Page 79 - 1897-03

Nr. 64.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 6
— — _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ __ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ . — . . .

„Munkâcsy la episcopul Pavel“. Sub Cu începerea anului scolastic 1897/8 4) Atestatul de vaccinare (aoesta nu­ O panoramă maritimă, arătând visitatorului
aoest titlu publică. „M.-g. scire^, că de- vor fi primiţi la şcola de oadeţl din Sibiiu: mai atunci e de lipsă, dâoă vaooinarea nu corăbiile şi vaporele tuturor puterilor
u
ârece pictorul ungur Munkâcsy, în urma In cursul I 30—50 elevi. se dooumentâză în atestatul medioal). din îutregă lumea, va înoheia acâstă oălă-
reoomaudărei medioilor de a schimba aerul, In cursul II, III şi IV numai atât! 5) Testimonial de participare pentru toriă din jurul sferei.
şi-a esprimat dorinţa de-a petrece la vre­ aspirauţî vor fi primiţi, oâte locuri vor fi anul şcolar treout şi testimonial de pe se­
disponibile. mestrul 1 şi II al anului şcolastio curent.
unul din stabilimentele balneare din Un­
Condiţiunile de primire mai detailate 6) Atestatul de moralitate (acesta nu­
garia, I. P. S. S. episcopul gr. oat. din mai atunci, dâeă în testimonial şcolastio
se pot oăpăta dela comanda sus numitei ULTIME SOIRI.
Oradea-mare Mihail Pavel imediat, aflând şcoli în limba germană şi maghiară In preţ nu este indicată purtarea mulţumitore mo­
despre aoâsta, a invitat prin telegramă pe de 20 cr. rală sâu dâoă intrarea nu ar urma imediat Viena, 30 Martie. Pasagiul din
dintr’o şcolă publică).
pictorul ungur sâ vină la băile sale dela Aoi se vor arăta condiţiunile numai discursul tronului cu privire la ces-
Stâna de vale. Probabil, cjioe f6ia ungu- în general. Aceste sunt următâreîe: Cererile necomplete seu întâ^iate nu tiunea Cretei e privit, în cercurile
râscă, că MuDkaosy va primi aoâstă ami- 1) se recere, ca respectivul aspirant se vor lua în oonsiderare. politice de aci, ca un avertisment
să fiă cetăţân austriao ori ungar. După începerea anului şcolastio, în
oabilă invitare a episcopului. 15 Sept., nu vor mai fi primiţi aspiranţii. serios adresat atât Turciei cât şi
2) să aibă aptitudinea oorporală re-
Deputaţi din cler pentru sinodul ar- cerntâ. Comanda şcolei de cădeţi ces. şi reg. Greciei, de a se supune cât mai eu-
chidiecesan din Sibiiu. Am reprodus lista 3) un trecut nepătat (purtare mulţă- de infanteria din Sibiiu. rend hotărîrilor marilor puteri. In
deputaţilor din oier pentru sinodele epar- mitore morală,) caşul, însă, nu numai al unui refus,
chiale dela Arad şi Caransebeş/ Acum âtă, 4) să fi împlinit etatea minimală şi dăr chiar al unor şovăiri de natura
să nu fi trecut peste cea maximală. \ a r i e f a t e. a nelinişti lumea, Europa va lua
u
după „Tel. Rom. , şi resultatul alegerilor
5) o oualifioaţiune corespun4etore. imediat masuri coercitive împotriva
pentru sinodul arohidieoesan, ou esoepţiu- Viitorea esposiţiă dela Paris. Se vor-
6) obligamentnl, că îşi va procura pe ambelor State balcanice. Cercurile
nea oeroului Turcii, de unde încă nu e
spesele proprii obiectele de adjustare pre- besoe, că la esposiţiă oea mare din Paris, politice de aici cred, că înţelegerea
cunoscut resultatul alegerilor. Anume au
sorise. oe se va arangia în 1900 va fi un glob, între marile puteri e deplină şi va
foso aleşi: 1) Cercul Sibiiu: Dr. Ilarion
7) solvirea regulată a didaotrului. gol pe dinăuntru, ou un diametru de 150 fi durabilă.
