Page 7 - 1897-03
P. 7
Nr. 49.-1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
Ar fi f6rt« de dorit, oa la. aoâstă pre Feriţt-vă de tovărăşia Jidanilor. Ni-se claraţiunea formală de resboiu. As- şi moral, căc! altfel este capabil de
legere se ia parte şi cât mai mnlt popor scrie: Prin Martie st. n. un Român din tăcjî au plecat la graniţa Tesaliei orî-ce fărădelege, de orî-ce nedrep
de-al nostru din Soheiu şi Braşovul-vechiu. comuna Mălin, îu oeroul Betleauului, în- 3000 de ostaşi. Intre aceştia se cu tate; este îm stare să-şî vândă soţia
Preţul întrărei e numai 20 or. de per- toroându-se spre oasă, îl ouprinse sâra prin prinde şi regimentul moştenitorului şi copii!, so-i lase şi să-i aducă la
s6nă. Ruşu de jos. Un jidan, care era eunosout de tron grecesc. rniseriâ.
cu omul, luându-se la vorbă ou Românul, Er femeia inmorală şi religiâsă
Biserica Sf. Nicolae din Scheiu. Mâne, Bruxela, 13 Martie. Se vorbesce,
aoesta îl spuse, că vine dela Bistriţa, unde este ca un monstru ce se nasce, este
(Dumineoă in 2 Martie v.) va predica pă că contele Muraviev, ministrul de
a plătit o datoriă a sa de 100 fl. Jidanul un raZim nesigur al bărbatului, er
rintele protopresbiter, Ioan Fetric. externe al Rusiei, ar fi comunicat
însă a înţeles lucrul aşa oă omul are la el înaintea altarului cununiei, ea e de-o
Societatea cojocarilor români din Bra ministrului de externe frances, că la bănuită credinţă.
100 fl. S’a lipit deol de Român, mergând
şov a dobândit dela guvern aprobarea sta cas, decă Francia n'ar lucra în în
împreună ou el pănă au ajuns între hotară Fără credinţă în vieţă, fără iubire
tutelor sale ou data 24 Aprilie 1896 Nr. ţelegere cu celelalte puteri mari în
Aoi Jidanul îl lovi pe Român ou un oiocan în căsetoriâ şi fără speranţă la mârte,
28,002. Soopul „Societăţii oooperative a în oap, firesce, pe la spate. Omul a căcjut cestiunea cretană, prin asta s’ar tur nu este fericire şi mântuire.
cojocarilor români din Braşov“ este: a în bura alianţa ruso-francesă.
la pământ şi a strigat după 'ajutor, într’ Sfânt este scopul căsătoriei, nu
demna pe membrii să ţină împreună, a Londra, 13 Martie. Se crede, că
aoeea jidovul îl mai aplica 3 lovituri tot numai pentru susţinerea neamului
desvolta industria oojooăriei românesol, a în oap. Omul a tot strigat după ajutor şi între puteri s’ar fi stabilit deja înţe omenesc, ci mai mult pentru reci
oăuta debuşee pentru productele ei, a în legerea, ca se ia măsuri coercitive
iu urmă l’a aucjit uu om dela o m6ră din proca fericire şi desăvârşita morală.
griji în mod deosebit de oalifioarea uoeni- contra Greciei.
apropriere, oare încă a răspuns strigând: * Demnă de respect este căsătoria,
oilor şi de purtarea lor morală, a-l9 pro-
„Stăi oă viu!“ Jidanul aurind aoesta a căc! ea s’a aşeZat de DumneZeu,
u
e
oura stipendii ; a ajutora pe membri în cas „Temps din Paris Zi° > că în
luat’o la fugă. Omul dela m6ră, venind în care a pus în natura omului eterna
de b61ă, de nenorociri eto. eto. — Dorim Tesalia plecă numerâse steamere grecescî
ajutor l’a ridicat pe cel lovit şi la dus la şi divina aplicare spre asociare.
prosperară nou aprobatei sooietăţl. încărcate cu trupe şi material de resbel.
judele comunal din Ruş, comuna de unde Legământul căsătoriei este cel
Efectivul armatei grecesc! trece
întâmplare nenorocâsă. Din Iaşi se te- e Jidanul. După ce a spus judelui cele de 60,000 bmenî. mai important, căc! este cel mai
legrateză, oă d-1 A. D. Xenopol, cunoscu întâmplate, omul a fost dus ou carul la Escadra torpilârelor s’a întors intim, ce se pâte încheia între bmenî.
