Page 70 - 1897-03

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 62.—1897

„Forţa* explică acţiunile întâmplate ţiunea costumelor naţionale ale Cehilor, Ccstiunea cretană. va pleoa astă nâpte pe bordul yahtulu
1
sub presiunea ei, der nu le legalisesă, d-le oeilalţl aprâpe toţi erau în haine negre de „Sphakteria” la Volo.
Preşedinte! salon, ioî oolea însă atrăgea atenţiunea şi Din Canea s’anunţă cu data de 26 Primind o deputaţiă a poporaţiunei din
„Quod ab initio vitiosum est, câte-un costum simplu ţărănesc şi mai ales Martie: Atena principele de coronă a deolarat, oă
non potest tractu temporis conva- costumul de pănură albă al deputatului ţă­ O companie rusâseă de 120 tiraliorl, e gala a aduce orî-ce jertfă. Să aibă înore-
lescere!“ ran polon Cieva, oare faoe parte din tabera venind din Odessa, a debarcat acjl. dere în el, căci îşi va împliui datoria,
Singur dreptul constitue acte vala­ antisemiţilor şi a ooupat loo toomai lângă Contra-admiralul Sami-paşa a debarcat ţ Precum află c^iarul prusian „Temps”
bile şi învingerea dreptului e condiţionată Lueger. o mare cantitate de muniţiunl şi ârbă de din Atena ar fi deja terminată concentrarea
dela puterea de viaţă a naţiunilor. La orele 11 un servitor a sunat clo­ puşcă. trupelor grecescî la graniţă.
S i b i i u , 21 Martie st. n. 1897. poţelul, după oare imediat s’a făcut linişte, O luptă a ţinut totă Jiua în jurul sa­
Dr. Amos Francii, miniştrii şi-au ocupat loourile şi ministrul- telor Tsicalaria, Nerkuron şi Daxan. Greoii O soire din Atena a ofioiâsei „Coresp.
advocat preşedinte, contele Badeni, raportă în scurte Polit.” din Viena confirmă, oă regele George
au tras tunuri de pe micul fort Malaxa
membru al Asociaţiunii cuvinte, că împăratul l’a însărcinat să în- şi Regina Greciei şi-au depus funoţlunile
transilvane. asupra flotei turoesoî oare se află în baia lor de onore ca şefi ai regimentelor rusesol.
grijâscă a recomanda ca preşedinte provi-
Suda. Acâsta s’a întâmplat, deja de oâtva timp şi
soriu pe unul dintre membrii mai înaintaţi
Englezii au debarcat la Candia; 400 de atunci în genere raporturile personale
Motivarea de mai sus a fost în etate şi în sensul acesta recomandă pe
de ruşi au descins la Retymo. între ourtea grecâsoă şi rusesoă stagnâză
trimisă d-lui preşedinte al Asocia- cavalerul Proskovetz, care ocupând locul |
ţiunei transilvane pe lângă următd- presidial bineventâ camera printr’o cuvân­ * ; ; ou totul. Dâcă s’ar adeveri acâsta ar fi o
i
rea comitivă; tare, în care dori, ca „în tot-dâuua camera „Agenţei Havas” i se depeşâză din dovadă că familia regală a Greoiei s’a aş­
teptat sigur ia un ajutor din partea curţii
Prea Onoratului Domn să fiă soutită de orî-ce patime politice şi de Canea, 27 Martie: De ecjl dimineţâ s’aude
înrudite rusesol şi acuma ee vede desamă-
loan M. Moldovan naţionalitate, din care nimenea nu p6te trage bubuitul tunurilor din direcţia dela Ali- gită. Ar fi o nouă dovadă, că interesele
preşedinte al Asociaţiunei transilvane. niol un folos, care paralisâză activitatea kianu, unde se află tabăra oolonelului Vas- politice merg peste acele ale inrudirei.
B 1 a ş i n. binecuvântată a deputaţilor şi care consumă sos. Iosurgenţii au pornit spre Malaxa.
de geaba timpul cel scump”. Trupe turcesol au debarcat astă ndpte cu
SIBIIU, la 21 Martie 1897.
După acestea s’a cetit în tote limbile tunuri. Guvernul turoeso n’are deoât pentru
Prea Onorate D-le Preşedinte!
