Page 69 - 1897-03

,<
BstetiiM, ASiîsMtîîfjsî, ,5azeta iese în fla-care iii.
;
fi Tî!)ostîS& ' AaonamentG pentru Anstro-Ongaria:
Braşov, piaţa «-ari* $r. 30. Pe un an 12 fl., pe şeae J-unl
6 fl., - pe trei luni 3 fl.
Sorisosî n»&»s3at9 na ««
işiimssn, — Kjmn«ati5«o na sa N-rii de Dumlnooâ 2 fl. pe an.
xşstîuaoii, Piatra România si străinătate:
iBSERATE so şrimeso la Adml-
nlstraţluna in Braşov şi A» nr- Pe un an 40 franol, po ş6ne
Mătdrole Birouri do snuntlur!: luni 20 fr., pe trei luni 10 tr.
In Viona: M. Jhtktt. fliinrich N-rii de Duminecă 8 franoi.
Schalek, Hudol/ JUosst, A. Oppcliks So prenumără la tăte oiicieie
îfaehfolger; Inton Oppeiik, J. poşttuo din întru şi din arară
Danmbcr, în Budapesta: A. V. li la dd. ooioctori.
ffoidbcrgerg, EcksUm Bemca; în Uv'iaraeiwi pentru Bram
Bucuresci: Agmct Kavas, Sno- administratiunea, piaţa mare,
euxsaie de Houmanie; lu Ham­ târgul Inului Nr. 30 etaeiu
bar).: Karoiyt <£•• Inobmann, I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Insorţlunllor: o noriă luni 6 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
Karmond po e oolonă 8 or. şi Cu dusul în casă: Pe un an
80or. timbra pentru o publi­ A TJL 31.22- 1211., pe61uni6 fl., petreilunl
care. Publioări mai dese după, 3 fl. Un esomplar 5 cr. v. a.
tarifă şi învoială. său 15 bani. Atăt abonamen­
Eeolnme pe pagina a 3-a o tele cât şi inserţiunilo sunt
Btriâ 10 or. seu 30 bani. a so plăti înainte.
Nr. 62. Braşov, hml-larp 18 (30) Martie

tea, de a Ve releva şi pe acesta de a înşira în mod particular tdte discuta şi delibera asupra pretensiunii
cale motivele de drept, cari au de­ formele, a căror lipsă provocă inva­ referitore la modificarea titlului a
Cetitorii noştri sciu, că la ul­ terminat moţiunea de susţinere a lidarea acţiunilor severşite şi insist d-lui ministru de interne, basată ex­
tima adunare generală extra-ordi- titlului de pănă acum al Asociaţiunii cu rigdre numai asupra unui singur clusiv pe consideraţiunt din domeniul po­
nară a Asociaţiunei transilvane, după şi cuvintele de acelaş ordin, cari au fapt constatat ulterior: liticei militante şi în consecuenţă su­
terminarea votărei asupra celor trei provocat însciinţarea votului meu se­ Votarea decisivă în cestiunea punerea la vot a unei pretenţii mi­
propuneri, făcute în cestiunea schim­ parat faţă cu modificarea în titlu modificării titlului — un drept re- nisteriale motivate numai politiceşte,
bării titlului, d-1 Dr. Amos Frâncu, proclamată în condiţii neadmise, şi servat în §. 24 exclusiv „membrilor semnifică o neadmisa alterare a prin­
unul dintre propunători, a anun­ ca formă şi ca fond. presenţî* — s’a făcut pe basa unei cipiilor constitutive definite îa Sta­
ţat preşedintelui Asociaţiunii vot Am usat de acest remediu de liste, întocmite inexact, în care erau tutele Asociaţiunii.
separat. drept extraordinar, d-le Preşedinte, înscrise şi persbne, cari nu numai nu Tot aceste conduşii de drept şi
Motivarea acestui vot, adresată cu scopul unic şi declarat, că acesta au fost declarate prin nici o adunare consideraţii impuse prin demnitatea
şi presentată amintitului d-n preşe­ voce de de membrii ordinari, dâr nici că pot înaltului corp moral, ce presidaţî,
protest fi — în principiu proclamate — ne- au întemeiat, d-le Preşedinte, în urma
dinte, conţine, după cum în9a-şî spune,
motivele de drept, pe care s’a basat se faciliteze restituţia în întegru, fiind sui juris, condiţiă absolută ce­ limitelor de discusiune şi deliberare
moţiunea de susţinere intactă a titlu­ operă reservată viitorului întru re­ rută în § 6 al Statutelor.*) trase cu stricteţă în §. 3 şi 24 al
lui de pană acum al Asociaţiunii. vendicarea caracterului indiscutabil Un act creat în asemenea con­ Statutelor şi moţiunea pentru susţi­
Ţinend semă deci de importanţa ei, şi nealienabil al Asociaţiunii garan­ diţii formale, remâne d-le Preşedinte, nerea titlului istoric al Asociaţiunii,
o publicăm la locul acesta fără a tat prin Statutele sale (§ 24) în nu­ nul şi inexecutabil. sancţionat prin supremul factor în stat.