tul istoric şi profesor universitar, a fost casa sa în Mălin. Jidanul a fost prins de în apele grecescî. Printr’însul îş! cunosc căsătoriţii în-
victima unei nenorocise întâmplări. Ieri gendarml oarl l’au dus la casa celui bătut Tot se crede încă că cestiunea tr’un loc fericirea vieţei lor; ei îm
sâră între orele 9 şi 10, pe oând voia să şi aci şi-a mărturisit singur crima. Lovi cretană se va resolva pe cale pacî- part tâte de-o potrivă, precum bine
trâoă peste strada Lăpuşneanu, d-sa a fost turile Românului sunt de 4 om. afunde ,în nică. cuvântările, aşa şi defăimările; pre
lovit şi isbit ou faţa la pământ, de oătră oap. El are 4 copii mioî. Jidanul acuma Din Atena se telegrafâză: cum bucuria, aşa şi lacremile, pre
trăsura fabricantului de oonserve-alimen- se află la umbră în înohisârea cercuală din Regele a declarat unui deputat, cum gloria, aşa şi umilirea; precum
tare, E; Noaok. D. Xenopol a fost ridicat Betlean. Români, teriţi-vă de tovărăşia Ji că mobilisarea flotei s’a făcut cu o abondenţa, aşa şi lipsa; umblă îm
de trecători şi oondus la locuinţa sa din danilor. repeziciune extraordinară şi a pro preună pe aceea-şî cale, şi numai la
î.—d.
strsda Unirea, într’o stare forte îngrijitdre. vocat geloşii multe. marginea mormântului se desface
D-sa este greu rănit la cap, şi contusiunat Concert. Musioa militară va concerta Regele a ordonat rechemarea vap6- nedespărţitul lor legământ pentru
la piciorul şi mâna drâptă. mâne, Dumineoă, la 7 6re sâra în villa relor „IIydra“ şi Miaoulis de temă, vieţa presentă.
a
v
Kertsoh. Intrarea 20 or. ca nu cum-va să se caute vr’un pre Căsătoria este cel mai frumos,
u
„Timişana - I-S0 scrie „Tribunei", oă cel mai sânt şi mai durabil legă
text pentru a face să sară in aer
la adunarea generală a institutului de cre Pentru cei ce voesc se neguţătorescă mânt de amiciţiă, consacrat de mâ-
dit şi eoonomii „Timişana" din Timişora CU pssce. Fiind-oa din mai multe părţi am cele mai frumâse corăbii ale flotei nele naturei şi ale religiunei. Aşa-
fost rugaţi de călrâ unii ţărani de-ai grecescî.
au luat parte Bl acţionari, oarl au repre- dâr căsetoriâ fericită este cel mai înalt
noştri, cari vor să se ocupe cu vâncjarea Vorbind cu colonelul Dauvis,
sentat 1050 de acţiuni. Dividendele s’au
de pesoe sărat, ca să le arătăm de unde Regele s’a plâns mult de Sir A. Bi- bine al vieţei pămentesci; er cea neferi
statorit in 6 / peroente. Raportul direc
l
2 să-şi potâ procura marfa mai cu înlesnire liott, consulul Engliterei, care a al cită este cea mai chinuită stare în acestâ
ţiunii s’a luat la ounosoinţă. La alegerea şi fără temere de-a fi înşelaţi, le punem terat adevărul. lume.
membrilor direoţiunei, fiind a se alege doi încă odată în vedere marele magazin de Omul trebue să fiă cu mare luare
pesce al d-lui loan N. Bidu din Braşov Fondurile pentru plata cuponu
membri, s’au dat următorele voturi: pen aminte în alegerea căsătoriei, şi în
(Târgul Straelor nr. 25), dela care se pâte lui de Martie al datorirei sunt gata.
tru Ungurian 1B0, pentru protopopul Pn-
oomanda în orl-ce timp, atât în măsură orbirea patimelor şi lăcomiei sale
ticl 140, pentru preotul Trăilă 12B şi pen mare, cât şi mică, tot felul de pesoe, icre asemenea legământ, care îl va ţine
tru Paul Rotariu 123. D-1 Ungurian, nemul- roşii tescuite, măsline, stafide, smochine, Câte-va cuvinte despre căsetoriâ. în lanţuri pănă la morte, să nu facă.
