Page 8 - 1897-03

Pagina. 4 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 49—1897.

Bărbatul trebue se păstreze cu La înoeput a folosit ouvinte de mai multe era gata. La rugarea representanţei comu­ săvîrşit serviciul divin, er după ieşitul din
înfocată îngrijire flacăra bucuriei fa­ silabe. Posiţia luată sub întrâga prelegere nale, ca d-1 fisolgăbirău să binevoâscă a biserică, poporul credincios sub conducerea
miliei şi se nu o lase a se stinge, a fost forte incorectă: mişcându-se adese­ face candidaţiă, li-s’a răspuns, că: „Proto­ preotului local D-1 G-. Rusu s’a presentat
u
nici chiar în 4^0 de suferinţă. Unde ori şi iute, când între scaune, oând la pă­ colul e luat, nu se pote . La aceste partea la învăţătorul jubilar, er d-1 preot în nu­
w
bucuria încă^esce inimile, acolo rete, când înaintea elevilor. Prelegerea în- alegătorilor, cari se numesc „bocotanI , nu mele poporului l’a felicitat în termini forte
unirea este mai strînsă, amiciţia mai trâgă a fost pătrunsă de un tou monoton. au votat, ceilalţi alegători cu stare mate­ oălduroşl.
credinciosă şi fîă-care cu plăcere îşî Vorbea ou elevii, ca un corporal militar. rială mai puţină, în număr de 25, au vo­ Sera la 6 ore, tinerimea şcolară, după
împlinesce datorinţele sale. Numărul „25“ l’a int.uiţionat aşa, oă prima- tat pentru fostul subjuds în anii trecuţi, o cântare forte acomodată prin elevul Va-
îndeplinirea datorinţelor şi con­ dată a scris pe nâuă „5“ şi numai după care a şi fost ales; nu are multă avere, siliu Dugulescu (nr. casei 151.) a adus tri­
tinua stăruinţă şi supunere este cea aoeea pe unul (1) sâu 4 °i &- S’a ocupat dâr fiind om cu „carte“ domnarii l’au ales butul recunoscinţei sale bravului lor învă­
e
mo
dintâiu şi cea mai curată dintre în genere numai ou elevii din banoa primă în ciuda tuturor. ţător, salutându-1 şi felicitându-1, ca pe
tdte lucrurile familiare, căci acesta şi a doua, âr cu oeilalţî de loo. De-altmin- Onoratul public cetitor pâte lua sâmă, „lumina poporului nostru“.
deschide inima spre alte plăceri ale trelea elevii au fost pregătiţi pentru prele­ că aici în comunele aceste lucră minunat A urmat o oină festivă în- localul spa-
vieţei. gerea aceea. In decurgerea traotărei a lip­ pisma, ura şi neînţelegerea. Poporul se ţiosei sale de învăţământ, la care au luat
w
Bărbatul trebue se nutrescă cu sit spiritul religios şi aplicarea limbei ro­ desface odată în 2 părţi: „bocotanî şi parte în numele D-lui conte Latour: d-nii
înfocată îngrijire bucuria familiară mâne, făcând forte multe erori de limbă. „jelerl“, apoi âră cei dintâiu nu se pot Ioan Tomiu jagăr suprem în Belotinţ, Alois
şi se-şi păzăscă sanctuarul familiar Puţina disciplină, ce domnesoe între elevi, uita bine unul la altul; vorbescl cu unul, Werner jagăr local, şi D-1 Milan Serbu,
de jocuri sbu petreceri, care pot de­ s’a observat înoâ din biserică. întrebările acesta nimic nu află bun în altul; mai toţi işpan dominai. Apoi d-nii: Vasiliu Dehe-
veni mijloce de demoralisare. Vai în genere au fost bune, dâr f'ârte incorect sunt fără inimă şi suflet; ceialalţî cu mai lean preot, Teodor Neagu învăţ. în Ususău,
de acela, care în cercul familiei sale aplicate, aşa d. e. „Ce am scris pe tablă, puţină stare şi „jelerii“ cugetă despre cei G-eorge Rusu preot local, Ioan Petrila
nu se pdte mulţămi, ci caută afară Cadar?“ eto. întrebarea acâsta a fost pro­ bogaţi, că numai aşa ca de clacă şi-au câş­ preot şi Sipos Ferencz învăţ, la şcola de
din casă bucuriă şi petrecere mai nunţată într’un restimp, ceea ce e tot atât, tigat proprietăţile ; se uită cu ochi răi la stat din Conop, Nestor Dan adj. not., Don-
bună. Unul ca acela, ori unde va oa şi cum aşi (fiee: „Cadar ce am scris pe bocotan şi nu-şl aduc aminte, că : goş. Apoi domnele: Bogoi şi Maleş din
merge, este străin, chiar şi în pro­ tablă“ etc. Era bine să se : „Ce am „Săracul se năcăjesce Belotinţ; precum şi un număr considerabil
pria sa casă. Durerile lui trebue se scris eu pe tablă... (aici să urmeze o mică Dâr şi gazda mult plătesce“. de studenţi dela şcola de comerciu din Li-
şi-le ascundă, şi nici o inimă nu-1 pauBâ) Cadare?“ eto. Asta îi pune pe elevi Se potrivesc aici de minune cuvintele pova şi alţi mulţi.