simţi trebuinţa de-a o mai comenta. mirea sa „transilvană". Mai ales e nevalid şi neobligă- In loc se se respecteze înse ba­
Ea este următdrea: Revendicarea va fi urmarea con­ tor înse în fond, fiind-că: sele organice ale Asociaţiunii, reso­
statării, care se va cristalisa — sper conform determinaţiunilor cate­ luţia celor 49, fiind impossibilitatea
Domnule Preşedinte!
eu — în consciinţa de drept a tu­ gorice cuprinse în §. 24 al Statute­ recunoscută de a înşira cuvinte de
In şedinţa adunării generale dela
turor factorilor constitutivi ai Aso­ lor „scopul şi caracterul Asociaţiunii drept pentru eliminarea numirii „tran­
11 1. c. a Asociaţiunii transilvane ciaţiunii, ca admiterea şi votarea nu va putea deveni obiect al des- silvane", s'a inspirat din falsa suppo-
aţî enunţat, că proiectul de deci- proiectului de eliminare a numirii baterilor şi al concluselor adunan- siţie, că pretenţia adresată comitetului
siune collectiv pentru susţinerea tit­
11
transilvane din titlu : sunt şi remân ţelor sub nici una condiţiune , er după pentru introducerea unuia din titlu­
lului de pănă acum al Asociaţiunii
acte nule, neavenite, nevalide, neobligă- ce tocmai în §. 1, care conţine tit­ rile alternative agreate prin d-1 mi­
semnat şi de mine, fiind-că întrunea
tore şi inexecutabile pentru acum şi lul, se fixâzâ scopul şi mai ales ca­ nistru de interne, ar avd forma unui
principiile de absolută actualitate in­
pentru t6te timpurile. racterul societăţii, ce se pronunţă şi „ultimat" neremediabil, şi drept ex­
vocate pentru propunerea presentată
Acesta, fiind-că resoluţia de a în numirea „transilvană", e cert şi clusiv motor pentru acţiunea sa în-
prin mine comisiunei numite şi con-
schimba titlul istoric al Asociaţiunii, incontestabil, ca admiterea discuţiei vdcă: „sîla“.
ferenţei — s’a respins.
pronunţată prin graiul D-Vostre: şi votării şi ridicarea la valdre de Supposiţia impropriă a unui „ul­
Tot-atuncî aţî admis şi decre­ e lipsită de atribuţiile de vala­ decisiune a exterminării atribuţiunei timat* se înfrânge prin simplul mo­
tat drept decisiune primirea propu­ bilitate formale determinate în §§. 6, „transilvane" din titlul Asociaţiunii, tiv de drept, că de-o parte:
nerii d-lui P. Cosma înaintată prin 14 şi 24 al Statutelor; a depăşit limitele organice trase prin adunarea generală singur com­
majoritatea comisiunei de a schimba în fond alterâză basele de drept, §. 1 şi 24 ai Statutelor, şi fiind-că petentă de a modifica Statutele nici
titlul prin eliminarea denominaţiu- de existenţă şi continuitate asigurate §. 3 al Statutelor declară oprite că a fost în situaţie de a-şî validita
nei „transilvane". în §. 1, 8 şi 24 ai Statutelor Aso­ „orî-ce desbateri a obiectelor politice în cestiunea titlului punctul seu de
In contra acestor acţiuni şi pro- ciaţiunii şi în urmă încât acele privesc presentul", prin vedere normat prin statute, 6r de
cedeurî m’am simţit dator, d-le Pre­ din consideraţii generale de drept, urmare era şi remâne escbis de a alta:
şedinte, de-a Ve insinua din consi- — fiind pentru resoluţiunea admisă remediile şi forurile legale n’au
*) Pentru illustrare se înv6că incidentul, că,
deraţiunî strict juridice, impuse prin invocat drept singur motor: d-şorele părtaşe la vot: Victoria Joandrea, Maria fost exhauriate, şi prin urmare:
determinaţiunile organice şi nealte- — ca acţiune întreprinsă sub pre­ Cioban şi Eugenia Jovescu s’au insinuat ca mem­ nici că se putea considera enun-
rabile ale Statutelor Asociaţiunii, şi siunea „forţei", nici titlu de drept brii numai în şedinţa dela 10 Decemvre 1896 a ciaţiunea unui organ al executivei ca
în consonanţă cu vederile mai mul­ nu constitue, nici valdre nu are, nici comitetului central (Nr. prot. 239/538) şi prin ur­ devenită definitivă şi neremediabilă.
tor amic! de principii un nu obligă. mare adunarea generală ordinară competentă încă l5r singurul motor enunţat al
In faţa importantelor momente, nici că a venit în posiţiune de a decide asupra pri­ votului pentru modificarea de titlu:
vot separat. mirii lor în şirul membrilor şi nici că le pote pro­
cari nullificâ în fond acţiunile de „sila" lipsesce acest vot odată pen­
clama, lipsindu-le condiţia sui juris (verstă ma­
Ear acum cred sosită necesita­ sobimbaro, nu se ivesce necesitatea joră etc...) tru totdeuna de orî-ce valdre.