ţămit ou aoest resultat a deolarat, că nu roşcove, tâte de oalitatea cea mai bună şi
ou preţuri moderate. Plăcerile şi suferinţele vieţei Căsătoriţii trebue se se iubescă
primesce alegerea s’a retras din direc
familiare. unul pe altul ca nisce amic! sincer!
ţiunea „Timişanei", cu tote, că adunare»
0 carte a d-lui Axentie Severu. A şi fidel!, mai mult însă decât tâte
generală a decis să nu i-se primâsoă ab- eşit de sub tipar: _Râspuns la Cartea ni- III. vor iubi pe DumneZeu, ca pe Pă
cjicerea gră, scrisă de br. Kemâny Istvân jun. şi Căsătoria este începutul şi cul rintele cel etern, silindu-se întru tote
publioată de Hentaller Jozsef“, de Axentie mea ori-cărei culturi. Ea face pe cel
Mame de ,,soiu bun.“ Pe întreg oon- Severu. Braşov, 1897. Tipografia A. Mu- să placă lui DumneZeu să-l glorifice,
tinentul cu greu se mai pote afla un oraş, reşianu. — însemnătatea acestei scrieri a crud blând; şi cel mai civilisat nu să-i mulţamescă pentru tâte darurile
are altă ocasiune mai bună să-şî
a oâruia poporaţiune să se înmulţâscă atât veteranului luptător dela 1848 n’avem arăte blândeţea, decât în căsătoriă; fericirei, să alerge cătră dânsul la
de tare, ca poporaţiunea Berlinului. Aid nevoiă să-o accentuăm în deosebi. Parte tâte nevoile, cerându-i ajutorul, şi se
în adevăr sa pote t^ice despre Prusieni, oă însemnată din răspunsul la „Cartea nâ- er în mijlocul fericirei ce o simţim spereze la El în tâte supărările şi
gră“ s’a publioat şi în foiletonul (jiar'dm în căsătoriă, chiar şi nenorocirile
se sporesc ca iepurii de oasă. După sta nostru, ea conţine însă şi un Adaus privi sunt desconsiderate, sârta soţilor este nenorocirile. Se vor ajuta reciproc,
tistica oficială berlinesă, în anul 189B s’au tor la „incendiarea şi devastarea Aiudului 0 se vor sprijini unul pe altul şi se
u
născut în acest oraş 48,000 de copii. Oând de" 183 pagine încă nepublicat. Intrâga carte comună, cum Zilei de fericire aşa vor îndemna la ţintirea cătră acest
şi cele de nenorocire; orî-ce furtuni
s’a făcut statistica, s’a oonstatat, că în oonţine 364 pagine şi se află de vânejare, înalt şi principal scop. Fericită este
eu 65 cr. (trimisă francat 70 cr.) sâu 1 leu ale vieţei, orî-ce ra4e încălZitore ale
Berlin se găseso femei productive ca în acea familiă, unde domnesce acestă
50 bani esemplarul, la tipografia „A. Mu- bucuriei îi ating pe amândoi. Miseria
nioî un alt oraş din lume. Etă câteva date: sacră căsătoriă, unde respiră căldura
reşianu", precum şi la d-1 autor Axentie şi fericirea unuia este miseria şi fe
O mamă în vârstă de 43 ani a avut 23 de Severu, Braşov (Strada Postavului Nr. 10). ricirea celuilalt. acestei sacre iubiri cătră DumneZeu!
copii; o mamă de 4B ani şi alta de 43 ani Mari sunt greutăţile vieţei, der iu *
ău avut câte 21 copii; o femeiă de 39 ani Contra tusei, răguşelei, ffleg-
unei subscrisul recomandă oa medicament cu birea căsătoriei le uşurezâ pe tote. Căci Luxul este omorîtorul fericirei
a avut 20 copii; două mame au avut câte
cel mai buu efect bombânele de voronică ale cunosc! prea bine pentru cine te os casnice, desfiinţeză ordinea naturei,
19 copii; 4eoe oâte 18 copii; 33 câte 16 lui Rethy, cari vindecă iute sus numitele tenesc! şi pentru cine te îngrijesc!; preface cele mai nobile dorinţe în
copii. O femeiă, abia în vârstă de 30 ani, bole, Preţul unei cutii 30 or.; 5 cutii 1 fl. 6r sudorile, ce-ţî curg în ostenelele
a dat nascere la 14 copii; 204 familii au 50 or. Trimite franco: Rithy Bila farma oftări şi suferinţe. Luxul şi modele
oâte 12 copii; 447 femei au născut copii cist în Bekes-Ciaba. Zilei şi la arşiţa sârelui, nu le bag! nu se pot socoti drept înaintare a
în semă, cunoscând, că ele curg spre civilisaţiunei; căc! ele aprind dorin
gemeni, âr 6 femei au născut câte trei
veselia unei inimi şi spre bucuria ţele omului spre destrânare, nimi
copii deodată. Pe sourt cjis. 250 femei au ULTIME S0IRL unei fiinţe, ce o iubesc!.
