Page 73 - 1897-03

11
Mişunei, AftmtratiiiM, „gazeta iese în flE-care ii
ţi Tipagrsăa Abonamente pentru Anstro-Dngaria:
Sraţov piaţa nw 3?r. 80. Pe un an 12 fl.. pe şeso iunl
r
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Bosiisorf RtsCraiMfitiB au so
primesc. •—MiiB'ţworipte au sa N-rii de Oumlnooă 2 ft. pe an.
îeteJiaat, Pentru România si străinătate:
ilSSERATE se primesc Ir fWml- Pe un an 40 franol, pe şdso
«latraţluits în Braşov şi Ia ur- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
Enatirele Birouri de «nenolurl: N-rii de Dumineoă 8 franol.
în Yiena: Jf. Dukts, Hainrich
Sehaiek. Hudolf Moine, Ă. Oppeltits Se prenumără la tdto oficieto
Naohfolger; Anton Oppsiik , J, poştale din întru şi din atară
Dannebcr, în Budapesta: A. 7. şi la dd. eoleotori.
tioldbcrgcrg, Xckxiăin Bemat; în U^ameatul pentru btssot
Bucuresci: Agence Havan, 9uo- administraţiuuea, piaţa mare,
ouraale d» Boumanie; în Ham- târgul Inului Nr. 30 etariu
borj,: Kc/robyi & Liebmann. I.: pe un an 10 fl., pe şase
Preţul Insorţlunllor: o aeriă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
[ţsrmond pa « colină 6 or. şi Cu dusul în casă: Pe un an
BOor. timbru pentru o publi­ A l T U L L Z H L 12 fl., pe61uni6 H., pe trei luni
care. Publicări mai dese după 3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
sărită şi învoială. său 15 bani. Atât abonamen­
Beciame pe pajina a 3-a o tele cât şi inserţiunile sunt
serii 10 or. seu 30 bani. a se plăti înainte.

Mesagiu! austriac. privesce cestiunea naţională şi re­ atenţiunea celor mai largi cercuri ca şi la noi, a înoeput să fiă înlocuit prin
solvarea ei, se referă mai cu sâmă dinlăîntru, ca şi în străinătate. un absolutism al guvernului, ceea ce a
Erî a deschis Majestatea Sa în la luptele naţionale din Boemia şi Mesagiul se încbeiă cu nisce făcut, ca oetăţenii să-şi pârdă aprâpe tot
gustul de-a mai lua parte la luptele elec­
mod solemnei parlamentul austriac la împăcarea dintre Cehi şi Ger- enunciaţiunî fârte importante privi-
printr’un mesagiu de-o deosebită im­ manî. ţâre la politica esterioră. Se spune, torale. Din causa acâsta se dioe, că ale­
portanţă, nu atât pentru tonul ener­ Ne îndoim, că acest pasagiu va că puterile conlucră în înţelegere, gerile din urmă au şi decurs fârte liniştit,
gic şi consciu de sine, ce respiră fi mulţămit pe Boemi şi tot acesta ca se delăture periculele ivite în nemanifestându-se aprâpe nici un iuteres
din el, cât mai mult pentru-că anunţă se pote cjice şi despre celelalte na­ urma încurcăturilor mai noue în din partea cetăţenilor, oarl şi aşa soiu
o nouă direcţiă în guvernarea sta­ ţiuni, care aşteptă cu dor resolva­ Orient; se esprimă speranţa, că ac­ dinainte, că resultatul nu pâte fi altul,
tului austriac aprâpe pe t6te tere- rea favorabilă a postulatelor lor na­ ţiunea, eu tbte deosebirile de opi- decât aoela pe care-1 doresce guvernul.
