Page 74 - 1897-03

Pagina 2 G-AZETA TRANSILVANIEI Nr. 63 —1897.

fcioe universale ale împăratului, oare uşor oretană, ea este totuşi bătătâre la ochi, Inmormnntarea lui A. Lahovari.
ar pute să deslănţuescâ şi pe terenul ma­ deoreoe dovedesoe, că rolul de împăciuitor,
înmormântarea răposatului ministru
00
rinei o nesfârşită luptă de emulaţiune între oe Greoii se cfl oă l’ar fi dat oolonelului — 18 (30) Martie.
român de esterne Alexandru N. Lahovari
naţiuni. împăratul Germaniei a stăruit în Vassos, nu plătesce nimic, oăol altfel nu se Miniştrii la Braşov. Din inoidentul
s’a făout, cum soim, Dumineca trecută cu
mod estraordinar pentru îmulţirea liotei. putea să isbuonâscă o asemenea luptă toc­ desohiderei nouăi linii ferate Sepsi-Sân-
mare pompă şi cu asistenţa unui imens
El s’a espus personal pentru planurile sale mai în apropiarea ouartirului său general. georgiu — Ciuo-Sereda, ca se va face în 3
public. In Biserica albă, UDde s’a ofioiat
şi a dat să se cunoscâ, că dâoă parlamen­ Lupta dela Malaxa mai dovedesoe, că Aprilie n. c., ministrul unguresc Daniel,
prohodul, nu mai încăpeau corânele şi trei
tul se va opune, va urma o ruptură sgu- insurgenţii nu prea respeotâză flotele pute­ însoţit de ministrul Croaţiei şi al Slavo­
cară mari steteau afară încărcate cu oo-
duitore. Majoritatea parlamentului însă, rilor şi că, dâoă tocmai ar fi vorba de-o niei, va veni la Braşov. Se ’nţelege, oă o
rone. La sosirea represeutanţilor ourţii re­
nioî decum nu s’a lăsat să fiă intimidată. pacifioare a insulei din partea puterilor, astfel de ocasiune nu putea trece fără pu­
gale, d-1 loc.-colonelul Georgescu a depus
N’a suooes nioî încercarea de a încheia un acestea ar trebui să trimită la Creta nu ţin tămbălău. Presidiul oamerei de oo-
din partea Regelui o frumâsă coronă de
compromis după culise. In acâstă situaţiă numai câtsva trupe miol şi neînsemnate, meroiu şi industria din loc a şi adresat un
flori naturale ia căpătâiul catafalcului.
critică, oare putea să oauseze o schimbare oi pâte chiar oorpurl întregi de armată, fel de apel, invitând mai ales pe comer­
de sistem cu urmări fatale, a reuşit cance­ Dâoă puterile vor în adevăr să restabi- Prohodul s’a început la orele l*/ şi cianţi şi industriaşi să ia parte la banche­
2
s’a oficiat de I. P. S. S. Metropolitul-Pri-
larul german, principele Hohenlohe şi se- lâsoă paoea în Creta şi pe insurgenţi să-i tul oe se va da în cinstea âspeţilor. Ta­
rnat losif Gheorghian, asistat de P. S. Sa
oretarul de stat Marsch'ail de a face în cele silâsoă a primi noua reformă administra­ câmul va costa 5 fl. — Cam soumpă ono-
din urmă pe împăratul se întrelase orî-ce tivă, vor trebui să trimită oel puţin de arohiareul Nifon, de 2 protoerei, 16 preoţi rea, de-a şedâ cu miniştrii uuguresci la o
paşi ameninţători. Ast-fel, după ce parla­ două-orl atâta armată, dâr încă şi atunci şi 8 diaoocl. masă. Pardon! E numai unul unguresc, âr
mentul a denegat votarea cheltuelilor pen­ e întrebare, dâcă o pacificare făcută îu ase­ După terminarea rugăciunilor, au ur­ celalalt croat. Ce caută acesta aioî nu
tru noii incrucişătorl, oe-i cerea proiectul menea mod va putâ să aibă o durată mai mat cuvântările. Prima cuvântare a fost
’ • V • seim, probabil însoţesce numai de plăcere
amintit al departamentului marinei şi după lungă, ori că durata ei se va estinde nu­ a d-iui Lascar Catargiu, preşedintele par­ pe colegul său, doritor pâte de-a vede mi­
oe împăratul Wilhelm, la sfatul numiţilor mai pe timpul, pănă oând trupele puterilor tidului conservator. Ea este urtnătorea : nunea monumentului de pe Tâmpa.