va compătimi. El deplânge 4i in atenţiune mare şi încordată. nemuritorului Andreiă Mureşiaou: „Pe voi S’au cetit două scrisori de felicitare
ua
care şi-a dat mâna spre eterna în­ Critioă forte obiectivă i-a făcut d-1 vă nimiciră a pismei răutate“. forte interesante, sosite dela d-nii: Terentiu
soţire, er copiii lui îl înconjură ca D. Herţeg, oare a fost strict, dâr drept, ţi­ Unii alegători Oşvărenî se minu- Oprean preot în Lipova şi Petru Biberea
nisce spini sădiţi de densul fără nând înaintea oohilor tâte regulele disputei nâză, că ei ca viriliştî şi representanţl oo- preot în Giula-germanâ. Toastele s’au în­
fructe. şi ale criticei. In loo de contra-oritică, s’au munali acum de vre-o 10—12 sdî nu-şl ceput prin d. preot local Rusu, a urmat
Unde pdte omul, după tote greu­ iscat nisce personalităţi — vorba Românu­ pot alege pe oine ei ar voi de jude, ci "Werner, apoi Teodor Neagu din Ususeu;
tăţile şi suferinţele, se afle mai dulce lui: „adevărul umblă cu capul spart“. domnarii ou mult înainte de alegere le de- în fine a încoronat rândul toastelor bravul
l
repaus, decât în sînul familiei sale? Ca vice-preşedinte s’a ales unanim d-1 semnâză, oă oine le va fi birău. Omenii econom George Nicolescu (Nr. 211) primul
Care mână îi pdte şterge mai bine D. Herţeg, membru a) mai multor reuniuni noştri nu soia şi nu vrâu a ounosce, oă cantor bisericesc, care şi-a terminat toastul
lacremile de pe obraz şi suddrea de filantropice, cunoscut de pe terenul litera- mai de mult le mergea bine pentru-că a cu cuvintele: „Să trăescl la mulţi ani, tu,
pe frunte, decât mâna iubirei con­ turei pedagogic'». fost adevărat iubire frăţâsoâ între omeni şi: fala şi bucuria nostră şi a fiilor noştri!“
jugale? Cetirea disertaţiunei îndatinate s’a Petrecerea, animată de tot, a decurs
„Nu înpila frate pe frate sub cuvent că e boer
Părintele de familiă îngrijat se amânat pănă la adunarea de primăvâră. Şi domnea sânta dreptate, pe pământ ca şi îu pănă la 4 ore diminâţa, când cu toţii ne-am
aruncă în valurile vieţei, trebue prin Ca loc pentru ţinerea adunârei de primă­ [cer“. depărtat, ducând cu noi cele mai plăcute
acea stăruinţă se aducă bunăstarea vâră s’a ales Tusa, De vorbescl cu BotizenI din cei cu suvenir! dela o aşa rară festivitate învăţă-
în casă. După cuvântul de închidere, rostit cu mai puţină stare şi-i întrebi, oă pentru-ce torâscă dela sate!
mult foo şi românism, a urmat prâncţul co­ Un ospe.
Şi când trece 4i ua cea plină de „nu ţiu una ou toţii“, răspund, că pe ei
mun, care s’a ţinut ia învăţ, local Ioan
osteneli, se reîntorce în cercul în­ îi numesc „boootanii“ „szalma emberek“
Şimon, provăcjându-ne esoelent. Mulţi cji" Declaraţiisne.
veselitor al familiei sale, care îl aş­ şi oă „decât să se oăoiulâseă unui booo-
oeau, oă prin asta şi-a mai „reparat smin-
teptă cu adencă dorinţă şi îi mul- tan îngâmfat, mai bine unui domn de alt Braşovul-vechin, 1 Martie 1897.
tele dela prelegere". S’au ţinut mai multe
ţămesce cu căutături de recunos- nâm, (li-se pare în orbia lor, oă, „domnii Mult Ştim. D-le Redactor! Mă rog a
toaste frumose pentru vioe-preşedintele eto.
cinţă. de alb neam ar sta de vorbă şi sfat ou ei). da loo în preţuita D-v6stre fâiă următorelor
Termin ou cuvintele: Cine are şcolele Aşa e, că pescele se pote bine prinde în
Intr’o nevinovăţia înfloritdre stră­ deolaraţiunl referitore la administrarea ava­
în mână, are şi neamul sdu naţiunea. apa turbure?
lucesc copiii şi în îngustimea spa­ rei comunei nâstre bisericesc!.
