Page 81 - 1897-03

5»

Afladaistnţluti, „Gazeta" iese în flâ-care di.
?i TiDOgîăfia
ADonamante pentru Austro-Ungaria:
, piaţa ssare iîî. 38. Pe nn an 12 fi., pe şese ioni
r SosriffosS siofsaîioate ac m 6 fi., po trei luni 3 fi.
I ţnsiaieso. *- MwwoMpîe au SO N-rii de Dumlnooă 2 fl. pe an.
tfizircot. Pentru România si străinătate;
1RSERATE as primase Iu Adtnl- Pe nn an 40 frânei, po şăse
Mlttraţlunoîn Braşov şi la o» luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
snătarele Birouri de snunslurF: N-rii de Duminecă 8 frar.oî.
în Viena: M. Duktt, Heinrich
Schalek. Rude!/ Moese, Â. Opptliks So prenumără la tdte ofieielo
Nachfolgor; Utiion Opvelik. J, poştale din întru şi din aiarâ
JBannebcr, Sn Budapesta: A. 7. şi la dd. colectori.
Golăbergerg, Kckstcin Remat; în ih"uamentul neutru Braso?
Bueuresoi: Agence Havas, Suo- administraţiunea, piaţa mare,
oursale do Souraanie; în Ham­ târgul Inului Nr. 30 etaeiu
bar*,: Karoiyi <& Liebmann. I.: pe un an 10 fi., pe şese
Praţul Inserţtunllar: o scria, luni 5 fi., pe trei luni 2 fi. 50 cr.
garmond po .0 boldnă 3 or. şi Cu dusul în casă: Pc un an
BOor. timbra pentru o publi­ A U T J L L 12 fi., pe 6 luni 6 d., pe trei luni
care. Publicări mai dese după 3 fi. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă si învoială. său 15 bani. Atăt abonamen­
Keclama po pagina a 3-a o tele cât şi insorţiunile sunt
seria 10 or. seu 30 bani. a se plăti înainte.
. 05. Braşov, Vineri 21 Martie (2 Aprilie) 1897.

Politica Iui Wlassics. nici nu se pdte gândi la aceea, ca e neglesă, ca în „Alfdld . Asemenea rea legei şcolare dela 1868; ba pot
44
statul se ia asupră-şî îngrijirea şi trebue se stăruim în favorul scdlei se decreteze şi mai mult: pot se
ii.
cheltuiala pentru tdte şcdlele popo­ de stat în ţinuturile mixte, adecă ne poruncdscă. cum au încercat şi
După ce au reuşit se acapa­ rale de pe întreg teritoriul seu. Der unde Ungurii sunt amestecaţi cu înainte de 1848, de-a introduce
reze tote posiţiile de putere în stat, se şi aibă mijldee la disposiţiă sta­ Nemaghiar!. limba maghiară chiar şi în biserici.
începend dela parlament pană la tul, prin aceea că s’ar decreta pre­ Aici înse, precum mărturisesce Pot s’o facă, der vor vede, ca
cea din urmă funcţiune de stat; facerea tuturor şcolelor confesionale fdia guvernului, Wlassics dă de mar! nimic nu-i dispensdza nici pe ei, or!
după ce au imprimat întregei vieţi în şcdle de stat s'ar nasce o luptă greutăţi, căcî şcdlele naţionalităţilor, cât de tar! s’ar crede şi orî-cât de
publice timbrul de rassă maghiar şi crâncenă cu confesiunile, la care cu deosebire şcdlele române, sunt îngâmfaţi ar fi, de sarcina conse-
după ce au proclamat identitatea luptă ar lua parte chiar şi confesiu­ în luptă de concurenţă cu şcdlele de cenţelor, cc trebue se le pdrie în
scopurilor statului cu scopurile şi ni- nile maghiare, deşi acestea se unesc stat. Fapt este, şi dec! trebue se urma faptelor lor. Tdte în lume
suinţele rassei maghiare, guvernan­ cu scopul guvernului în punctul ma- dăm dreptate lui „Nemzet , că şed- merg numai pănă la un loc şi de
44
ţii ungur! de ac}î ar vrb se pună ghiarisărei. lele de stat înfiinţate printre Român! aici apoi se începe conflictul cu
pe tbte instituţiunile, independent Avend în vedere tdte acestea, cu scop de maghiarisare sunt cerce­ cruda realitate.