săi consilieri a renunţat de-ooamdată de a vor părăsi ârăşl Creta? Cel puţin deelara- Ou inima plină de jale (fiind-că aşa
trage consecenţele aoestui vot negativ pen­ ţiunile repeţite şi hotărîte ale insurgenţilor, a vrut Dumnecjcu) astâtjî vin să plătesc Esamenul de sub-oficer al voluntarilor
tru planurile sale, s’a mai aşecjat iritaţiu- cari n’au încetat şi nu încetâză de-a pro­ tributul meu de laorăml pe mormântul lui dela infanteriâ din garnisâna Braşov s’a
nea, de care este ouprinsă Germania, cel testa ou totă puterea în contra unei auto­ Alexandru Lahovari: amicul meu de 30 terminat îu 29 1. c. Dintre 37 de volun­
puţin la suprafaţă, deşi la fund fierbe şi nomii a Cretei şi cari nu vor să soie, de­ de ani; sprijinul oel mai puternica ideilor tari, 32 au fost avansaţi în urma esame-
oloootesce nemuifămirea ascunsă în mod în­ cât numai de-o anexare a ei la Grecia, — nostre. nului la rangul de sub-oficer, între oarî Ro­
grijitor. nu lasă a se spera, că va fi posibilă aşa Alţii vor vorbi de talentul lui, de pa­ mâni sunt următorii: Ioan Popa, Nioolae
* Moldovan, Ioan Stinghe, At&nasiu Poşianu,
uşor o pacificare pentru durată. triotismul lui, de nestrâmutarea convin­
Un şir întreg de visite princiare se De-oeamdată situaţiunea se presentă gerilor sale. Miltiades Nicolescu, Ioan Ciulei şi Ioan Co-
vor face în proximele luni în capitala Ru­ astfel, că orî-ce încercări de-a îndupleca Totă lumea astăcjl: foşti prieteni, foşti corandu. Şoâla se va sista cu 31 Martie şi
voluntarii îşi vor începe dela acestă 41
siei, unde se şi fac deja mari pregătiri pe Greoia să-şi retragă trupele din Creta, vrăjmaşi, totă suflarea . românâscâ într’uu
praxa la companii.
pentru primirea înalţilor ospeţl. Şirul visi- au rămas şi rămân zadarnice. Propunerea singur glas ne arată la aoest sicriu, eâ
telor îl va începe Majestatea Sa Francise lui Ourzon, făoută în parlamentul engles, soumpul nostru Lahovari a fost un mare Un proces pentru „vătămare de onore w
losif, după care va urma regele din Siam, de-a face oa atât trupele greoesol, oât şi cele Român. s’a pertraotat Sâmbăta trecută înaintea tri­
apoi împăratul Wilhelm, prinţul de Neapol, turoesol, să se retragă din Creta de-odată Pentru mine talentul lui era o bu- bunalului din Lugoş. Procesul a fost in­
principele Montenegrului, arohiduoele de în aoelaşl timp, nu sunt semne de-a fi ac­ oui’ie, povaţa lui un sprijin, isbâuijile lui tentat de oătră fisolgăbirăul Hugo Luir-
Hessen-Darmstadt şi în urmă preşedintele ceptată din partea puterilor, mai ales fiind­
o mândriă. wald contra d-lui advocat Petru Călciu-
Republioei franoese. Unele dintre visite că pare fârte puţin probabil, că printr’o
Să fiă smintirea lui pilda tuturor, să nariu din Orşova, pe ouvânt, oă aoesta ar fi
vor fi oficiale şi cu aoâstă ocasiune se vor asemenea măsură Greoia e’ar simţi îndem­ vătămat în „onore" pe d-1 fisolgăbirău şi
fiă mai ales pilda celor tineri, ca să în­
arangia splendide serbări la curtea din Pe- nată de-a renunţa de-odată la orî-ce pre- înoă chiar în congregaţia comitatului. Tri­
veţe oă numai pria rîvnă pentru nevoile
tersburg. Programul serbărilor se statoresce tensiunl asupra Cretei. bunalul a osîndit pe d-1 Căloiunariu la 5
ţărei şi prin jertfă de sine pot omenii sluji
aoum, luându-se tot-odată măsuri pentru Situaţiunea deci este acp tot atât de
cu adevărat patria, că numai asfel la rân­ cjile înohisâre şi 50 fl. amendă. Contra osîn-
înouartirarea înalţilor ospeţl şi a suitelor încurcată şi nehotărîtă, cum a fost şi îna­ dei s’a insinuat recurs. Apărător a fost d-1
dul lor, vor fi vredniol să fiă ei plânşi de
16r. Fără ’ndoâlă, cu astă ocasiune se vor inte de întrevenirea puterilor. Noroo nu­ adv. Coriolan Brediceanu din Lugoş.
un neam întreg, că astfel numai ohipurile
face şi importante enunoiaţiunl politice, mai, că Turoia, deşi aoum e deplin pregă­
lor de piatră se vor înălţa jaluice: pildă
mai eles când va veni rândul la visita pre­ tită, nu arată nici o plăcere de-a se răsboi, Protest în contra restrîngerii libertăţii
pentru veciă.