nele, şi accentueză mai cu putere ţionale. Formula folosită de minis- niunî, ce s’au ivit, va ajunge la o Alţii din contră tomnai din împrejurarea,
ca orî şi când problemele politicei teriul Badeni, care culmineză în idea soluţiune mulţămitore. că alegerile au deours atât de liniştit, storo
esteriore ale monarchiei. aplanărei divergenţelor naţionale Se accentuâză susţinerea statului laude pentru atitudinea guvernului, oare
n’a înfluinţat alegerile şi a lăsat să decurgă
Timpul şi spaţiul nu ne permite printr’o împăcare a pretensiunilor, quo în privinţa teritorială şi se de-
se aducem ac|î un resumat mai amă­ ce se combat, este în aparinţă mult saprâbă atitudinea Greciei în cestiu­ în totâ libertatea. Şi cu ocasiunea acestor
nunţit al acestui mesagiu împără­ atrăgetdre, der în fond nu denotă, nea cretană, der tot-odată se dă şi alegeri, oa şi cu ooasiunea alegerilor de
mai înainte, grupul deputaţilor socialişti
tesc. Vom releva însă momentele decât lipsa unui program positiv şi Turciei o admoniţiune, amintindu-
mai principale, co servesc spre ca- botărît al guvernului pentru rezolva­ i-se marea răspundere, ce va cădâ a mai făcut un pas înainte. După Milano
racterisarea lui. rea marei probleme a egalei îndrep­ asupră-i, decă nu va urma sfaturile şi Neapole, a urmat acum şi Florenţa şi
înainte de tote e de notat, că tăţiri naţionale. puterilor europene, ca „se delăture Turinul, oarl au ales deputaţi socialişti,
der ou tote acestea, pănă în present so­
întreg mesagiul nu este, decât un Nu vom mai întră în amănunte, tristele abusurî", care sunt isvorul
cialiştii nu pot fi periculoşi, deârece nu­
program pentru soluţiunea multor ci vom trece la celelalte momente neliniştei în imperiul otoman.
mărul lor abia va fi de vre-o 20. Radicalii
probleme însemnate pe terenul cul­ remarcabile ale discursului tronului. Enunciaţiunile acestea asupra po­
şi republioanii vor ocupa vre-o 50 locuri
tural, economic, comercial, adminis­ Ca cea mai importantă şi cea mai liticei esteriore sunt în momentele
trativ şi justiţiar, şi par'că numai în urgentă problemă pentru viitorea se­ de faţă de mare importanţă. Der în noul parlament, aşa că stânga extremă
a doua liniă sunt amintite „diver­ siune a fost accentuată, firesce, aceea este important şi faptul, că mesa­ abia va avea cu totul vre-o 75 membri,
genţele naţionale", care se pot opune a reînoirei tratatului de vamă şi co­ giul austriac cuprinde aceste enun­ în timp ce monarohiştii vor avâ vre-o 430.
şi pot agrava resolvarea acelor pro­ mercial cu ţerile coronei ungare. Re- ciaţiunî ca un fel de dovadă, că şi Dintre aceştia vre-o 350 vor fi aderenţii
bleme. Se cjice mai departe în dis­ înoirea pactului, se 4i° > parlamen­ parlamentul austriac la rândul seu lui Rudini, er oeilalţl vre-o 80 sunt ade­
e
cursul tronului, că guvernul se va tul va avâ se-o supună unei esaminărî reclamă a ave influinţă asupra con- renţii lui Crispi, având acelaşi program şi
nisui a face posibilă acea soluţiune, „drepte şi e c h i t a b i l e A t â t a e tot, ducerei politicei esteriâre şi a mo­ principii, oa şi Rudinii. Mai mare înfrân­
,jprin care se va promova numai ce se dice în mesagiu, care cere narchiei. Şi par’că ar fi o emulaţiune gere a suferit ia aceste alegeri partida lui
binele fiă-cărei ţerî şi fiă-cărui po- numai o „grabnică resolvare", ce bătetore la ochi in acestă privinţă Crispi, oare a perdut vre-o 75 mandate,
por“, stăruind să delăture tdte pie- apare „nu numai de dorit, ci şi ne­ între parlamentul din Yiena şi cel dintre care 55 le-a dobândit partida lui
decile, ce-ar pute să zădărnicăscă cesară". unguresc. Rudini.
