Page 65 - 1897-03

Nr. 61—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 5

Căldura măresce puterea de ouat a să se pună într’un coteţ pe rote şi aşa să Tot în editura librăriei Carol Miiller hainele cele rele, şi i-a scos afară din casa
găinilor; asta o putem vede mai bine la fiă purtate în chipul acesta. Isteţul Fran- din BucurescI a apărut un elegant volum lui, cjicându-le: „Nu aţi ascultat vorba mea
plugarii noştri mai săraci, cari trăiesc în- ces aunge două scopuri : unul, că dă mai de poesii întitulat Imnuri păgâne de Dui- eşiţl dela mine afară!"
tr’o odaiă cu găinile, prin urmare sunt în puţin nutrement găinilor, celalalt, că ogo- hu Zamfirescu. Conţine vre-o 30 poesii ti­ Şi a umblat bietul moş şi cu blăstă-
stare deja în luna lui Februarie a duce în rele se curăţă de o sumedenie de gonge. părite pe hârtie de lux. Preţul 2 lei. mata lui de babă erăşl a cerşi, dâcă nu au
pieţă pui, cari îndeosebi în oraşe mai mari Iuliu Bardosy, * ascultat ce li-a spus domnu.
se plătesc forte bine. La plugarii aceştia D. 0. N.
In editura librăriei H. Zeiăner din
săraci găina, nu mult după-ce i-au căcjut
Braşov a apărut: Aritmetică de F. E.
penele şi înoepe a oua, se şi pune la clo­ lubileul „Albinei*. Precum seim, Lurtz. Tradusă de un învăţător după a 6-a
cit, âr puii se cresc în odaiă. Din acesta âcjî Sâmbătă s’a ţinut adunarea ge­ P O V E Ţ E .
ediţiă germană. Partea IV: Raporturi, pro-
putem vedâ, ce mare înrîurire are căldura la nerală iubilară a „Albinei“, care a porţiunl, regula de trei. Calculul procen­
ouatul grabnic al găinilor, ba mai mult împlinit 25 de ani dela. înfiinţarea
telor şi intereselor. Calcularea solvirilor Mijloc de a da florilor altăcolore.
încă la clocirea lor. Prin urmarp găinile ei. Aflăm, că cu ocasiunea acbsta d-1
făcute mai înainte. Agiul. Regula de trei Pentru ca florile din vase se capete
acele, care se afiă erna în locuri mai calde N. Petra-Petrescu, adjunctul Filialei de compusă. Calcularea intereselor după obi­ o altă colore, seu ca colorea, ce o
nici nu încâtă a oua. Totuşi nu e de re­ aici, ca unicul funcţionar în viaţă ceiul comercianţilor. Calculul societăţii, au se devină mai frumdsă, se pun
comandat, ca prăsitorii în mic, să încăl­ dela înfiinţarea Institutului a fost alegaţiunii şi catenar. Terminul mediu. In­ pe fundul vasului, la rădăcina fl6-
descă coteţele, căci de-o parte asta e cos­ înaintat la rangul de funcţionar de teresele compuse. Calcularea facturilor, dis- rei, cărbuni de lemn sdrobiţî mă­
tisitor lucru, er de alta, dâcă am încâlcii clasa Il-a. Adresăm d-lui Petrescu
contului, a hârtiilor de stat şi a aoţiilor. runt. Cu deosebire acest mijloc are
coteţele mai mult decât trebue, facem nu­ din acest îmbucurător incident cele Purtarea şi închei area contului curent. mare influinţă asupra roşelor şi pe­
mai pagubă, căci găina, care se pune în- mai căldurose felicitări! Contabilitatea industrială. Operaţiunile fun­ tuniei.
tr’un coteţ prea tare încăldit, âr apoi iese
damentale cu mărimi algebraice. Rădăcini
în ger, se p6te prea uşor răci şi pote că­ cuadratice şi cubice. PermutaţiunI şi com­
păta mai ales durere de gât. Lă prăsirea ULTIME 801 EL Globuri colorate. Este acum o
bin aţiunl. Ecuaţiunî de gradul I cu una şi
în mare se p6te recomanda, în ger mare modă, că pe lămpi se folosesc glo­
Atena, 26 Martie. Asâră s’a tri­ cu mai multe necunoscute. Teme din pla- buri colorate, ceea ce e fdrte reu
să se încăldescă coteţele, pentru-ca întrân-
mis ambasadorilor marilor puteri nimetrie şi stereometrie. — Preţul unui şi nesănătos. Fiind-că ochii omului
sele, ales noptea, căldura să nu fiă aşa de
nota Greciei, prin care acbsta proies- esemplar 90 cr.
