Page 75 - 1897-03

Nr. 66.-1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 6

mult, dâr recunoscător au aplaudat eroi marilor puteri ale Europii; astă4l ea nu Conversaţiuni francese. Nou cocduotor me­ investit cu dreptul de-a pronunţa
serei de repeţite ori. mai formâză decât 12°/ . todic pentru a învăţa a vorbi limba fran-
0 şi esecuta momentan sentinţe de morte.
Mâne Mercur! se va da Opereta „Dus „Natalitatea francesă, oare descresoe oesă, prelucrat după usul Românilor de Ambasadorii au trimis o eomisiune
u
venvunschene Schloss musioa de Miliouker. fără încetare, (în 1801 — 10 procentul era Ludovic Leist". Opul este lucrat după re­ la Tokat, constătătbre din vice-con-
de 32 p. 100 de locuitori, în 1891 — 95 de numita metodă Gaspey-Otto-Sauer, asupra sulul rusesc dela Samsun şi vice­
22), a fost, începând din aoest secol, tot- căreia dispune d-l editor Groos, având sin­ consulul engles dela Sivas.
Şc61e do stat pretutindenea. dâuna cea mai slabă a Europii. De aci gur dreptul de a tipări şi publioa cărţile In districtul Terbe din apropia-
resultă, că importanţa Franciei în Europa lucrate după aoâstă metodă. Opul conţine rea Tokatului de-asemenea a fost o
Neobositul ministru ungureso de ne-
se găsesoe în deolin. Teritoriul Germaniei mai întâiu dialoguri forte uşore, precedat bătaia sângerosâ, care a durat cţile în­
toleranţă naţională şi maghiarisare publioâ,
nu era, la 1840, mai populat deoât al Franciei. fiă care de vocabularul trebuincios, apoi tregi.
luliu "Wlassics, se ocupă acum ou planul,
Asiăcţî Germania numără 14 milidne de lo­ întrebări şi răspunsuri în limba francesă;
oa să înfiinţeze deodată şodle ncguresc! de Atena, 29 Martie. Lui „Efimeris®
cuitori mai mult decât Fronda; îu interva­ 15 vocabulare, cuprin4ând fiă-care câte-o
stat în tote aoele comune, în oare nu se ’i se teiegrafiâză, că o trupă de vo­
lul 1890—95 populaţia Germaniei s’a în­ ooleoţiune de cuvinte mai întrebuinţate,
află înoă şodle poporale şi unde numărul luntari a năvălit în Macedonia şi 'a ata­
mulţit cu 3 milione de loouitorl. Iu ace­ urmate de întrebări în franţuzesce, âr la
copiilor obligaţi a oeroeta şoâla se uroă la cat o trupă turcescâ comandată de un
laşi interval crescerea populaţiunei franoese urmă oonversaţiunî regulate în franţusesce.
numărul de 36. oficer german. Insurgenţii au rănit
a fost aprdpe nulă (175.027 locuitori). Faţă ou fiă-care din aoeste se cuprind şi
După raportul ofioios al ministrului, greu pe oficer şi apoi s’au retras
„Odiniâră limba francesă era limba unele îndrumări privitore la modul oum
în present adecă în 22 de comitate ale împreună cu prisonierii în Trikala.
cea mai vorbită şi mai oetită; ea pierde sunt a-se propune elevilor. Un esemplar
ţSrei se afli 116 de comune de acelea, in Atena, 29 Martie. Prinţul de co-
însă aoest avantaj pe 4i ce merge, pentru (168 pag.) elegant tipărit şi legat în păreţi
oare numărul copiilor obligaţi a cerceta r6nă, împreună cu princesa, a sosit
ca astă4* numărul omenilor, a căror limbă soli4l de pânză costă 1 fi. 80 cr. Se pote
şeolft trece peste 36 şi fiind-că comunele nu-şl în Larissa. Poporaţiunea i-a primit
maternă e cea francesă, este cel mult de procura dela librarul editor, âr în România
pot susţină şcolele şi nici nu pot fi adnexate cu mare însufleţire.