de aceea, dboă s’au înfiinţat",; cu, or! ministrul de culte şi instrucţiune şi-a tate mai numai de Maghiari, cu ne­ Deja se ridică vocî în tabăra
fără concurs din partea guvernului, întocmit politica sa astfel, ca se însemnate escepţiunî. Acolo, unde maghiară, car! au presimţul, că pre­
pecetea statului. T6te se se prefacă potă ajunge la acelaşi scop, ţinend esistă o şcolă romândscă, copii! ro­ tinsele isbende ale maghiarisării vio­
în instituţiunî de stat. sdmă şi de lipsa de mijldee a statu­ mân! nu merg la şcdla de stat ma­ lente se vor întdree într’o (ţi tocmai
Aşa se întemplă şi cu şcdlele. lui .şi de împrejurările faptice, care ghiară. în contra acelora, car! se laudă, că
Pe tbtă linia resună strigarea, că silesc pe guvern de-a mai tolera Prin urmare guvernul nu-ş! pdte le-au raportat în detrimentul celor­
şcolele trebue se se prefacă, tbte în de-ocamdată şcdlele confesionale; ajunge scopul aici nici cu înfiinţa­ lalte naţiuni conlocuitdre.
şcble de stat şi că trebue se fiă puse ţinend semă mai departe şi de do­ rea de şcdle de stat. Cesefacăddr? Trebue se vină odată şi ceasul
în serviciul interesului naţional ma­ rinţele şi susceptibilităţile confesiu­ S’a gândit cât s’a gândit şi Wlassics acela, care să trezdscă pe contrarii
ghiar. Numai cât zelul şi revna cea nilor maghiare şi de trebuinţele ma- a aflat în cele din urmă formula noştri din beţia şovinismului lor, fă-
44
mare pentru acbstă străformare dă ghiarimei din ţinuturile mai serace, „mântuitdre : şcdlele poporale în cendu-i să recunoscă în cele din
de-ocamdată de-o piedecă nedelătu- şi de concurenţa şcolelor de stat genere se fiă aservite direcţiei na­ urmă, că cei ce i-au împins pe că­
rabilă: lipsa de mijlbce. maghiare cu şcdlele confesionale şi ţionale. Cu alte cuvinte „şi şcdla rarea politicei intolerante şi duşmă-
Patru din cine! părţî ale şcâle- comunale din ţinuturile locuite de confesională trebue se fiă o şcolă nose de rassă, cei ce-i înddmnă şi
lor poporale din Transilvania şi Un­ naţionalităţi, „cu deosebire din ţinu­ naţională (în sens maghiar), la din susţin în tendinţele lor fatale, în­
41
garia nu sunt susţinute de stat, ci turile române . .contră, statul ungar e dator se de- dreptate în contra libertăţii şi a esis-
de biserici, de comune, de societăţi, Etă deci, cum şi-a construit pro­ lăture concurenţa şcdlelor nema­ tenţei naţionale a popdrelor conlo­
privaţi etc. Cele mai mulţe sunt gramul seu ministrul Wlasics, avend ghiare şi se îngrijască de-a le înlocui cuitdre, rău sfat le dau şi nu binele
confesionale, de unde urmeză firesce, în vedere tdte împrejurările, precum cu şedub de stat . lor îl voesc.