FOILETONUL „GAZ. TRANS." Iouas Hanway după cetirea epistolei stând o damă tînără, oare se scutea de cumpăra Hanway adeseori hărtiă, condee
rămase câteva minute cu totul uimit. Dâr ploiă. eto, fiindcă locuia în apropiere. Aici în
ârăşl se reculese. — „D-şorâ Latimer, dâoă nu mă în­ prăvăliă a văcjut el mai da multe-orl pe
80
Prima umbrelă. „Fiă!" murmura el. „Legătura acăsta, şel...?" (ji el) stând pe loc şi salu- d-şora Latimer, pe oare o ounoscea aşa
probabil, totuşi n’ar fi fost fericită pentru tându-o. mai superficial.
— Naraţiune de Valentin Fern. —
mine, deore-ce oum văd aouma, Elisa nici — „Da, d-le“, îi răspunse d-şora, su- Calea peste vechiul pod Londra spre
(Fine).
inimă nici minte nu are. Etă oe-ai prioi- rîcjend. „Plbia acesta deja de atâta timp strada Bishopg&te era o distanţă bunioioă;
După-ce Hanway se mai linisoi nuit draga mea umbrelă! Totuşi din causa mă ţine aici, şi preoum se vede nici nu totuşi tinerilor nu li-se păru prea lungă,
puţin, se aşecjâ la masa de scris ca să-şî acâsta, nu te voiu uri. Batjoeurăsoă-te şi mai vrb să înoeteze. Şi mi-e grabă să ajung debrece în tot decursul drumului pănă
continue „Descrierile călătoriilor" sale. urasoă-te orl-cât de mult nebunii şi nebu­ acasă, după-oe am mai şi întârziat la o aoasă au vorbit despre multe şi de tot9.
In acâstă interesantă luorare, a fost con­ nele, ored sigur oă va sosi timpul, când prietină bolnavă, pe care am eercetat’o. — „Aşa-dără, d-ta d şbră nu-ţl baţi
turbat după vre-o două bre. Un servitor tu vei triumfa glorios asupra nepriceperei Când te-am văd ut d-le Hanway, că te joo şi nu despreţuesoi umbrela mea?"
întră in odaia sa şi îi înmâna o sorisbre şi şi batjocura omenilor mărginiţi! apropii, mi-am gândit în mine: ah, de-aşl Nicl-deoum, d-le! Diu contră o soco­
un pachet mio. Aoest din urmă conţinea Hanway sorise numai deoât Elisei avă şi eu o umbrelă aşa ca d-ta, n’aşl fi tesc ca ceva forte folositor".
inelul de logodnă şi tote cadourile frumbse. câteva şire, spuindu-i că este mulţâmit ou aoum în aşa mare perplesitate". — „Adevărat, d-şoră. Prin părerea
şi preţiose ce i le-a fost făcut miresei sale stricarea logodnei, li mai trimise înapoi şi — „D-ş6ră, îmi permiţl să-ţi ofer d-tale întelâptâ mă inouragezl mult", (fise
la diferite ooasiunl. Epistola era dela Efsa câteva cadouri, ce i-le fâouse ea. . scutul meu. Te voiu conduce pănă aoasă, Hanway cu bueuriă. „Dorinţa mea cea mai
şi oouţinea următorele : sigur, neatinsă de plbiâ şi oât se pbte de mare este, să rog pentru ceva pe tatăl
„Domnule! Intre noi doi s’a isprăvit. Treouse deja un jumătate de an. Era repede". d-tale". }
Niciodată nu mă voiu pute decide să stră­ în primăvăra anului 1751. Intr’o sără târ­ — „Mulţămeso domnule. Eşti ounos- — „Pentru oe?“
bat cu d-ta valurile vieţei sub o umbrelă ziu Hanway ajunse în strada Tooley, spre out ca un om atât de stimat, înoât fără — „Să-mi permită să-ţi fac un mio
roşiă. Alăturat îţi trimit inelul d-tale de vechiul pod Londra. Ploua tare. El îşi des­ mol un sorupul primesc binevoitorul d-tale cadou".
logodnă şi cadourile ce mi-lei făout. Fii chise umbrela, ou oare omenii începuseră ofert". — „Un cadou?"
sănătos! Dumnecjeu să te păzâsoă şi să-ţi a se mai deda pvivindu’l numai, oăcl nu ' Şi d-şora Latimer de braţ cu Hanway — „Da; Voesc adecă să-ţi fac oadou
dea bine. Eu nu pot face ce-mi oerl; de s’aflase încă niol unul, care să-şi fi făcut înaintau spre casă soutiţl de ploiă. o umbrelă frumuşioă, în semn de mulţă-
aceea e de lipsă să stricăm logodna. Ui- şi el o umbrelă. Atât de mare e preju- Jenny Latimer era fiica unui negu­ mire pentru amioabila-ţl recunoscinţă faţă
tă-mă d-le! Eu asemenea te voiu uita. diţiul. ţător de hărtiă şi de rechisite de scris din de invenţiunea mea".
Elisa Bligh". Hanway zări de-odată îatr’o portă strada Rishopgate, din prăvălia aoestuia Ea rise. „Iţi mulţămeso încă de acum,