apropiarea şi unirea tuturor factori­ Al treilea punct însemnat pri­ *
lor „în serviciul puterei şi al inte­ vitor la afacerile interiore este anun­ Din Berlin se telegrafâză, cumoă pro­
reselor i m p e r i u l u i v a stărui între ţarea înaugurărei unei noue direc­ CBONICA POLITICA. iectul pentru marina imperiului a fost pri­
marginele constituţiei esistente a face ţiuni pe terenul politicei sociale şi — 18 (30) Martie. mit la a treia cetire ou sohimbările, ce
cu putinţă „împăcarea pretensiuni- economice. Discursul tronului anunţă, S’au terminat în fine şi alegerile pen­ s’au hotărît la a doua cetire. Cu alte ou-
lor, ce se combat", „creând astfel că guvernul va stărui pentru reforme tru noul parlament italian. In noul parla­ vinte parlamentul imperial n’a primit pla­
terenul, pe care contrarii se pot îm­ sociale în folosul classei muncitbre ment vor oeupa loo ’oam vre-o 350 depu- nul cel mare al împăratului de a îmulţi
păca prin reciproca recundscere a a poporaţiunei şi că va veni în aju­ ţl guvernamentali şi vre-o 150 oposiţionall. puterea marinei germane în mod şi ou
dreptului şi a puterei lor, şi cu aju­ tor producţiunei agronomice, acest Asa-dâră guvernul a raportat o străluoitâ oheltuell estraordinare. Li-s’au părut mem­
torul lui Dumnecjeu se vor şi îm­ mare isvor al puterei şi bunăstărei învingere şi cu ocasiunea acestor alegeri, brilor parlamentului prea riscat de-a an­
păca". statului. Este deci anunţarea unui cum de obieeiu se întâmplă în Italia. Unii gaja încă şi pe Mare forţele materiale ale
Nu trebue multă pătrundere, ca nou sistem pe terenul social şi eco­ atribue aoâstâ învingere unei degenerări a împărăţiei şi aşa la estrem încordate şi a
să se vadă, că acest pasagiu, care nomic, care e de natură a atrage constituţionalismului, care şi acolo, aprope se arunca în vârtejul planurilor unei poli-

0 0
FOILETONUL „GAZ. TRANS." comună de tote cjh ! ÎŞÎ are ŞÎ tragedia nată o gălâtă „Klingling" şi oandelabrul Louvre. O femee sbîroită şi înoărunţită
sa; acjî văcjui ultimul act. Iu strada cea făcea o săritură de o jumătate de oot. sârăoăcios îmbrăcată — făcea parte din
îngustă zăcea sărmana pe pat bolnavă de Acum se soia oâ nu peste mult timp re- popor — urma unui servitor îu sala oea
Tablouri alese de Andersen. mârte şi crudul proprietar, singurul ei spri­ presentaţia se va începe. Un tînăr prin­ mare şi gâlă de tron; pe aoesta voea şi
jin, îi rupse aspru învăîitorea de pe debsa cipe cu principesa, cari erau oălătorl, luară trebuea să-l vadă. Făouse oâteva jertfe şi
Sera a treia. strigâudu-i: „Soâlă, obrajii tăi palicjl îmi şi ei parte la comedie, şi d’aceea era sala o oostase mult pănă oe să ajungă aiol, dâr
alungă âspeţii, hai gătesoe-te!“ — „Nu
In ulioiora îngustă din apropiere, aşa îndesată de privitori, ou esoepţia locului de în fine i-se realisâ visul. — îşi împreună
1
vecjl că mi-se apropie sfârşitul *, răspunse
e de îngustă, încât pot face numai o cli­ subt candelabru unde picau înoet picătură mânile şi să uita ou o evlavie împrejur,
nenorocita femee, „lasă-mă să mă odih-
pită să’ml alunece radele mele peste ziduri, de picătură din luminele de seu. Eu ve­ par’oă ar fi fost într’o biserioă. „Aiol a
neso“. Dâr el o dete din pat, îi vopsi obra­