şedintelui Republioei francese. âr Grecia, fiind prea slabă, nu cutâză să pressei. Vre-o miiă de lucrători din Pesta ţi­
Cinstit fiă întot-dâuua numele lui
începâ răsboiul. Intr’asta stă de-ocamdată nură Dumiuecă un meeting ca să ia posiţiă
Alexandru Lahovari.
totă garanţia păcii. în contra proiectului de lege, care ţintesoe
Cestiunea cretană. Dumnedeu să-l aşetje printre oej.
După oe aoum a plecat 3a Creta şi o la restrîngerea libertăţii pressei. Unul din
drepţi!
Soim, oă în cailei© din urmă s’a iscat oompaniă a regimentului 87 din armata vorbitori, raportorul Pfeifer, protestând în
Au urmat apoi vorbirile d-lor: G. :
lângă fortărâţa Malaxa o înverşunată luptă austro-ungară, a mai rămas singur Germa­ oontra aoestui atentat 41" „Sunt sigur,
între insurgenţi şi Mohamedanî; insurgenţii nia, oare nu are la Creta nioî o trupă te­ Mârzescu, G. Gr. Cantacuzino şi general că proiectul de lege va fi primit, dâr ceea-
G. Mânu. ce se stabilesoe printr’ensul, ca guvernul
au luat fortărâţa din mâna Turcilor şi au ritorială.
ocupat’o, âr acâstă împrejurare a provocat * După acestea s’a arangiat şi pus în din timp în timp să fiă îndreptăţit a oassa
întrevenirea flotei internaţionale, care a în­ Telegramele mai nouă comuuică ur- mişcare cortegiul, mergând în frunte gen- curţile cu juraţi pe anumite tereue însâmnă
ceput să bombardeze fortărâţa. mâtârele: darmiî oălărl, trei oară ou oorâne, delegaţii atâta, oă „de-aoi încolo vor guverna Tal-
studenţilor universitari cu drapelul naţio­ liani şi Hieronymi". Vorbitorul râgă pe
Ce-i drept, aoâstă luptă nioî în pri­ Semi-ofioiosa „Palinghenesia" din Ate­
nal în doliu şi cu două oorâne: una a stu­ lucrători să agiteze oontra atentatului guver­
vinţa caracterului, uiol a dimensiunei nu na primesoe dela corespondentul său din
denţilor români din Paris şi alta a comi­ nului şi să spriginâscă pressa lor de-aiol
s’a prea deosebit de alte multe lupte ase­ Viena informsţiunea, oă monarchul Francise
tetului naţional studenţesc, corâna clu­ înoolo şi mai mult.
menea, ce isbucnesc oând într’una, când losif lucrâză ou mare zel pentru a mijloci
bului conservator din Buouresoî, corona
într’altă parte a insulei. Având însă în ve­ o resolvare paclnică a cestiunei cretane. Esposiţia din Paris dela 1900. Din
(jiarului „Timpul"; după asta alte două
dere, că fortărâţa Malaxa se află abia la o Majestatea Sa vrâ să evite faţă ou Greoia Paris se anunţă: Tote statele lumii, 54 la
oorâne din partea „Ardelenilor recunoscă­
distanţă de 9 ohilometri de Canea, va să aplicarea regulamentelor de forţă şi se 4'ce număr, şi-au anunţat deja oficial participa­
tori", oorânele judeţelor cu delegaţii, preoţii,
(jică în nemijlocită apropiare de capitala a fi propus puterilor, oa să se eseoute pla­ rea lor la esposiţia din Paris, peoând la
ofiţeri purtând deooraţiile defunctului; oo-
nul de-a se da Cretei autonomia în chipul ultima esposiţiă din anul 1889 au luat
rul seminarului Nifon, carul funebral aco­
unei ocupaţiunî provisorii din partea Greciei, parte numai 53 de Btate. Deja 21 dintre
perit de corona Regelui şi de ooronele fa­
alerga spre Tuilerii. Chiar femei şi copii ou condiţia însă, oa puterile să-şî reserve state şi-au făcut cunoscut pretensiunile lor
miliei, urmat de membrii familiei, trăsura
erau între luptători; voiau să străbată în dreptul, de-a stabili ulterior modul, cum ou privire la spatul ce-1 reclamă; ele reclamă
sălile palatului. Un copil mio îmbrăcat în are să fiă guvernată Creta în viitor. Scirea regală, trăsurile familiei, armata şi trăsu­ la daltă 218,000 metri pătraţi. Austria
rile invitaţilor.