mică ca cea la care îngheţă apa. sunt dedaţi cu lumina sorelui, care
teză contra blocării insulei Creta. e albă, de aceea trebue ca sera se
Este bine, ca afară de coteţe să fa­
cem în curţile, unde ţinem găinile, câte un Berlin 26 Martie. „Gazeta de S6recii din tăiere. încunjurăm a pune pe lămpi ori-ce
şopron acoperit mai bine cu paie, unde Colonia" află din Atena, că aici — S n 6 v ă — globuri colorate şi e bine se folo­
găinile să se potă trage în vreme de plbiă, domnesce temere, c& vre-o putere mare Era odată un biet moş şi o biată sim numai albe.
ninsore, şi vara să aibă ceva umbră împo­ va lua Creta în posesiune. Spiritele sunt
babă, amândoi slabi şi neputincioşi, cari
triva arşiţei sorelui. iritate în contra Rusiei.
trăiau umblând a cerşi pe la cei creştini. MULTE ŞI DE TOATE.
Este forte folositor, ca curţile unde Colonia, 26 Martie. Din Canea Umblând ei astfel, ajunseră la un
se află găinile să fiă plantate cu acaţi, sosesce soirea, că Grecii au atacat domn bogat, căruia ’i s’au făcut milă de
•soci şi frăgari. Plantele acestea de-o parte erî anteposturiie turcesc! la Malaxa. ei şi Ii-a dis: „Moşule, să stai la mine, că Un rîuj în care tote se petrifică.
dau umbră găinilor, âr de alta frăgarii şi Turcii au dat vre-o 100 de focurî vă dau eu celea trebuinciose, că am de In Spania se află un rîu ou numele
socii cu fructele lor şi acaţii cu frundel© din fortăreţa Malaxa. Se vorbesce de unde". Rio Tinto oare are o deosebită însuşire;
;
lor dau un nutrement forte nutritor şi plă­ mulţi răniţi şi chiar şi morţi. Şi a mulţămit mOşul şi baba domnu­ anume : ori ce se aruncă îu acel rîu, se pre-
cut găinilor. lui şi au rămas la el. Er domnul a porun­ faoe în petră. In acest rîu se petrifioă chiar
0 curte de găini are să fiă cât de cit să-i ducă într’o casă caldă şi să le dea
Oare de semă şi mulţămită publică. si nâsipul, ce se află pe alvia rîului. Dâcă
tare plantată cu arbori, de cari am pome­
în totă diua de mâncare; li-a dat şi haine se aruncă o petră în rîu, şi oade peste alta
nit, seu cu alte tufe, căci atunci, mai ales Ou ocasiunea prelegerii publice ţinute şi tot ce le trebuia. după oâte-va IudI se împreună la-olaltă, se
vara, avem să purtăm mai puţină grijă de de Dşâra Maria Bogdan s’a încassat suma Odată domnul poruneesce servitorilor prefac într’o massă vertâsă. In rîu din
nutrementul de grăunţe al găinilor. de 30 fi. să-i prindă doi şorecl. Prindend servitorii oausa ucâsta nici nu pot trăi pescl, brăsce eto.
Este bine, ca în curţile găinilor să S u p r a s o l v i r I au io curs dela ur­ şorecii şi dându-i domnului vii, acesta i-a
nu fiă grămedi de petrii ori de lemne, mătorii domni şi dâmn?: pus într’on tăier, er peste tăier a pus cu *
căci sub aceste se pot prea uşor ascunde Ioan Burduloih 1 fi. 80 er., George gura în jos un alt tăier ş; aşa a dus şo- Oue negre.
cloţanii, dihorii, nevăstuicile şi alţi vrăş­ Ohelariu, Ars. Vlaiou, D-na Gărtner, B. reeii în casa unde era moşul şi baba. Aci
maşi ai găinilor. Baiulesou, Vasilie Popa căpitan şi Elena a pus tăierele pe masă şi a (jis : „Moşule Nu de mult un econom a aflat, oă
In ger mare, său în vremuri de fur­ Mocan câte 80 or. Virgil Ociţiu şi Maria şi babă, vă dau tot ce vă trebue, însă nisce raţe ale sale au ouat ouă negre, ori­
tună nu putem lăsa găinile afară, ci tre­ Stănesou câte 60 or., Elena Voina, Elena aici să nu vă întindeţl că, cât ce voih cine se va întreba: ore cum e’a putut în-
t
bue să le ţinem mai mult în coteţe. In Săbădean, Elena Bogdan, Pompiliu Den, simţi îndată vă dau afară ! w tâmpla nna ca acesta? Etă cum: Raţele,
dile de acestea avem să grijim, ca găinile Maria Burduloiu, Al. Străvoiu, Bap. Boiu, — „Nu ne om întinde, domnule", di- despre care e vorba, a u mâncat ghindă.
