-care Du­ prin băi este prescrisă din timpii nu trebue, ca se se recorescă, se fi rece.
minecă şi influinţa cântărilor se şi arată, cei mai vechi ca o dogmă religiăsă. stea pe marginea apei desbrăcat, Trebue dedaţi copiii a-i spăla
căci biserica nostră cea spaţiosă e tot- Aşa vedem în religiunea lui Brahma, căcî atunci este expus la recelî ime­ cu apă rece în fiă-care dimineţă
dâuna plină de credincioşi, cari cu drag cea mai vechie religiune, că băile diat, care au grave urmări; ci c a s e peste tot corpul; se se spele repede
vin să se r6ge lui Dumnedeu şi să asculte sunt impuse omenilor cu mare rigu- se recorescă, trebue se se ştergă şi în urmă se se frece cu un lepe­
corul cântând. rositate; etă ce fiice Brahma despre bine peste tot corpul cu un cearşaf deu (cearşaf) pe piele pentru a ab­
Tot dela confratele nostru DrăgbicI băi: „Băile de mare şi de gârlă (lepedeu) uscat de năduşelă (sudore) sorbi apa.
am învăţat şi căluşerul, âr acuma învăţăm „sunt sacre şi mai cu osebire pen-
şi se stea învelit în cearşaf pănă a tre­
cântări naţionale, în cor mix, ajutaţi fiind „tru mântuirea Indienilor^. (Vefiî cut totă năduşelă; după ce s’a ră­ Spălarea cu apă rece a copiilor
şi de vrednicul şi cântăreţul nostru preot Tabloul synoptic de tote religiunile corit şi sventat trebue se-şî ude ca­ este cel mai bun mijloc pentru în­
A. Popovici. pământului de A„ Mazieres la pa­ pul întâiu şi apoi se se arunce re­ tărirea sistemului nervos, pentru în-
Nu putem, decât să lăudăm zelul şi gina 154). vertoşarea şi apărarea de diferite
pede în apă.
diliginţa bravilor noştri instructori, cari nu Tot din punct de vedere higie- bdle. In acesta privinţă ecă ce fiice
Băile recî repetate de mai multe- Virgiliu: (IX. V. 603):
cruţă nimic numai ca să învăţăm t6te cât nic, Iudienilor le este prescris de
orî pe săptămână întăresc fdrte
mai bine. religiunea Brahma a nu muri seu a „Durum e stirpe genus. Natos ad flu-
mult corpul; pofta de mâncare şi
Comitetul nostru paroohial ni-a votat sta bolnavi în casele lor; pentru [mina primum
mistuirea se face mai repede, som­
ca ajutor dela comuna bisericâscă o sumă aceea ei, îndată ce se simt bolnavi,
nul mai liniştit; ideile devin vesele, „Deferimus, saevoque gelu duramus
de 30 fl., pentru ce primâscă mulţămitele se transpărtă pe malurile rîului Gan­ [et undis“,
er cei bolnăvicioşi capătă curaj, şi
nostre. gele, spre a' se scălda în apă de în fine pielea este mai puţin impre­
La îndemnul părintelui nostru Po­ mai multe-orî pe fii- (Tabloul synop­ adecă, pentru a fortifica şi prelungi
povici, în Dumineca primă din post ne-am tic de tote religiunile pag. 177.) sionată de schimbările anotimpului. vieţa copiilor mică, trebue a-i spăla
cuminecat toţi cei 60 de corişti în corpore, Asemenea vedem şi la religiunea Băile recî seu spălaturile recî cu apă rece.