Pedotribul. Şă nu se minuneze nici unul, că tre-
ţiului casei părintesc! se mărginesce Subsemnatul am funcţionat 18 ani ea
bile comune merg pe dos ou- o aşa înţele­
tdtă fericirea copilăriei lor. Cea mai epitrop primar şi 3 ani ea membru în co­
mare mulţămire a copiilor este o Un popor pismâtareţ. gere. Pănă când nu va fi adevărată iubire mitetul parocbial, în oare calitate sunt
supunere veselă; cu respect şi dra­ frăţâsoă între omenii noştri şi până când şi acuma.
goste caută se se lipesca de bunii Botiz-Oşvareu, Martie 1897. se vor despărţi unii de alţii în viriliştî Oând am intrat ca epitrop, averea
u
lor părinţi. De aceea der, pacea cas­ Comunele Botiz-Oşvarău sunt împreu­ „bocotanV şi „jălerî , pănă atunci ei vor sfintei nostre biserici era de vre-o 10,000 fi.;
avâ numai să plătâsoă dările grele, âr ale­
nică este un raiu, er neunirea un iad. nate bisericesce, având aceeaşi biserică co­ astăcjî prin manipulaţiuuea mea economică
gerile tot alţii le vor face.
Bărbatul, care doresce pacea, mună, zidită tocmai pe meduina hotarului, a ajuns preste 15,000 fi. La aoest progres
Şi să nu uite poporul nostru din Bo­
trebue se însufle simţiri religidse în aşa că jumătate parte a zidului e pe par­ m’a ajutat în prima liniă fericitul parooh
tiz-Oşvarău, căruia de-altmintrelea ’i plaoe
inima casnicilor şi prin înţeldptă tă­ tea Botizului şi cealaltă cade pe partea G. Perşenar şi colegii mei. Venitul anual
a-se ţinâ înţelept, că „Om în adevăr înţe­
cere se ridice un zid aperător în Oşvarăului, unde e şi casa parochială şi al bisericei şi al fundaţiunilor pe la 1880
lept e acela, care învaţă dela ori şi cine.
jurul sanctuarului fericirei casnice, şcola. Antistiă (primăriă) comunală îşi au era oiroa 1000 fi., âr acjî se urcă peste
ca stăpânirea se nu slabescă şi amândouă comunele. Poporaţiunea în Oş- Aoela-i tare şi mare, oare peste firea lui 1600 fi. Pe la 1880 aveam doi învăţători,
străinii se nu guverneze în ale sale; varău e curat română, âr în Botiz 2 din pdte domni şi aoela e adevărat avut oare plătiţi ambii ou 400. Acjî avem doi învă­
11
căci religiunea şi dragostea sânţesce 8 părţi sunt Români, cealaltă treime Ma­ se îndestulesce cu puţin . ţători plătiţi cu aprope 800 fi. Cantorul
legătura minţei. Unde locuesce cre­ ghiari ev. ref. şi rom. cat. cu 5 proprie­ Un Ho mân. se plătea cu 100 fi. pe an, adî are fis
dinţa religiunei, acolo domnesce fe­ tari mari de pământ. 225 fi. Clisieml avea lâf’ă 15 fi. pe an,
ricirea adevărată, acolo nu este cu Locuitorii români din ambele comune Iubileul unui înveţător. ac}I are 60 fi. Darea erarială era în 1880
putinţă se fiă acea căsătoria fără sunt cu stare materială bună, fiind calita­ pe an 25 fi. acjî trece peste 80 fi. Apoi
desfătare, acolo iubirea şi virtutea tea pământului forte bună şi roditore ; pre­ Chel mac, (Bănat), 18 Pebr. v. 1897. plâtesce biserioa 24 fi. la fondul de pen­
părinţilor buni trece în moştenire la ţul unui cubul eatastral e între 200 — 300 fi. On. Redacţiune! Oomîma nostră Chel- siune regnicolar al învăţătorilor, care plată
copiii lor. v. a. Intinclendu-se partea despre mâdă- mac, în comitatul Timiş, situată pe ţărmu- la intrarea mea în epitropiă nu era.