să aibă năsip în coteţ, ca să se potă scălda Viola Goldiş, Maria Popovici, Aurel CiorL-a Din causâ, că ghinda conţine mult tanin,
în el, prin ce se curăţă de gonge; pelăngă şi Teofil Popovici câte 30 cr., Maria Baia- seră moşul şi baba de-odată; „nu vom (sulfat de argăsâlă) şi gSlbănuşiul oului
căuta noi ce a pus domnul în tăier".
asta să aibă tot-dâuna apă prospătă, care lescu 50 cr.. Eugenia Arion 40 cr., lor.u O (jl-două trece aşa. A treia di baba, mult fier, prin amestecul chemio a acestor
în ger e bine să se încăldescă puţin. Voiculesou şi Eoaterina Radulesou câte 20 caldă şi îmbrăcată bine, se tot întorse pe două materii s’a format un amestec ase­
Găina, care are păduchi seu e plină or., E. Muntean, Maria Bogdan Duitâ, menea aoidului gallic de colore nâgră. Un
00
de alte gonge, nu mânâneă regulat, se slă- Titu Gidiu, N. N., I. Aron şi A. Bidu oâte lângă tăier şi dice câtră moşul: „Moşule, naturalist ou numele Tegetmeir cp » oă
besce în putere şi ouă mai rar. Avem deci 10 cr. ore ce are domnu în tăier". — Moşul dise: dâcă se dă găinilor oojă de rac sdrobită,
„Da lasă, babă; aibă ce va ave, ce ne pasă
să purtăm şi în astă privinţă mare grije Acestor binefăcători le esprimăm mul- nouă, bine că ne dă ce ne trebue!" vor oua ouă de oolâre roşie desohisă.
de curăţeniă. Facem prin urmare bine, ţămitâ. Acum lasă babă aşa. Mâne ărăşl se $
când primim o găină nouă în curtea nos- Braşov, 14 Martie v. 1897. întorce pe lângă tăiere şi se uita la ele şi
trâ, decă cercetăm mai întâiu, nu cumva-i Hopte plăcută.
Maria Popea, i)r. I. Blagn, cătră moşul: „Moşule, eu aşi voi să sciu,
păduchiosă, ca aşa să nu se umplă şi ce­ Un preot araerioan tînăr şi oam ner­
presidentă. secretar, ce are domnul in tăiere, că voiîi lua ori­
lelalte. vos publică următorea întâmplare ouriâsă
ce ar fi, numai vrâu să sciu!"
In vremuri gerose, când nu putem într’o fo’e din Amerioa:
lăsa afară găinile din coteţ, avem să le L i t e r a t i a i p ă . — Ba lasă, babă nu umbla acolo, că „Am avut o afacere într’un sătuleţ de tâl­
nu ai nici un folos. Mulţămesce-te, că ne
dăm şi nutrement tot acolo şi ca nutre­ hari şi noptea a trebuit să o petreo în oâsa
Pentru cei ce voiesc să jâce teatru am
mentul să nu se risipâscă putem face un dă domnu cele trebuinciose". unei matrone cinstite. Bătrâna d6mnă îmi
scos în broşură separată frumosa comediă se
vas anume pentru aşedarea nutrementului. — „Că nu iau, moşule," cji baba, arătâ odaia şi îşi luă nâpte bună cu cuvin­
în trei acte Săpătorul de ham, localisată
Mai ales verdeţa şi nutremeutul mole avem „numai vrâu să sciu ce are domnu acolo!" tele: — Odaia acesta numai aoelor bspeţl
de Antoniu Popp, — e o piesă instructivă, — „Lasă, babă, nu căuta acolo, să
să li-1 dăm tot-deuna într’un anumit vas, o dau, pe oarl îi stimez mai mult. De odaia
uşoră şi fârte potrivită pentru popor. Bro­ simţâscă oum-va domnul şi să ne dea
âr grăunţele le putem împrăştia în curte, aoâsta sunt legate cele mai scumpe suve-
şura conţine 42 pagine şi se află de ven-
căci găinilor le place asta mai bine şi u afară!" nirl. Jn patul aoest», pe perinele aceste a
dare la Tipografia „A. Mureşianu , în Bra­
mâncarea încă le cade mai bine. — Că nu iau eu, moşule, de-acolo ni­ murit primul bărbat al meu, âr al doilea
şov pentru preţul de 12 cr. Trimisă prin
Găinilor le place a se nutri nu nu­ mic, orî-ee ar fi, numai măcar cu vârful bărbat şi-a dat ultima răsuflare pe divanul
postă 14 cr.