Austriei textul votului şi s’a luat votul de­ 10 4'le, provisiunl pentru a le împărţi
Am ouâre de a Vă trimite motivarea
putaţilor, cetindu-se pe rând şi în ordiue între poporaţiunea musulmană. Pe mâne — 17 (29) Martie.
votului meu separat insinuat D-Văstre în
alfabetică numele fiă-căruia din ei. s’aştâpţă sosirea ţrupelor austro-ungare.
adunarea generală, în afacerea titlului Aso- Societatea pentru fond de teatru ro­
După alfabet, la locul întâih a venit
oiaţiunii şi îmi iau voia a Vă ruga să bine­ Protestul Greciei. mân, cum am amintit, a ţinut săptămâna
deputatul polon Abrahamovitz, oare la ape­
voiţi a dispune, ca aoest act să se alătu- trecută o şedinţă sub pr6,şediuţa d-lui Ios.
lul nominal răspunse în limba polonă re- Etă textul notei de protestare, ce a
reze la prooesul verbal al adunării şi să se Vulcan. In aoâstă şedinţă s’a constatat în­
oitând formula „Primesc” eto. Piă-care depu­ predat’o ministrul de esterne grecesc am­
publice în organul oficial „Transilvania”. tre altele, că guvernul pănă acjl n’a răs­
tat a recitat aoâ9tâ formulă în limba sa basadorilor puterilor dela Atena, şi oare
Tot de odată în urma punctului meu puns la arătarea făcută încă în 21 Nov.
maternă, făcând astfel să răsune pe rând este datată dela 21 Martie n.:
de vedere exprimat în votul separat, care a. tr. din partea comitetului privitâre la
glasul limbilor: germane, cehe, polone, ro- „Am avut ouorea a primi nota da­
combate resoluţia de eliminare a numirii strămutarea sediului societăţii dela Buda­
mâue, italiene, slovene şi croate. tată dela 18 Martie, prin oare mia-ţl adus
„transilvane” din titlul ca nulă nevalidă, pesta la Braşov. Fondul societăţii s’a urcat
A făcut sensaţiâ, când notarul ceti la cunoscinţă, oă insula Creta de acjl în­
neobligătore şi inexecutabilă, dupăce co­ la 107.B00 fl., afară de dividendele, oe are
numele deputatului Mittermayer, care este colo este blocată. Deore-ce însă, prin blo­
mitetul a primit misiunea de a o executa, să le primâsoă pentru anul trecut după
un chelner şi pe care partidul antisemit l’a cadă, de atjl încolo va fi cu neputinţă de
âr pentru mine e o imposibilitate de a 156 acţii de ale „Albinei”, care dividende
eschia din sinul său, fiind-că e dat în ju­ a importa cereale în Creta, de altă parte
conlucra la îndeplinirea acelei resoluţii, ârăşl dau 1896 fl. S’au înoassat în lunile
decată pentru furt. Nimenea n’a stat de poporaţiunea insulei totdeuna s’a aprovi-
mă văd ou părere de rău necesitat de a din urmă taxe de membri fundatori dela:
vorbă ou el. sionat din afară, e de datoria mea, cu pri­
renunţa la calitatea mea de membru în d-na văd. Ermina Jllaniu 300 fl.; d-1 Ea,
La orele liy şedinţa s’a închis şi vire la legăturile ce unesc pe Greoi cu po­
2
comitetul oentral al Asociaţiunii. Ungutian adv. în Timişora 100 fl.; d-1 G.
preşedintele a anunţat deputaţilor, oă des­ poraţiunea cretană de a aduce la cunos-
Vă rog deci să binevoiţi a anunţa Pop de Băsescî 100 fl ; d-na Elena Hossu-
chiderea festivă a camerei imperiale va cinţa representanţilor puterilor aceste oon-
dimisiunea mea din comitetul central, atât Longin n. Pop din Deva 100 fl. D-1 Iosif
urma Luni (atjl) la amâcjl, âr Marţi se vor sideraţiunl, oăoî consecinţele oe ar pute
comitetului cât şi adunării generale viitâre. Pop, jude de tribunal în Sâtmar, a plătit
continuu şedinţele. să resulte de aici nu ar oorăspunde de
Primiţi, Vă rog expresiunea distinsei 50 fl. ca taxă de membru pe viaţă. D-l
Aceleaşi formalităţi au urmat apoi şi loo sentimentelor umanităţii, de care este
mele stime şi eonsideraţiunî. Virgil Oniţiu, vice-preşedintele societăţii, a
în camera seniorilor. însufleţit guvernul (urmâză numele puterii
Dr. Amos Frâncu m. p. studiat şi presentat un proiect privitor la
* respective). Primiţi eto. — semnat Skuzes.