zdranţe lupta ouragios printre mulţime şi aoâsta e viu şi simpatic comentată din par­ a anunţat 22.400 metri pătraţi, însă indus­
străpuns de baionete oăcJu jos aprâpe tea pressei din Atena. Când cortegiul a trecut pe dinaintea triaşii austriac! dovedeso atâta interes de a
Palatului, Regele şi Regina priveau dela
mort; era în sala da tron. II aşecjară pe In ce priveso atitudinea Turciei, după partioipa la esposiţiă, înoât spaţul aoesta
o ferâstră din colţul Palatului. Garda Pa­
micuţul pe tronul Franciei şi cu catifeaua cum se comunioă din Constantinopol, Sul­ se va dovedi prea mio. Comisiunile state­
latului a eşit şi a presentat arma în tot
de purpură îi înfăşurară rănile sângerose, tanul a dat comandantului suprem Edhem- lor străine vor îşi începe activitatea lor în
decursul trecerei cortegiului. In punctul,
îi curgea şiroe sângele pe purpurul împă­ paşa ordinul, ca să rămână strict în defen­ Paris la începutul anului 1899.
unde calea Victoriei se încrucişâză ou Bu­
rătesc. Ce tablou! Splendida sală, grupele sivă. O înoălcare a graniţelor din partea
luptătore! Pe jos zăcea un steag sfâşiat. trupelor greoesol să nu se permită la nioî levardul, oortegiul s’a oprit şi d-1 V. Di- Mănuşi periculâse. Din Buourescl se
Stâgul tricolor ce fâlfăea asupra luptători­ un oas; provocările neesenţiale din partea mitrescu a rostit de pe tribună o ouvântare anunţă, că un locotenent român ou numele
lor şi a baionetelor, âr pe tron zăcea oo- trupelor greoesol să nu se ia în conside­ în numele studenţilor universitari. La Pa­ Al. Roman şi-a atras o gravă rănire prin­
pilul palid, cu privirea aţintită spre cer rare, dâr orî-ce încercări mai seriâse de latul de justiţiă cortegiul se opri din nou tr’o ciudată întâmplare. El şi-a aprins o
svârcolindu-se în durerile apropiatei morţi, atac trebue a se respinge cât mai iute şi şi aci ţinu o vorbire d-1 Barbu Făltineanu ţigară, astfel că mănuşile lui au luat foc
în numele baroului din Buourescl. In fine şi au ars în flaoârl din oausă, că tocmai
pieptul său desvălit, hainele rupte şi pe eDergio. De-ocamdată însă trupelor turoesol
la cimiter s’au mai rostit cuvântări de adio de ourând fuseseră curăţite eu benzină. Lo­
jumătate acoperit ou draperia de purpură nu le este iertat a păşi peste graniţe, ci
din partea d-lor: Alex. Marghiloman, Al. cotenentul îşi arse amândouă manile atât
cu orinii de argint. — La leagănul oopilu- în faţa tuturor evenimentelor mai grave,
G. Florescu, N. Fleva Petru Vulcan, Ar- de cumplit, înoât a trebuit să fiă transpor­
)
lui i se prorooise următorele: „Are să moră C8re ar reclama luarea, unor măsuri mai
ginteanu şi în fine d-1 Tache lonescu. tat la Spital.
pe tronul Franoiei!“ Inima mamei sale visa seriose, comandantul suprem e dator a te-
După aceste cuvântări, clerul întonâ
de un nou Napoleon. — Razele mele să­ legrafa Sultanului şi a aştepta instrucţiu­ Teatru german. Cunoscuta piesă „Graf
rutară cununa de imortele de pe mormân­ nile acestuia. jalnicul cântec: „Primesoe-ţl, Domne, robul Walăemar , de Gustav Freyteg, oare s’a
u
tul oopilului, şi nâptea fruntea bătrânei bu- Edhem-paşa are actualmente lângă de-a drâpta ta“, trimbiţele anunţară des­ dat mai de multe-orl pe soena din Braşov
niol, care visa ridând tabloul ce l’am des- sine şâse adjutanţi de ai Sultanului şi aceş­ părţirea de veci şi mulţimea se împrăştia. ne-a lăsat şi Bsâră adânc impresionaţi,
oris aici: „Copilul pe tronul Franciei". tia în fiă-oare c}i informâză pe Sultan prin D-fele Tilly Mariot şi Wachtel precum şi
Lai la. telegrame trimise de-adreptul la adresa lui. d-nul Claar au jucat îu rolurile principale
o’un adevărat succes. Public nu a fost prea