îmbogăţit Berlinul cu 3219 copii. Dâcă în cesc orî-ce bine, strică morala, er pe
Căsătoria face pe om mai uman, om îl fac sclavul patimilor şi prada
mulţirea poporaţiunei din aoest oraş va Viena, 12 Martie. La începutul păcatului. De aceea trebue să cu-
merge tot aşa, Berlinul va întreoe aeuşa lunei viitâre, actualul primar al Vie- îl apropie mai cu căldură de ome
nire şi de fericire. Fericirea se înalţă nâscern, că adevărata civilisaţiune
Parisul. nei Strobach va dimisiona şi în locul şi vieţa se înmulţesce când prin nou este acea putere şi întărire, prin care
Cassa rurală. Proiectul de lege pentru lui va fi ales conducătorul antisemit
născuţii începe o vieţă nouă în casa ne aplecăm atât la înaintarea celor
înfiinţarea cassei rurale în România, despre Lueger.
căsătoriţilor. Iubirea în societatea divine, la virtute şi religiune, cari
care proiect facem amintire pe pagina
Constantinopol, 12 Martie. Mi- familiară este isvorul tuturor virtu sunt singurile base pentru o viâţă
primă a numărului nostru de astăcjl, după
nisteriul de răsboiu turcesc a co ţilor şi al fericirei; er din contră, mai fericită, cât şi la desvoltarea
cum aflăm din cjiarele bucurescene de as-
mandat din Franci a tunuri, er din neajunsul ei este rădăcina tuturor celor adevărat umane, la sciinţele şi
tă-sâră, a fost primit din partea camerei
Germania pusei cu repetiţia. Sulta viţiilor şi nenorocirilor familiare. artele binefăcătâre, care înalţă pe
cu 79 voturi contra 17.
nul a numit pe Adurrahamann-paşa Legământul căsătoriei face pe om peste tote celelalte fiinţe ale
Mort în sala de joc. învăţătorul Sâfrân comandant în Dardanelle. om mai religios şi mai bun, căc! naturei.
Jstvân dela scola ungurâsoă din Semlin s’a greşelile lui nu-1 fac numai pe el Căsătoriţii să fiă tainic! asupra
Raguza, 12 Martie, Conducătorii
dus (jfleie acestea în somuna Brod, ca să nenorocit, ci şi pe acea inimă, care lucrurilor casei, şi nici chiar amici
albanesî au declarat, că pentru aju
ia parte la o petreoere arangiată de nisce s’a încredinţat lui. lor să nu destăinuiască mâhnirile lor
torul, ce ei vor să-l dea Turciei, vor
dasoâlî unguri pentru uu scop de maghia- Der vai de legământul acela, casnice; er între ei să aibă inima
pretinde autonomia Albaniei.
risare. Ajuns acolo, fără de-a fi stat să se care aduce neunire în casă şi ne- cea mai deschisă şi încrederea cea
mai recreeze puţin de lunga oălătoriă se Berlin, 12 Martie. După telegra mulţămire în inima căsătoriţilor. Tre- mai mare. Bărbatul tot-deuna să pri-
aruncă în joc. Der n’a jucat mult, căol mele sosite aici din Atena, cercurile bue bine judecat acest pas, căc! el vescă la femeia sa ca la ajutorarea
de-odată căcju în mijlooul sale), murind nu militare grecesc! sunt convinse, că este hotărîtor pentru tâtă vieţa sa. Pentru aceea el trebue să se
mai deoât. El suferise de-altimintrelea mai resboiul între Grecia şi Turcia va is- omului. consulte cu ea în tote caşurile cele
de inult de b61ă de inimă. bucni încă înainte de-a se face de- Bărbatul trebue să fiă ireligios mai însemnate familiare.