Prof. Dr. Elefterescu. nopte a hotarului Sătmarului aprope spre rele stâng al Murăşului, e împopulată eu Premiţând acestea, pot vedâ şi cei
Botiz-Oşvarău, mulţi cumpără pământuri 1216 locuitori, toţi Români de religiunea mai aprigi inamici şi contrari oi mei, cât
Adunare înveţătorescă. dela Sătmăreni. Dâr şi cealaltă parte a lo­ străbună greco-orientală; avem şcolă, avem am lucrat eu pentru promovarea interese­
cuitorilor fără pământ lucră în parte dela biserică, precum şi notar comunal în loc. lor bisericei şi şcolei nostre. Aci trebue să
Selagiu, 7 Martie 1897. DomnarI şi dela semenii lor şi când anul Acâstă comună, cu bucuriă Vă fac declar, oă şi în viitor (deşi am eşit din
e bun, munca le este în4ecit plătită.
In 1 Martie st. n. s’a ţinut adunarea cunoscut, că după iubileul şcolei nostre de epitropiă) pururea voiu luora pentru binele
filială de tâmnă a Reuniunei învăţătorilor Cealaltă avuţiă — starea înv&ţăturei — 100 ani, care ni-a rămas în prospătă me­ şi înflorirea bisericei.
români din traotul Crasna în comuna Bă- e în nascere. Deşi comunele aceste se mai moriu, în diua de 17 Eebr. v. adecă: în Ceea ce privesce calurnniile fâoute
nişor. umbresc la turnurile bisericilor din Sătmar, diua Mucenicului Teodor-Tiron, de-odată de unii reutăoioşî din parockia nostră, oă
Adunarea s’a ţinut după următorea dintre bătrâni puţini sciu carte ; şcolă de cu diua onomastică a actualului nostru în­ eu nu aşi fi predat esaot dela 1891 pănă
programă: Domne-ajută este numai de vre-o 12 aul văţător Teodor Popa, a serbat şi iubileul de acjî raţioeiniile bisericei, deolar acâsta de
• La 8 ore celebrarea s. liturgii în pora- cu un singur învăţător, având mai la un 25 ani al activităţii acestui iubit învăţător simplă scornitură, căci eu regulat în fiă-
p6sa biserică, clădită prin stăruinţa bravu­ număr de 300 şcolari îu ambele comune ; al nostru pe terenul instrucţiunei poporale. care an la sinodele paroohiale ordinare am
lui protopop local Ioan Moldovan, un Ro­ acum din 1893 năcăjesc doi învăţători. Comuna întrâgă a fost însufleţită de aşternut socotelile ou documentele de cassă,
mân neaoş şi vrednic oonducăfcor al turmei In comunele acestea alegerile comu­ aoest eveniment rar şi plăcut. Şi cum nu, oare aprobate fiind s’au întărit de on. oficiu
conerecjute păstorirei sale. nale s’au făcut în 4 Martie în faţa fisolgă- când a fost fericită de-a avâ în mijlocul parocbial şi de Prea on. oficiu protopopesc
După cuvântul de deschidere, care a birăului din Sătmar. In partea Botizului său ca învăţător pe un bărbat, cu care în şi acestea on. ofioiu parocbial trebuia să le
fost sourt, dâr puternic, a urmat tractarea a întrat cu mare greutate în candidaţiă şi decurs de 22 ani, întreg poporul a trăit în promoveze la locurile competente.
literei „m“, care a fost cam slabă, pentru- un Român — spre năcasul şi supărarea cea mai bună armoniă şi înţelegere! Doi ErI am predat t6tă averea bisericei
oă învăţătorul prelegător Ioan Şimon s’a — „domnilor“ — şi alţi 2 domnarl, dintre ani ’i-a petrecut iubilantele în comuna nouăi epitropii şi tote s’au aflat în cea
ţinut orbiş de teoriă. întâia a făout pe cari unul a tost ales cu 14 voturi, fiind Sintea din comitatul Aradului, âr anul prim mai bună ordine, fără scădere măcar de un
tablă litera „u“ şi numai după aceea părţile în maioritate. (1872) ca înveţător l’a petrecut în comuna crucer, deci svonurile maliţiose pornite
ei constitutive. Prima-dată întregul şi numai In partea Oşvarălui, pe când au ajuus sa natală Şoim, lângă Beiuş, în Bihor. contra mea de oând e paroebia nâstră va­
după aceea părţile ei, din care se oompuue, alegătorii la cancelaria notarială, candidaţia Duminecă în 16 (28) Pebr. a. c. s’a cantă sunt pure neadevăruri şi lumea pote