Puşoariu, archimandrib vicariu arohiepisoo»
8) datoria de a servi peste timpul metri. Curioşii vor putea faoe pe aoest
pesc. 2) Ceroul Sâlişte : protopresb. Dr. Ni- obligat de serviciu. glob ocolul lumei într’o jumătate de 6râ. Viena, 30 Martie. „Politische Cor-
oolae Maier. 3) Sebeş: adm. prot. Sergiu Etatea minimală şi maximală pentru Globul va conţinâ, înfăţişând în mic, t6te respondenz" afiă că Regele Carol al
Medean. 4) Ceroul Alba lulia: protopresb. ori ce şcolâ de cădeţi dela infanteria pentru curiosităţile, pe oare le putem afla în di­ României va întorce, în cursul verei,
Nicolae Ivan. 5) Cercul Deva: protopresb. cursul: minim.: maxim: feritele ţinuturi ale Europei, Afrioei, Asiei, visita Regelui Serbiei la Belgrad.
Ioan Papiu. 6) Ceroul Haţeg: adm. proto­ I 14 ani 17 ani Americei şi în Ooeane. Vor fi pe glob Ire- Londra.
presb. Avram Stanca. 7} Ceroul Uia: pro­ 11 15 „ 18 „ presentate cele cinoi părţi ale lumii. Omul 30 Martie. „Agenţiei
m 16 „ 19 „ Reuter“ i-se raportăză din Cairo, că
topresb. Avram Păourariu. 8) Ceroul Geoa-
IV 17 „ 20 „ va pute vedâ pe acest glob ou o singură pănă acum în Egipt s’au subscris
.giu: capelanul Ol. Oprea. 9. Ceroul Za- arunoătură de ochi industriile tuturor na­
Etatea se soootesce dela 1 Septemvre. 23,000 funţî şterlingî pentru fondul
rând: protopresb. Vasile Damian. 10) Cer­ ţiunilor civilisate seu sălbatice, va putea
Pentru primirea în anul I se cer însă ne- de resboiu turcesc. Agenţii comite­
oul Abrud: protopresb. Romul Furdui. 11) apărat 14 ani. Asentarea şi depunerea ju­ să vadă pe locuitori în portul obicinuit al
Cercul Cluş: protopresb. Tuliu Roşescu. rământului de oătră aspirant se va întâmpla fiă-oărei ţări, vS4endu-şI de munca lor tului din Cairo continuă a colecta
în numele Sultanului în tote părţile
12) Cercul Deş: protopresb. onor. Tit Gheaja. numai după absolvarea şcâlei de oadeţl. fiiluică. ţărei.
13) Ceroul Bistriţa: protopresb. Simeon Calificaţiunea corespun4ăt6re, aspiranţii Două drumuri de fier elotrioe, fiiind
Monda. 14) Ceroul Târnava: ases. Mateiu a u d e a şl-o dovedi prin aceea că vor aclude Atena, 30 Martie. După un ra­
la petiţiune testimoniile şcolare şi prin de­ anume întocmite, vor circula înlăuntrul
Voileanu. 15) Cercul Sighişâra: ases. cons. port venit din sorginte autentică,
punerea unui esamen de primire. Aspiranţii sferei. Mai multe galerii circulare supra­
Zaoharie Boiu. 16) Cercul Braşov: proto- cari voeso a fi primiţi în oursul prim trebue puse înlăuntrul sferei vor pune pe visita- ambasadorii puterilor riau primit încă
nresb. onor. Vasilie Voina. 17) Cercul Bran: să arate, că au absolvat a petra clasă gim- nici un fel de îndrumare dela guver­
tor în posiţia de a putâ esamina de aprope
protopresb. Traian Meţianu. 18) Ceroul Trei- naeială ori reală la o şeâlă publică sâu in­ diferitele părţi ale globului pământesc, ce nele lor.
soaune: protopresb. Demetriu Coltofean. vestită cu dreptul publicităţii, cu un resultat
11
oel puţin „îndestulitor . vor fi representate prin picturi fârte fru- Atena, 30 Martie. Pentru asigu­
19) Ceroul Făgăraş: protopresb. luliu Dan. mose făcute pe îuvălişul metalic. Lumi­ rarea oraşelor ocupate de trupele
Ou clasele şeolelor medii sunt con­
„Crişana", institut de credit şi eco­ siderate de o potrivă şi şeolele civile or- natul şi ventilaţia, care au mare rol, vor internaţionale, admiralii au cerut acţî
nomii în Brad, a realisat în anul trecut un ganisate pe basa art. de lege XXXVIII din fi asigurate şi anume lumina va fi cea dimineţâ prin telegrame dela guvernele
profit curat de 9398 fl. Din acesta adunarea 1868, deci cualificaţiunea se poto dovedi solară, care va pătrunde înăuntru pria des- lor, ca imediat se le trimită încă câte
pentru intrarea în şoâla oadeţilor şi ou tes­
generală din urmă a votat dividendă ac­ obifiSturl speciale, şi ceea a lămpilor elec­ un batalion de câte 600 soldaţi. Tot­
timonii dela aceste şcâle.