âr dintre membri comitetului parochial s’au întrebuinţate în tdte fiilele aduc Prof. Dr. Eiefterescu.
mosaică regulele pentru curăţirea
cuminecat 13 inşi. Esemplul nostru l’au corpului, impuse tot din punctele de sângele în părţile extreme şi pre­
urmat şi alţi credincioşi, aşa că împreună vedere religios. (Vefiî Cartea a III lungesc cât se pdte mai mult vieţa Despre prăsirea galiţelor.
cu noi s’au mai cuminecat preste 200 băr­ a lui Moise cap. 11 — 17. Sânta Scrip­ omului. Astfel ddr spălarea rece e
baţi şi femei. tură — Leviticul.). Mohamedanii un bun mijloc pentru a păstra seu (Urmare)
Noi ne bucurăm de acest bun început pentru a reda sănătatea şi frăgezi­ Coteţele şi cărţile (le găini.
asemenea au spălările ca o dogmă
şi dorim ca pe viitor să dispară dintre noi religiosă. La Romani băile cunoscute mea copiilor. Dâcă coteţele stau aprope de olaltă,
neînţelegerile, mănia, pisma şi ura, ce ne-a sub numele de balneum, erau numai Spălăturile seu băile recî nu atunci e cu scop a îngrădi locul acela,
consumat pănă acum, şi în locul lor să ca o galanterie şi constituiau una lucreza numai asupra corpului, ci care e dat pentru umblarea găinilor, ca
domnâscă între noi pacea şi buna înţele­ din obligaţiunile ospitaliere. Cei din- mai cu semă asupra spiritului. aşa să nu se amestece. Locurile acestea
gere frăţâscă. tâiu, cari au construit băi la Ro­ îndată după eşirea din baie, libere trebue şă fiă mai mari, pentru-ca
Iosa Albofa,
mani, au fost Cicerone şi Plinius. trebue a se şterge bine a se îm­ cocoşii să potă umbla în bună voie şi unul
corist.
Asemenea şi la Greci, băile erau brăca îndată şi a face preumblări pe altul să nu se turbure în împreunarea
f6rte mult folosite mai cu semă în potrivite. cu găinile. In curţile acestea să punem
Câte-ya cuyiiite despre băi timpul sărbătorilor fieilor. Băile recî nu sunt bune pentru tufe, sub cari găinile să se potă aşefia la
seu scalde. Ne voind a face aci istoricul bătrâni, spălăturile recî însă sunt umbră. In locurile şi curţile îngrădite tre­
băilor, ne vom mărgini numai asu­ cele mai bune şi folositdre atât pen­ bue să ne îngrijim şi de aceea, ca găinile
(Curăţirea şi îngrijirea corpului).
pra reguîelor higienice, ce trebuesc tru bătrâni, cât şi pentru copii. Băile să se potă nutri şi cu verdâţă, rămăşiţe de
„Curăţenia întru tote
păstrate la facerea băilor, şi la fo- recî sunt fdrte bune pentru omenii animale şi cu materii trebuinciose pentru
11
Ajută la sănătate .
lâsele ce aduc băile. cu temperamentul limfatic — ner­ desvoltarea cojilor de ouă.
Curăţenia corpului depărteză Băile, după cum se scie, se îm­ vos. Spălăturile recî şi repefiî sunt Pentru găini e mai bine atunci, când
t6te miasmele, ce ne încungiură. part în băi reci, calde şi băi de fdrte bune pentru tdte etăţile. Acest au un loc cât de larg, unde să potă alerga,
Curăţenia alungă tot ce natura a aburi cu duş, fiise şi băi rusescî. mod de curăţenie, atât de lesnicios prin urmare locurile îngrădite se pot re­
lăpedat ca netrebuinciose şi stri­ Băile reci sunt acelea, ce se fac pentru orî-cine, şi care este de re­ comanda numai acolo, unde împregiurările
cate. în rîu seu în casă. Apa ce se înfcre- comandat tuturor, şi mai cu semă poftesc asta.