45 milione; acâsta e populaţia din care se dela librăriile O. Sfetea, O. Muller (Bucu-
la altele, copiii rămân fără instruoţiune.
recrutâză maioritatea cetitorilor unei oărţl rescl), Const. Gavrilesou (Băoău), Al. Geor- Sofia, 29 Martie. Se lăţise soi­
Aşa d. es. în comitatul Albei interiore
sorise in franţudesce. O carte germană p6te gescu (Buzău), Samitca (Graiova), Arouo- rea, că Bulgaria cu Grecia s’au în­
sunt 7 comune de acestea cu 491 copii
calcula la 100 de miliâne de cetitori; una vicl şi Emioescu (Botoşani), Fraţii Şaraga ţeles, ca se întreprindă în comun o
do şcolâ, în al Aradului 7 comune cu 403
englesă la 116 milione. (Iaşi), G. Curjean (Ploesol), acţiune pentru împărţirea Macedoniei.
copii, al Bistriţa-Năsăudului 3 oomune cu
„Dâr nu numai importanţa materială * Acum din parte competentă se des-
164 copii, în B'hor 22 oomune ou 1732
şi morală a Fi’anoiei, oi însăşi existenţa ei minte acbstă scire.
oopii, în Treiscaune 1 comună cu 93 copii A apărut Nr. 13 din „Foia pentni
este ameninţată prin starea staţionară a popu­
în oomitatul Hnniădârei 3 comune ou 218 toţi®. Aoâstă folositore revistă ilustrată
laţiunii. Iu anul 1870 Franoia şi Germania
copii, Târnava mică 1 comună ou 58 copii, pentru familie pusă sub direoţia d-lui Du­
aveau un număr egal de tineri în vârstă
Ooşioona 1 comună ou 36 copii, Caraş- mitru Stăncescu, fiind forte interesantă o
de 20 de ani; însă numărul nasoerilor la Originea colonelului Vassos. Intre mai
Severin 2 comune ou 88 copii, Mureş- reoomandăm ou plăcere cetitorilor noştri,
oele două popâre ne permit afirmaţiunea, multe foi europene s’a încins o disouţiă
Turda 2 comune ou 74 copii, Maramureş cari de altfel se pot uşor încredinţa de cu­
oă în patru-spre-4eoe ani numărul conseri- asupra originei oolonelului Timoleon Vassos,
3 comune ou 125 copii, Solnoc-Dobâoa 6 prinsul ei, cerând un număr de probă gra­
şilor germani va fi îndoit mai mare, decât actualul comandant al trupelor greoesol de
comune ou 816 oopii, Turda-Arieş 6 co­ tis la administraţie Nr. 12 Pasagiul român.
al celor franoes!. pe insula Creta, despre oare se 4i°e, oă ar
mune ou 364 copii etc. Ou totul, în aceste Buourescî. Oele dintăiu 13 numere (I tri­
„PuţiDl FranoesI îşi dau sâmă despre fi Sârb de nasoere. Vassos îşi trage ori-
116 comune se află 7110 copii, oarl rămân mestru) se trimite orî-cui le va cere în
acest pericol". gin8a din Oattaro şi adevăratul lui nume
fără nici o instrucţiune. cursul acestei luni recomandat numai cu
După ce esplică marea primejdie a e: Brajevioî Vasso. Părinţii lui mai înainte
Ministrul aoum şl-a pus de gând să 1 fr. 60 bani, în loc de 2 oostul lor : In
acestei stagnări, manifestul continuă: ou câţl-va ani şi-au strămutat loouinţa din
înfiinţeze în tote aoeste comune şcâle de aceste numere se află şi romanul „Roma­
„Ar trebui proolamat oa regulă gene­ Dalmaţia în oraşul Marianopol din Rusia.
stat, dâr aşa, ca să contribue şi comunele nul unui călugăr", tradus de I. S. Spartali.
rală ca bursele, tutungeriile şi deosebitele O soră a oolonelului Vassos s’a măritat
ia Zidirea şi chiar şi la susţiunerea lor. Uu număr costă 15 bani.