ţionarilor 12°/ , pentru soopurl de binefa­ trice, er pentru aerisare s’a făout o în­ odată admiralii au hotărît se ocupe
0 Esamenul de primire în şcola de că­
cere 1210 fl. Anume: Fondului gimnasial tocmire din cele mai ingeniose. posiţia Akrotiri.
deţi se estinde asupra următârelor obiecte:
din Brad 500 fl.; fondului protopresbiteral Primul tablou, oare va fi vă4ut de
Limba germană, aritmetica şi alge­ Gskiib, 30 Martie. Sein sosite
Zarand 300 fl.; Bisericei gr. or. din Brad bra, geometria, geografia, istoria şi cali­ spectatori va fi Parisul, care ocupă el sin­ din Scutari spun, că Serbii, Turcii
spre soopurî soolare 200 fl.; la disposiţia grafia, şi adecă în acea estindere, în oare gur partea de jos a sferei. Viaţa parisiană şi Arnăuţii din Albania au încheiat
direoţiunei gimnasiale pentru ajutorarea se propun în clasele de jos ale unei şcole întrâgă, va fi acolo representată în scenele între sine o alianţă de apărare con­
medii.
elevilor sâraei 100 fl.; pentru procurarea ei oele mai diferite şi mai interesante pen­ tra tuturor atacurilor străine.
Primirea în cursul II, III şi IV-loa
de rechisite soolare pe sâma scâlelor con­ tru a da o idee exaotă despre esistenţa ei
se poto faoe numai, dâoă la esamenul de In apropiere de Tetovo başibu-
fesionale din tractul Zarand 50 fl.; în fine primire se vor dovedi şi cunosoinţele ace­ activă. Pe urmă călătorul va trece fârte zucii turci au măcelărit pe toţi 6s-
la disposiţia directorului pentru ajutore lor obieote de studiu militare teoretice şi uşor din Paris în Londra, trecând prin fai­ peţii dela o nuntă serbescă. Sunt 7
60 fl. — Institutul, oare s’a înfiinţat ou un practice, care se propun în cursurile in­ mosul tunel pe sub „la Mancbe“. morţi şi 21 răniţi.
teriore. Drumul de fier eleotrio duoe pe vi-
capital social numai de 22,600 fl., se află
în cel mai frumos progres. . Esamenul de pritrire ss va ţinâ dela sitatorl pănă fin catul al doilea, unde se Gskiib, 30 Martie. Se 4ice, ca
12 — 16 Septemvre şi este a se depune în deschid o mulţime de tablouri panoramice, Persia se va ridica contra Turciei, pre-
Transferare. Judele dela tabla reg. 1. germană.
representând coatele Engliterei, vestita Ta- tinejend dela Portă Bagdadul şi îm­
din Tergul-Murăşului, d-1 Alexandru Onaciu, Faţă cu aspiranţii, cari vin dela şoole misa ou navigaţia sa activă, şi Londra cu prejurimea. Consulul persian din loc
a fost strămutat la Curia reg. în Budapesta, ou limba de propunere negermană, se va tăte minunile ei. De aoi oăletorul va fi dus a conscris pe toţi supuşii perşi află­
n
pune la esame şi acesta imprejurare în
ea judecător suplent. Acâstă transferare e
cumpănă spre facilitarea esamenului; bine ca fulgerul în Rusia. tori aici.
•a se considera deoî ca o înaintare.