acestei scrisori şi acum sunt în stare să orl împodobite cu mobile forte frumose. Ramses II numit şi Sesostris (1350), vestit — Pe la mijlocul vâcului al 8-lea Egiptul
înţelegă cuprinsul sulurilor de papyrus şi Palatele celor bogaţi erau pompose şi erau ca erou, ca domnitor şi ca autorul mai fu curăţit de Aetiopenî, der şi aceştia avură
al inscripţiunilor de pe monumente. Sciinţele încunjurate de grădini de totă frumseţa. multor zidiri însemnate, şi Ramses 111 nu­ a se lupta cu Assyrienii. Aetiopenii fură
erau ţinute în secret de cătră preoţi. Cal­ Egiptenii erau omeni veseli şi prietinoşl, mit şi Rampinit (1250), care zidi o mare alungaţi de Psammetic (650) cu ajutorul
cularea esundărilor Nilului dădu nascere dâră cu străinii nu mâncau nicî-odată la vistierie. După tradiţiune architeetul, care unor piraţi greci (omeni de aramă eşiţî
sciinţei Astronomiei; prin continua regu­ aceeaşi masă. Femeile erau respectate, făcu acestă zidire, lăsa o pâtră neziduită,
lare a graniţelor se desvoltâ Geometria. ceea-ce ne arată de-asemenea gradul cel astfel, că prin locul ocupat de acâstă pâtră din mare). Psammetic ajungând singur
Afară de aceea învăţaţii egipteni se mai însemnat de cultură al poporului egipten. putea să între la comorile regescl. Cei doi domnitor, favorisâ pe străini şi din causa
ocupau şi cu Dreptul şi cu Medicina. Mai Căsătoriile între persone din caste deose­ fii ai săi j ăfuiră într’o nopte vistieria. Prin- acâsta se depărtară mulţi ostaşi din Egipet.
multe imnuri şi cântece ne arată gradul bite nu erau oprite, dâr erau contra obi­ tr’o cursă pusă cu măiestrie regele prinse Fiiul său Necho (600) puse mai mulţi co-
de desvoltare al poesiei egiptene. Ca pro­ ceiului. Egiptenii aveau şi sclavi. pe unul dintre furi. Ne mai putând acesta răbierî fenicieni să (circumnavigeze) încun-
să scapo, îl ruga pe fratele său să-i taie
ducte ale industriei egiptene merită a fi 6. ISTORIA. Menes, primul rege egip­
amintite ţesăturile cele fine şi preţiose de ten, zidi oraşul Memfis (3000 a. Chr.); capul, ca astfel să nu-1 potă recunâsce ni­ jure cu corăbiile. Africa şi începu să sape
byssus (bumbac), materialul de scris făcut Cheops, care trăi mai târdiu, ridica pira­ menea. Ca să potă descoperi pe făptuitori, un canal între Marea roşie şi un braţ al
din scorţă de papyrus, sticla colorată şi mida cea mai mare; Amenemha 111 făcu regele porunci să se atârne trupul înaintea Nilului.
lucrurile de piele frumos împodobite. Po­ labyrintul şi lacul Meoris cu zăgazurile sale porţii vistieriei, creclend, că va veni cine­ El învinse pe regele losias din
porul egiptân trăia forte simplu. Mâncările uriaşe. Pe timpul esundărilor o parte din va să-l ia şi să-l îngrope. Al doilea frate ludea la Megiddo, dâră la Carchemis lângă
Egiptenilor erau pânea şi meiul numit apa Nilului se conducea în acest lac. veni în adevăr, se luâ cu vorba pe lângă
durrah, carnea (însă nu cea de porc), po- Hycşii, un popor nomad şi răsboinic, năvă­ păzitori, îi îmbăta şi apoi fură cadavrul. Eufrat fu biruit de domnitorul babylonân
mele şi legumele ; de băut, bău apă de liră din Asia (2100), cuprinseră Egiptul Tote silinţele regelui de a descoperi pe Nebucadnezar. Psammenit, fiiul lui Amasis,
Nil, bere şi vin. Egiptenii locuiau în case şi-l stăpâniră timp de 500 ani. Numai furi rămaseră zadarnice, pănă când pro­ fu învins (525) de regele Perşilor Cambyse
făcute din cărămidî, care de multe ori după lupte grele se putu delătura jugul mise că-1 va ierta şi-l va răsplăti pentru şi fu detronat. Egiptul deveni o provinciă
aveau patru pănă la cinci etage. Coperişul lor şi oraşul Teba deveni capitala ţării li­ curagiul său; atunci hoţul veni şi fu iertat*). persică.
lor era aprope oblu şi se folosia ca gră­ berate, care începu să înflorâscă din nou.
*) Poporul nostru încă are o poveste, pare
dină de flori. Odăile erau plăcute şi adese- Regii cei mai însemnaţi egipteni au fost semenii forte mult cu acesta.