publioarea unui repertoriu de piese origi­
Despre raportul între partidele noului *
Deschiderea „Reichsrath“-ului parlament austriao, conservativul „Vater- nale şi traduse pentru trebuinţele diletan­
austriac. land” sorie : „Despre o majoritate compactă Al doilea batalion al regimentului de ţilor români, conform hotărîrei aduse în
infanteriă 87 din Stiria sub comanda oolo­ adunarea dela Făgăraş. In fine s’a luat la
După o luptă înverşunată de trei săp­ niol vorbă nu pote fi. Partidele se vor pa-
tămâni, alegerile s’au terminat în Austria ralisa continuu unele pe altele şi majorită­ nelului Leo Gazele s’a îmbarcat Joia trecută cunoscinţă ou plăoere proiectul serbărilor,
şi alaltăerî, Sâmbătă, noul parlament şi-a ţile se vor oonstitui totdeuna numai inci­ în Triest pe un vapor Lloyd spre a merge oe Românii din Orăştiă vor să le arangieze
putut ţine prima şedinţă. dental şi nu pentru durată, Noua cameră la insula Creta. Acest vapor a fost însoţit ou ooasiunea viitorei adunări generale. Adu­
ft
Deschiderea noului parlament s’a fă­ nu va eseroia asupra guvernului o influinţă şi de torpilorul „Tizer , care e menit a narea se va ţinâ în cj’ua întâi şi a doua
întări escadra în apele turco-grece3d. Trei de Rosalii. In sjuuul serbărilor primirea
cut ou formalităţile obiolnuite. Galeriile permanentă în aceeaşi direcţiune. Cele mai ua
erau înţesate de lume, care încă mult îna­ multe partide vor fi gata de-a face în tot companii din batalionul aoesta vor ocupa ospeţilor şi sera de cunoscinţă; în 4^
inte de deschidere grăbi a ooupa tote lo­ momentul greutăţi guvernului, dâcă acesta localităţile în partea nord-vestică a Cretei, primă serviciu divin în biserica gr. or., şe­
curile. nu ie va menaja îndeajuns. Astfel guver­ a patra compania va ocupa Canea-Chania dinţa I, banchet, oonoert cu representaţiă
şi astfel peninsula Acrotiri va ajunge tdtă teatrală şi bal; în 4i< ia a doua: servioiu
Cei dintâi, cari au întrat în sală, au nul va fi silit să agite partidele unele în
sub pază austro-ung&ră. divin in biserioa gr. cat., şedinţa If, er
fost Cehii tineri, îmbrăcaţi în cea mai mare contra altora şi el să-şî creeze din cas în
după amâ4l petrecere poporală; în 4iua a
parte în costume naţionale: după ei au ur­ cas majorităţi de scurtă durată prin con­
treia escursiuol.
mat anti-semiţii şi apoi oeilalţl. Deputaţii cesiuni neînsemnate, ce va face când unora, Din Atena s’anunţă cu data de 27 Mar­
s’au presentat în număr complet. Cu escep- când altora dintre partide. tie o.: E luoru hotărît că prinţul de ooronă
Aniversarea proclamării regatului ro­
mân s’a serbat Vineri, vestiudu-se capitalei
române de 101 tunuri trase îu revărsatul
d-le! Tatăl meu te stimeză forte mult. El Hanway comandă la Toma-Symmes cele bătrâne cât şi oele tinere au găsit.,
4orilor. La Te Deum-ul dela Metropoliă
de sigur nu va fi nemulţămit o’un atare pentru d-şora Jenny o umbrelă frumosă că precum se pote folosi umbrela contra au asistat toţi miniştrii, presidenţii camere­
cadou”. de mătase albastră ou un mâner de fildiş. ploiei, tocmai aşa s’ar putea folosi şi oon­ lor, ai înaltelor curţi, senatori deoutaţl,
— „Şi în timpul ploios vei folosi Aoesta a doua umbrelă, a fost aşa-dâră o tra ratjelor sorelui, şi astfel umbreluţa (pa- oasa regală oivilă şi militară, ofioerii supe­
umbrela în mânia prejudiţiului dmenilor? umbrelă de dame, se înţelege nu aşa de rasolul) a fost o urmare a umbrelei. riori, şefii de corpuri etc. O oompaniă de
— „Da, de sigur d-le!” elegantă oum sunt cele de astătjl. Toma Symmes, căruia nu-i prea aduoe ouâre ou drapel şi musioă din reg. 1 geniu
— „Bravo, d-şoră Jenny! Trebue să-ţî Acest dar, Hanway îl duse în per- mult câştig oorsetele, lăsă aoâstă măies­ se afla în cartea Metropoliei. Oraşul a fost
mărturisesc, că eşti cea mai înţelâptă şi sonă tinerei d-ş6re. Şi de aici încolo o oer- tria şi se apuoâ de umbrele. Symmes ou împodobit ou stâguri tricolore.