înţeles însă, că aspiranţii trebue: 1) să co- Aci priveliştea este alta. Se vede ve­ Salonichi, 30 Martie. In ultimele
răspundă în lim^a l° maternă postulate­
r
Teatru germau. Publicul nostru o obici­ chia cetate Mosova ou Kremlinul, cu ne- două (jile a sosit nouă armată tur-
lor de mai sus. 2) Să fiă î scriere şi vor­
n
nuit sâu se simte mai mult atras la teatru număratele-i catedrale cu mulţimea de tur­ căscă din Asia mică şi de aici ime­
bire atât de tari î limba germană, ca să
n
prin novităţî. La o piesă, pe oare a aucjit’o potă urmări şi înţelege prelegerile şi 3) nuleţe poleite, ou poporul ei de negustori diat a fost trimisă la graniţa Gre­
şi o ouuosoe, mai greu se decide a o vedâ trebue să satisfacă tuturor celorlalte rece- şi tot felul de omeni cu moravurile lor ciei. Anume au sosit 5700 ostaşi,
şi audi din nou. Aoâsta am putut’o observa rinţe scienţifiee prescrise. ciudate, cu prăvăliile ou petrecerile ţeră- 95 oficerî, 500 cai şi mai multe va-
şi aseră la operata comică de Leoocq „Oi- Didactrul este : nesoî şi ale matelotilor. Curând după acâsta g6ne cu tunuri şi pusei. E bătător
u
rofle-Giroflă , cu tote că ori oui i-ar fi fă­ a) . Pentru fiii oficerilor de tote ar­ se arată Siberia. la ochi, că încontinuu Turcia îşi
cut plăcere representaţia viuă şi bine ese- mele, ai preoţilor şi funcţionarilor militari, In fine, tot dus de aoest tren, omul înmulţe8ce armata, deşi are deja la
ai sub-oficerilor, ai gagiştilor militari neîm­
outată de erî. va vizita tâte celelalte părţi ale universu­ graniţe destulă armată pentru de-a
părţiţi încă în nioî o clasă din statul ac­
Soliştii toţi forte buni. Corul e m*i tiv de pensiune şi de invali4l — se va solvi lui. Va treoe în Africa, Algeria şi Tunis. pute învinge cu uşurinţă pe Greci.
slăbuţ. D-ra Eibenschiits, oare cântă întot- anual o taxă de 12 fl. Va vedea popârele atât de diferite, oe Se vorbesce, că Turcii se tem de
dâuua clar şi pr#ois şi nu detonâză nici b) . Pentru fiii oficerilor în reservă, ai trăese în clima ar4ătore. Se vor pute eventuale turburărî în Macedonia.
odată, ne-a surprins şi asâră o’un o. înalt, oficerilor, cari sunt puşi în neaotivitate apoi vedâ tote secretele vieţii 4il i°e şi obi­
Q
pe oare l’a scos ou o putere şi claritate, pentru fiii funcţionarilor de ourte şi de ceiurile popârelor din aceste ţări. Fauna
stat se va solvi o taxă anuală de 80 fl.
oare pe-o scenă mioâ ca oea dela noi rare şi flora întregului univers încă vor figura în L i t s f f ’ s s t i a r ă .
0) Pentru fiii tuturor celorlalţi cetă­
ori se aude. Un imposant Mourzouk ne-a panorama aoâsta uriaşă.
ţeni austriaol sâu ungari se va solvi o J
presentat d-1 „Minich“ atât ca bariton, oât l entru cei ce voiesc se jdee teatru am
taxă anuală de 150 fi. Din Africa călătorul trece prin Ma­
1
şi oa înfăţişare, âr d-1 Roohel face ou vo- Fiă-care aspirnnt primit în şcola de dagascar şi întră în Tananariva. După scos în broşură separată frumosa comediă
în trei acte Săpătorul de bani, localisată
oea-i mlădiâsă de tenor din oe în ce tot cădeţi, instruit aoolo şi după absolvarea aoâsta în curând se arată coatele Americei
mai mari progrese. şcolei întrat imediat în servioiul ostei este de Nord, uude se pot vedea oraşele ei de Antoniu Popp, — e o piesă instructivă,
conform prescrierei legai militare dator a uşoră şi forte potrivită pentru popor. Bro­
Mâne, Joi, teatru va rSmânâ închis, principale şi monumentele uriaşe, apoi tre­
servi în armată pentru fiă-care curs al şura conţine 42 pagine şi se află de vân-
âr Vineri se va da drama „Asra de Phi- când trenul prin California şi Florida, ajun­
u
şcolei încă un an peste timpul obligat de 4are la Tipografia „A. Mureşianu , în Bra­
u
lippi, ârăşî o novitafee. serviciu. ge în Amerioa de Sud. Mai departe trenul
şov pentru preţul de 12 cr. Trimisă prin
Cererile de primire sunt a se înainta treoe în China şi Iaponia, aoi se vor putâ
postă 14 cr.
mult până în 15 August la comanda şcolei vede industriile şi artele acestor două ţări,
Şcola âe cădeţi din Sibiiu. subsemnate.
( C O N C U R S . ) La petiţiune sunt a se aclude: odiniorâ rivale înverşunate.
Comanda şcolei de cădeţi dela infanteria 1) Testimoniul de botez. In sfârşit vine la rând Ooeanul şi Proprietar: Or. Am*e! Mureşiami.
din Sibiiu ne trimite spre publicare următorul 2) Atestatul de indigenat. Australia ou minele ei de aur şi argint,
• concurs pentru anul şcol. 1897/8: 3) Atestatul medical. ou tabloul Melburnului şi oraşului Sydney. Redactor responsabil: CSregorfia Maior.
3