14
că numai faţă cu şcolele confesio­ şi ţînta, care este şi române asimi­ Pornind ddr dela tesa generală, Ca să se pdtă însă petrece acest
nale nemaghiare, nu şi faţă cu şed- larea, seu naţionalisarea, seu, vorbind ca acea şcdlă nemaghiară, care nu reviriment în spiritele maghiare este
lele confesionale maghiare, se vali- mai la înţeles, maghiarisarea. pdte se fiă nimicită seu străformată de datoria naţiunilor nemaghiare a
diteză scopul şi tendinţa de a-le El şi-a cjis: Trebue se înfiinţăm de guvern în spirit maghiar, se fiă stărui şi conlucra, susţiind cu ener-
subjuga statului şi a-le pune în ser­ cât mai multe şcdle de stat pe cât cel puţin silită a ave o direcţiune giă şi continuând cu constanţă şi cu
viciul intereselor maghiare. putem şi pe unde este de lipsă; der maghiară naţională, ministrul Wlas­ firmitate lupta lor de apărare.
De aici pornesce politica lui n’avem lipsă de aedstă prefacere faţă sics şi organul lui au ajuns la con- Cu deosebire terenul învăţă­
Wlassics. De şcdlele confesionale cu şcdlele confesionale maghiare, căcî clusiunile, ce le-am comunicat deja mântului este, care trebue să undscă
are lipsă, fiind-că instrucţia publică aici şi aşa spiritul este maghiar, am în articulul din numerul premergă­ naţiunile asuprite sub stegul limbei
e obligătdre şi a pune alte şcdle în cheltui dec! numai parale înzadar, tor. Aceste se resumă în următdrele: şi al naţionalităţii. Şi nimeni nu se
locul lor nu este cu putinţă. Mijlo- când am voi se le punem şi pe aces­ ca guvernul se-ş! pdtă ajunge sco­ va mai pute îndoi de acesta într’un
cele de care dispune statul şi aşa se tea sub directa îngrijire a statului. pul, trebue se se revisuescă legea moment, când revisuirea legei şco­
întrebuinţdză esclusiv numai pentru Trebue înse se lucrăm pentru acos­ astfel, încât se-i dea o putere dis­ lare poporale şi ameninţarea cu ab­
înfiinţarea şi sprijinirea de şcoli ma­ tă străformare faţă cu şcdlele din creţionară în mână faţă cu şcdlele solutismul unguresc este sprijinită
ghiare. Der, cum am <^is, aceste mij­ acele ţinuturi maghiare, cum e în nemaghiare. chiar prin declaraţiile ministrului
lbce încă sunt forte restrînse şi mi­ Secuime, unde poporul maghiar e Nimic mai uşor pentru stăpânii Wlassics, făcute în dietă.
nistrul a declarat de repeţi te-or!, că serac, sdu unde instrucţiunea primară cjilei, decât ca se decreteze revisui-

FOILETONUL „GAZ. TRANS. 44 istorisi luna! Yiâţa omenâscă este un mit se adunau la joc şi petreceri, dâr nu îi ui- atiDgă. După oe fu gata, îl întreba: „Vrei
pentru ea. Astăffî nu ne vedem, buna mea miau podobele naturei; le era ceva cunos­ să fi îngropat pe deal sub zăpada înghe­
prietină, de astă-dată nu ’ml va rămânâ cut: „Lăsaţi să se joce sufletele morţilor ţată, îţi voi împodobi mormântul ou ar­
Tablouri alese de Anderseu. nici un tablou în memoriă. — Şi cum mă cu capetele hipopotanilor . Gândâu după mele tale, şi un Angecoc va juca de-asu-
44
uitam visător spre nori, începu să se lu­ oredinţa lor, şi se uitau cu atenţiune la pra lui; ori voescî mai bine să fii aruncat
Sera a opta. mineze, era o racjA de lună, der în ourând joc şi oânteoe. In mijlooul cercului sta în mare? — „In mare , îi răspunse el c’un
14
44
şi dispăru; nori negri apărură aooperind zîrnbet dureros. „Da acolo va fi forte bine,
Erau nori grei pe cer, luna nu se,ivi Gronlandezui fără oojoo cu toba, şi în­