ajutâre să fie reservate fără escepţie fami­ $ după un mare comerciant din Triest, cu
Comunele să oontragă împrumuturi pentru
liilor numărose, sân ca cel puţin numărul numele Georgini. F6ia ofieiosă muutene*
■clădirea şcâlelor, âr deoă după aceea co­ Pentru cei ce voiesc să jdce teatru am
munele „n’ar fi în stare" de-a plăti dato­ de oopii să fie considerat ca un titlu fârte scos în broşură separată frumosa comediă grână susţine, că colonelul Vassos e de ori­
riile, le va plăti statul prin amortisare. important la ocuparea acestor funcţiuni. în trei acte Săpătorul de bani, localisată gine Muntenegrân. După f6ia acâsta, Vas­
Pe calea aoâsta speră ministrul, că în de­ „Astă4î numărul copiilor este privit de Antoniu Popp, — e o piesă instructivă, sos nu s’a născut în oraşul Oattaro, oi în-
numai oa un indioiu de miserie, şi nu este tr’uu oraş din Muntenegru. Se susţine, că
curs da trei ani (1898—1900 inclusiv) tote uşoră şi forte potrivită pentru popor. Bro­
apreţiat oa uu titlu de onore şi un drept tatăl colonelului Vassos, a luat şi e) parte
comunele amintite se vor pută „ferici" ou şura conţine 42 pagine şi se află de vân-
şoole de stat. In privinţa acâsta inspeo- mai mult al familiei numerâse la proteo- 4are la Tipografia „A. MureşiamP, în Bra­ ca general în râsboiul din 1821 pentru li­
torii uuguresol de şcâle au şi primit po­ ţiunea Statului. Nu este logio ca indemni­ şov pentru preţul de 12 cr. Trimisă prin bertatea Greciei. Soţia colonelului Vassos,
runcă, ca pănă la 1 Mai n. o. să-şi înain­ tăţile de locuinţă, de residenţă şi de trans­ postă 14 cr. baronesa Testa, este fiica unui diplomat
ferare să fie aceleaşi pentru funcţionarii austro-ungar. Fiiul lui Vassos luptă a4b
teze raporturile de lipsă. •t*
celibatari şi fără copii şi pentru cei ce pârtă în râudul celorlalţi voluntari de pe insula
Ca alte cuvinte, ministrul vrâ să vină Din preţiosa „Bibliotecă pentru toţl ,
u
în „ajutorul“ comunelor amintite, dâr aşa, greutatea unei familii numărose. edată de librăria Carol Muller din Bucu- Creta, oontra Musulmanilor.
ca „iajutorul“ în cele din urmă să-l dea tot „Tot-deuna în oasuri de merite egale, resci, au apărut încă următorele trei vo­ Viaţa studenţilor din America. Dn ra­
comunele, âr în schimb pentru aoâsta „ge~ un funcţionar care susţine o familie numă- lume : port oficios al şoolelor superiore din Evans-
nerosă" întrevenire, comunele nemaghiare rosă, ar trebui să fie preferit unui ooleg ton statul Illinois constată, că dintre 3000
Nr. 118: Fleacuri (amintiri duiose,
vor trebui să jertfâscă pe altarul maghia- celibatar, seu unui cap al unei familii res- schiţe şi novelete) de Vasile-Pop, — sunt studenţi dela universitatea de acolo, trei
xisârei educaţiunea naţională a fiilor lor! trînse. nisce scrieri de distracţia mai ales unele părţi se susţin la studii prin muncă, şi
Vedeţi cum soie guvernul să dea „ajutor" „Iu consideraţia tuturor acestor motive, din ele forte reuşite. încă cât se pote do ordinară. In America
comunelor nostre ? . . . „Alianţa" exprimă următorele dorinţe: studenţilor nu li-e ruşine a lucra, ca în
Nr. 119: Robia Peleşnlui de Carmen
„Ministerele oarî au în departamentele alte ţări. Evanston este un orăşel ou o po-
Sylva, trad. de Elena Radu Rosetti. Acest
lor institute de instrucţie, să hotărască a siţiâ geografică frumosă în apropiere de
Alianţa naţională a Francesilor reserva bursele — afară de caşuri escep- volum conţine pe pagina primă şi portretul Ohioago. Este, aşa dioând, un obiceifi tra­
augustei autore a Majestătii Sale Reginei
în causa populaţiunii. ţionale, — exclusiv pentru familiile, cari Elisabeta a României. E un volum forte diţional al „societăţii înalte" din acest
Recensemintele de popor din urmă au oel puţin trei oopii. de valâre, ca tote scrierile Carmen Sylvei. oraş ca în schimb pentru ,uu serviciu să
au constatat, oă populaţiunea franoesâ nu „Ministerul de finanţe să decidă, că ajutore pe studenţii lipsiţi spre a se putâ
mai sporesoe aprâpe de loc, oeea-oe, faţă tutungeriile vor fi reservate exclusiv fami­ suspine la studii. Sunt fârte puţini studenţi
ULTIME SOIRI
cu sporul altor naţiuni vecine de Franci», liilor ce numără cel puţin trei copii. cari să primâscă bani, fără de a-i merita;
eohivalâză ou o descrescere a populaţiunii. „Celelalte favoruri de cari dispune Sta­ Alena, 29 Martie. Ambasadorii oei mai mulţi îşi oâştigâ bani prin muncă.