dâr îmi este de ajuns spre a vedâ şi cu- deam tot, deore-ce fiind o căldură insu­ fost" 4*se după câtva timp. „Da aici!" în-
zul roşu, îi împleti roze în păr şi o puse
nosoe lumea oe se învârte aici, — vedeam portabilă se desohiseră tote ferestruioile prin genunohie şi sărută covorul de purpură al
la ferâstră ou lumina aprinsă lângă ea şi
o femeâ — acum şâse-spre-ijeoe ani era o cari să uitau fete şi flăcăi din sat, să vadă tronului — ored că plângea. „N’a fost oa-
se duse din odae. — Eu o priveam înspăi­
copilăşi se juoa la ţâră în curtea oasei pa- minunile ce se petreoâu înăuntru, deşi po­ tifeaua asta" îi cjise servitorul şi un surîs
mântată ; şedea nemişcată, mâna îi atârna
rochiale. Rozarii erau bătrâni şi veştejiţi liţiştii îi ameninţa înv.continuu cu băţul. îi încreţea buzele. „Dâr locul e tot acela"
pe genunohî. Ferâstră se sparse de vânt,
şi orescuseră printre crăoile înalţilor meri. Lipit de orchestră şedeu principele ou răspunse sărmana femee „tot aşa era şi
dâr bolnava sta tot neclintită. Perdeua se
Numai ioî colea se zărea oâte o roză, mai prinoipesa în nisoe scaune veohl, în oare atunci". — „Aşa" îi răspunse âr servitorul.
mişoa ca o flacără împrejur — era mârtă.
frumosă după cum i-se cuvine reginei flo­ stau de obicei primarul cu domua. De astâ- „Şi totuşi nu aşa; ferestrele erau sparte şi
Dela ferâstră deschisă ţinea mârta morală: e
rilor, der culorile le avea precum şi miro­ dată fură siliţi şi ei să stea ca oeilalţl pe podina inundată în sânge. Ea ’şl pote cji°
— roza mea preţiosă din grădina de odi­
sul îmbătător. Copila preotului mi-se părea bănoile de lemn. „Se pote vedea oum go- mulţumită: „Nepotul meu a murit pe tro­
o roză ou mult mai frumosă; şedea pe nioră. nesce un uliu pe celalalt", era observa­ nul Franoiei!" — „A murit" repetă bătrâna.
Sera a patra.
scăunel sub sălbatecul rozar şi săruta pa­ rea şoptită a femeilor şi, ca prin minune, —- Nu cred oă s’a mai vorbit vre-un cu­
sionat obrajii de ceră ai păpuşei. După-ce „Astă sâră am fost la comedia ger­ totul îşi oăpăta o înfăţişare mai sărbăto- vânt; în ourând părăsiră sala, deja să în­
30
14
trecură cfeca ani o văcjui âr, în splendida mană , «fi luna? „era într’un orăşel; sala râscă, Oandelabrul sălta, publioul era en- serase şi razele mele luminau frumâsa şi
sală de bal, era mirâsa drăgălaşe a boga­ teatrală era un grajd, de-a lungul lui tusiasmat, âr eu, — da, luna era de faţă pompâsa oatifea a tronului Franciei. Cine
tului neguţător; mă bucuram şi eu de erau loji improvisate, lamuul era îmbrăcat la întrega comedie. oredeţl că era femeea aceea? — Vă voiţi
fericirea lor. Sera câte-odată îi oeroetam. în hârtie colorată, subt bolta josă a tava­ istorisi o întâmplare. — Era pe timpul re­
Sera a cincea.
Nimeni nu se ougeta la privirea mea clară nului atârna un policandru de fier, şi pen­ voluţiei din Iulie, spre sâră îu cfiua aceea
se
şi sigură. Roza mea avea şi rozarl tineri, tru a să putea trage în sus şi în jos la „Ieri" (j' luna, „îmi aruncai privirile strălucitore de isbândă, când totă casa şi
ca şi roza de odinioră din grădină. Viaţa semnul dat de regiseur, era d’asupra ater- prin frequentatul Paris şi străbătui şi în tote ferestriie erau fortăreţe, poporul întreg

i