luna, dâr totuşi ne puturăm saluta, un sa­ cepu un eânfceo despre prinderea focelor, împrejurul tău vor sări focile şi vânatul
de astă-dată; eu stăm singuratic în micu-
lut de sâră drăgălaş ce’l primii dela simpa­ 44 este bun şi sigur ! Copiii sbierau şi plân­
u
ţa’mi odaie, de unde priviam spre partea, er corul răspundea unanim: „Ha, ha, ha ,
tica lună. gând trăgeau pieile de pe oort ca să pdtă
în oare obicinuia luna să apară. Gândurile învârtindu-se în cojooele lor albe; îţi fă­
îmi sburau departe în sus, la buna mea Sera a noua. ceau impresia unui golomoz de urşi de duoe mortul la marea spumegosă, dm oare
prietenă, oare îmi povestea aşa viu istorii ghiaţă. Ochii şi oapul făceau mişcările cele s’a hrănit în vieţă; aoum avea linişte. Ca
frumose, arătându-mî diferite tablouri. Câte Er se limpezi aerul; trecuseră vre-o mai cutezate. Acum se începu judecata şi monument îi fură sloii de ghiaţă, cari plu­
nu ’i-s’au întâmplat lumei! Cum stă de-asu- câte-va seri, era lună nouă, şi de astă-dată sentinţa. Cei cari s’au certat ieşeau din tesc cjiua şi noptea pe undele mării, âr
pra mării turbate şi surtde oorăbidrelor primii ideea pentru o schiţă. Asoultă ce ’ml cerc şi cel nevinovat improvisa câte-va oorbul iernatio sbura de-asupra mormân­
plutitdre oa şi mie acum, mângâindu-ne ou istorisi luna: „Urmăream pasărea polară şi cuvinte ironioe contra vinovatului şi toţi tului.
veşti din altă lume nouă, care va înflori balena, care înnota la ţărmurele ostice ale ceilalţi cântau, juoând mai departe. Vino­ Sera a tjecea-
în ourând. Când sta poporul din Israil Gronlandei; stânci netede cu ghiaţă şi ză­ vatul răspundea asemenea şiret, şi la urmă
41
plângând în apele Babilonului, luna se uita padă îneonjdrâ o vale care era încărcată fură de judecător împăcaţi. Văile răsunau, „Canosoeam o fată bătrână , (fise
blândă spre tartele atârnate prin sălcii. de sălcii şi tufe de aluni înfloriţi, fmbâtâ- gheţarii trăsneau şi bucăţile mari de stânci luna, „deşi mergea în tote iernile în aceeaşi
Er când se sui Romeo pe baioouul Juliei, tdrea flore de lichnis împrăştia mirosul său să făcâu praf, ajungând pe pământ; era o manta de mătase galbenă, totuşi rămânea
sburându-i sărutul fierbinte oa gândul unui dulce. Lumina mea era slabă şi eram aşa ndpte frumosâ gronlandeză de vară. La nouă ; era unica ei modă. Tdte verile purta
cherub spre cer, sta luna pe jumătate as­ slabă, ca orinul de apă, al căruia foi alu­ vre-o sută de paşi, sub cortul desohis din aceeaşi pălărie de paie şi de nu mă ’nşel,
cunsă în aerul străvecjiu între cipresil în­ necau pe apă răsfirate şi rupte de cotor, piei, zăoea un bolnav, sângele îi curgea avea numai o roohie de colorea cenuşiă.
tunecaţi. Eu văcfu eroul de pe insula St. corona luminai polare era în flăcări, mei încă priu corpul cald, der totuşi trebuea P’afară ieşea numai la o prietină peste
Elena, când privia de pe vârfurile stâncilor lat şi racjale se învârteau ca stâlpii de foc să rnâră, însu-şî o soia, şi toţi ceilalţi, drum; anul ultim nu mai mergea nici la
spre marele ocean, bătându-i-se pieptul de pe cerul întreg, schimbând colorile verde d’aceea îl înfăşură nevastă-sâ într’o ţ^eie ea, că murise. Părăsită fata c?a bătrână
gândurile mari ce le avea. Oâte nu soie şi roşu. Locuitorii de prin ţările nordice de urs, oa după ce va fi mort să nu’i mai luora le. ferestra împodobită vara ierna cu