Cestiunea aoâsta, atât de gravă pen­ tul să fiă reservate tot unor asemenea puterilor au ţinut o consultaţia la Aşa familiilor bogate studentul le face ser­
tru viitorul Franciei a strîns, în sfârşit, pe familii. ambasadorul rusesc Onu. Soiri au­ viciul de visitiu sâu de grădinar. Studentul
mai mulţi FranoesI într’o „Alianţă naţio­ îngrije8ce de parcuri, oosesoe ârba, curăţă
„Indemnităţile de locuinţă, de residenţă tentice spun, oă scopul consultaţiu-
nală pentru crescerea populaţiunii francese“. pomii, el nutresce şi ţesâlâ caii, mulge va­
şi de deplasare să fie distribuite proporţio­ nei a fost stabilirea textului notei co­
Insă aoâstă oestiune presintă pentru mune, ce vor s’o adreseze guvernului gre­ cile, face foc în odăi, mătură şi oară ză­
nal cu numărul oopiilor.
noi, Românii, nu numai un interes soeio- cesc. Prin acesta notă cer, ca guver­ pada, spală ferestrile, scutură oovorele eto.
„Funcţiunile cari nu reolamă capacitate
îogio genera], oi are o importanţă deose­ nul se ordone retragerea trupelor con­ Aoeste tâte le faoe studentul universitar
specială să fiă reservate capilor de familie,
bită prin faptul, că şi la noi, mai ales în centrate la graniţă. O notă de felul în timpul liber de 4b âr sâra ia parte la
cari au cel puţin trei copii".
Moldova, s’au observat fenomene îngriji- acesta vor adresa şi guvernului turcesc, convenirile cele mai elegante, unde con­
tore în privinţa mişcării populaţiunii ro­ care încă va fi provocat se ordone în vine cu fiii şi fiioile bogaţilor, îşi petrece
mânesc!. L i t e r a t u r ă . acelaşi timp retragerea trupelor sale. Dâcă ou ei împreună. Va să 4>°& servioiul pres­
Etă ce 4'ce numita Alianţă într’un vre-unul dintre state ar refusa a-şî tat de ei nu este socotit nici deoum oa
„Revista critică literară", ce apare
memoriu adresat guvernului franoes: retrage trupele, se vor aplica represalii lucru desonorator. Unii dintre studenţi
sub direoţiunea d-lui Ar. Densuşianu, prof.
„Imensa majoritate a Francesilor nu şi porturile principale se vor bloca. servesc la masă, spală vasele eto. în schimb
la univ. din Iaşi Nr. 2 an. V cuprinde:
soiu, că ţâra lor înaintâză, din lipsă de pentru că capătă ouartir gratuit. T6te aoeste
Rotaoismul în dialeotul instrian de Ov. Constantinopol, 29 Martie. La
nascerl, spre o apropiată şi iremediabilă servicii ce le împlinesoe un student, sunt
Densusiann, Toponimia românâscă de Dan Tokat au fost măcelăriţi de Musul­
ruină. Ei nu sciu, sâu se preocupă puţin privite ca un mijloc pentru a ajunge la uu
de Ov. Densuşianu, Catalogul m.-pcriptelor mani peste 400 de Armeni; după unii
de acâstă oestiune, pentru că nici o per- scop înalt. Studentul este stenograf, comp-
rom. de I. Bianu de Ov. Densuşianu, Cân- chiar 700. Măcelurile şi jăfuirile au
>s6nâ autorisată nu le-a expus aoâstă’ stare tabil, saoretar privat al unul bogat, cule­
teoe poporane de Radulesou-Codin de Ar. durat 36 de ore, la care au partici­
de lucruri. gător de litere, colportor, tipograf eto.
Densuşianu, Craiu-oâne-poro (poveste) de pat şi o parte a trupelor turcescî.
„Der tocmai aoâstă orientare este cea G. Todică, Fata de Frâncu (baladă) de M. P6rta a comunicat ambasadori­ Mulţi dintre aceşti studenţi săraol ocupă
dintâiii măsură de luat spre a feri patria Păsculescu, lor, că comandantul trupelor dela cu timpul cele mai înalte diregătorii îu stat.
nostră de căderea ce o ameninţă. * Tokat a fost delăturat din post pe
„Populaţiunea Franoiei forma la sfâr­ D-l luliu Groos, librar-editor în Hei- cale disciplinară şi că comitetul în­ Proprietar: Dr. Aurei Mureşlaim.
âitul secoiullm trecut 27°/ a populaţiunii delberg (Germania) a scos de sub tipar: sărcinat cu anchetarea faptului e Redactor responsatlil: Crregoriu Maior.
0

’mm