mai amabilă dintre tâte d-şorele din Lon­ oetâ mai adese-orl când dispunea de timp umbrelele făcu buu târg; în scurt deveni
dra, câte le cunosc”. liber şi vorbea mult şi multe de aventu­ unul din cei mai bogaţi şi în totă viaţa Procese peste procese. Ou ooasiunea
Cu astfel de vorbe ajunseră în fine rile sale din călătoriile de prin Rusia şi lui mulţumea lui Hanway, inventatorul um­ unui tămbălău milenar în comuna Curtiol
la locuinţa comerciantului de hărtiă dm Persia. Sfîrşitul acestor povestiri însă fu brelei. din comitatul Aradului, mai mulţi Români
strada Bishopgate şi Hanway întrâ înă­ peţirea d-ş6rei Jenny, care voiâsă i-a răs­ Er d-şora Elisa? din acea comună au strigat: „Trădscă naţia
untru împreună ou d-şora. Intre rîsete şi puns „da”. Şi ea în cele din urmă se luâ după românâscă*. Pentru aoest strigăt, vor avâ să
glume părinţii d-ş6rei Jenny se învoiră ca Astfel soăpâ umbrela roşiă pe Han­ modă, îşi procura şi ea o umbrelă albastră stea în ourend pe banoa acusaţilor tribunalului
stimatul lor vecin Hanway să facă cadou way de-o mirâsă nepotrivită pentru el şi de mătase, dâr se ’nţelege prea târejiu! din Arad 11 Români. Procesul va fi mons­
d-şorei o umbrelă. i-a câştigat o altă ou mult mai potrivită Acum şedea numai singură aoasă, pără­ truos, fiind oitaţl mulţime de locuitori oa
Părinţii, în fond, erau buni bucuroşi, In scurt timp oununia tinerilor se şi sită. Din aoel moment, de oând a rupt’o martori. Apărător va fi d-1 advocat din
oă fata lor au făcut ounosoinţă cu Han­ făcu şi viaţa lor casnică fu una din cele Hanway nu mai avu nici un peţitor. Ea Arad Dr. Ioan Suciţi. — Alt prooes, fârte
way, oăol acesta era un tînăr, care putea mai fericite. deveni fată bătrână. Cum îşi plângea ea scandalos în felul său, a început a se per-
să-o fericâseă. acum prostia, dâr era prea târejiu. Ceea tracta în 23 Martie n. la tribunalul din Bi­
Şi într’adevăr aşa a şi fost. Tinăra Şi se întâmpla în anii următori mi­ ce s’a fâout odată nu se mai pote schimba. serica albă. Aoest prooes a fost intentat
fată cu ooasiunea aoesta făcu o impresiune nunea. Jenny, care în timpuri ploiose se Inventatorul umbrelei muri la 1786 de Iaoob Molm, cere se vede a fi un re­
adâncă asupra lui Hanway, care îşi cjise: pută vede pe strade cu umbrela ei albas­ şi în memoria lui i-s’a ridioat uu monument negat de cea mai ticălbsă specie. Prooesul
d-şora Jenny, este de-o miiă de ori mai tră, a fost imitată de alte dame. Mai târ- la Westminster. l’a intentat contra preotului Ioachim Dabiciu
mult, decât Elisa, deşi nu are aţâţi bani (jiu şi bărbaţii au început a folosi umbrela din Comorişte pentru calumuiă, pentru agi­
şi bogăţii oa ea, dâr posede mai mult spi­ oontra ploii, oare aoum reeşi învingătore! tare oontra Ungurilor şi oontra serbărei
rit, inimă şi minte. şi după ce ajunseră la modă damele atât milenare şi pentru nesupunere faţă ou or-