mai cu grăunţe, ci şi cu gânge de tot * cuţitului să crepeţescî o leacă tăierele de acesta. Inoă şi aoum, când întru în odaia
felul, ba şi cu verdeţuri. Prin urmare avem u cătră-olaltă, ca să văd măcar cât de cât". aoesta, mi-se pare, că-i văd. Tatăl meu s’a
Din preţiosa „Bibliotecă pentru toţî ,
să îngrijim, ca în curţile găinilor să fiă In urmă, neputend moşul birui cu ea, culcat pe canapeaua aoesta, de pe oare nici
edată de librăria Carol Miiller din Bucu-
erbâ destulă. In multe locuri, unde curţile baba a luat un cuţit şi a mers la tăierele nu s’a mai sculat. Sermanul tată! Era spi-
rescl, au apărut încă următorele trei vo­
găinilor nu-s destul de mari, prin urmare de pe masă şi a băgat vârful cuţitului şi ritist şi-mi promise, oă după m6rte în odaia
lume:
n’au nici gonge, avem să săpăm o gaură, a crepeţit o leacă tăierele. Atunci un şo- aoâsta se va întâlni, cu mine. Câte-odată îl
Nrii: 116—117: Iubire, poesii de A
în care să vărsăm sânge său alte rămăşiţe rece fâstâc afară! Moşul şi baba se iau şi văd. Dâcă în astă nopte va veni, pbrtă-
Ylăhuţă (1888—1895.) — număr duplu, care
de animale. Gaura o astupăm şi aşa în 1 după el prin casă, der şârecele şl-a aflat o te ou el amicabil. In locul, unde te afli
costă 60 bani său 32 cr.
—2 săptămâni au găinile destule gonge de strungă în părete şi s’a băgat în ea. acnm d-ta, a murit primul meu fiu; el a
Nr. 118: Fleacuri (amintiri duiose,
îmbucat. fost medie; şi acum se mai află în dulap
schiţe şi novelete) de Vasile-Pop, sunt Şi s’au amărît moşul şi baba şi şedeau
După-ce găinile au lipsă şi de var, nisce scrieri de distracţiă mai ales unele tot amărîţî, când de-odată vine domnu şi două sohelete, cari au fost ale lui. In lada
aceea vei afla 12 oapete de morţi şi mul­
din care se face coja oului, avem să arun­ din ele forte reuşite. văclându-i aşa supăraţi le cjise: „Ce sunteţi
ţime de 6se de om, poftesoe petreoe-ţl cu
căm într’un colţ al curţii găinilor rămăşi­ Nr. 119: Robia Peleşului de Carmen supăraţi, moşule? dor nu aţi umblat cum­
ţele de var, care cade de pe casele nostre, Sylva, trad. de Elena Radu Rosetti. Acest va la tăiere?" Şi mergând şi căutând ele, dâcă îţi va fi urît. Tnoă odată îţi pof-
său să pisăm cojile de ouă întrebuinţate în volum conţine pe pagina primă şi portretul domnu nu a aflat în tăiere numai un şo- teso nbpte bună! — Se înţelege, că totă
bucătărie, pe cari mâncendu-le, ouăle lor augustei autore a Majestătii Sale Reginei rece. întrebând de moş, că unde-i celalalt, noptea nu mi-am închis ochii", astfel ter­
mină tînărul preot păţania sa, „deorece
vor avă puterea de-a se nutri. Elisabeta a României. E un volum forte moşul i-a spus, cum a fost treba.
La Francesi, cari sunt cei mai mari de valâre, ca tote scrierile Carmen Sylvei. Atunci domnu a luat hainele cele totă noptea am vă(jut năluciri".
prăsitori de sburătore, e datina, ca găinile * bune de pe ei şi i-a îmbrăcat ârăşl în *