Page 82 - 1897-03

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 85.—1897.
miun
Gestiunea cretană. melor trebue resolvată de-odată ca Gestiu­ modificate şi a împrotooolat firma prin re- „Magyarorszâg *, în urma unor ataourl în
1
nea retragerei trupelor grecesol dela gra­ soluţiunea sa de 18 Iunie 1896, n-rul cestiunea „incompatibilităţii *, au avut un
1
Din telegramele, ce le-am publicat
niţele Cretei. Pe lângă asta, ambasadorul 3251/96**. duel ou pistolul. La o distanţă de 25 paşi
cri, pote orl-oine să vadă, că situaţiuuea
engles a cerut, oa în ultimatul, ce se va De-odată cu asta, dintre actele mai au tras câte-un glonţ unul asupra altuia,
din Creta va da însă puterilor de luoru în
adresa Sultanului în oausa eseoutărei refor­ însemnate ale sooietăţii însemnăm, oă di­ dâr nu s’au nemerit.
măsură mult mai mare, de cum se credea
melor, să se oaute tot-odată şi măsurile recţiunea a cumpărat pe sâma societăţii
la înoeput. Admiralii au cerut prin telegraf Progresul ciumei. Iată oâte-va date
coercitive, la oare ar deourge puterile în „Institutul tipografic * cu 19,500 fi., âr ca­
1
dela guvernele lor încă câte-un batalion ofioiale despre progresul ciumei, dela 12
caşul, oând Turoia n’ar duce în deplinire sele din strada Poplăoii nr. 15 cu 16,000 fi.
de oâte 600 ostaşi pentru a asigura oraşele pănă la 19 Martie st. n.: In cursul acestor
reformele. Pentru a plăti preţul caselor şi a depura
ocupate de trupele internaţionale. Ya se 7 d’le au murit de ciumă: La Bombay 488
Faţă ou aoestea, ambasadorul ruseso datoriile sooietăţii adunarea generală dela
4ioă situaţiune a înoeput a se mai înăspri. persono; la Poona epidemia oresoe în mod
a declarat, că el nu pbte fi învoit, deore- 14 Ootomvre 1896 a aoţiouarilor a adus
Adevărat, oă Grecia a înoeput să simtă simţitor; la Caraok! au murit 202 persone.
oe după răspunsul primit dela guvernul conclusul de-a forma un fond special de
efectele blocadei, dâr şi corăbiile blocădă- Epidemia s’a declarat de asemeni la Hai-
său, acestea două cestiuni (reformele şi re­ reservâ de 20,000 fi., contribuind în acest
târe nu prea se buoură de posiţia, ce-o au, derabad, la Sukkur şi la Singapur, în pe­
tragerea trupelor) sunt a se tracta separat, scop oâte 50 fi. de fiă-oare aoţiune. In pri­
căci articulii de mâncare trebue să-i cum­ ninsula Malagu, posesiune engleză. Aoesfce
Astfel a rămas, ca ambasadorii să ţină o mii 10 ani dela înfiinţarea institutului ac­
pere dela insurgenţi şi preţurile sunt co­ soiri au fost oomunio&te adl ministerului
nouă oonferenţă. ţionarii au să primâseă după banii vărsaţi
losal de mari. Apoi pe insulă stările din afaoerilor străine, precum şi serviciilor sa­
Am adus în adins acest cas peutru 6°/ interese din eventualul profit, în loc
0
00
c}i în di devin mai critice. Sa d* , oă nici nitare dela porturile române. Consiliul ro-
oa să se vadă, cum merge trâba ou înţele­ de dividendă.
în oele m^i sângerdse d'L ale dominaţiu- mâa sanitar superior se va întruni dilsi®
gerea între puteri, Ambasadorii hotărîserâ, Bilanţul în prima jumătate a anului
nei turcesol nu s’au oomis atâtea omoruri aoestea la ministerul de interne, pentru a
0
cum seim, deja de câte-va d'l » ca să tri­ de gestiune (1 Iulie--31 Dec. 1896) s’a în­
şi răniri, ca în timpul, de când flotele pu­ lua nouă mâsuiî profilaotioe. Oraşul Singa­
mită o nouă notă guvernelor din Atena şj cheiat cu o pierdere de 1411 fi. 32 or.
terilor europene s'au apucat să „pacifice *, pur, cei din urmă unde s’a deolarat epide­
1
Constantinopol peDtru a le soma pe amân­
vedî Dâmne, pe beligeranţi. Cretenii nici mia, e în adevăr mai în spre extremul
două să-şi retragă trupele. Dâr dâoă aşa
nu vrâu să audă de autonomia, ce li-s’a Orient, dâr iuţâla cu care s’a propagat epi­
merge trâba ou înţelegerea între puteri, ore
„gratifioat** din partea puterilor. Niol pro» demia pe o distanţă aşa de mare şi dusă
oând se va stabili textul notei şi câte mă­ — 20 Martie.
olamaţiunile admiralilor nu ajută nimic, căci de Englesl, dâ posibilitatea, ca in oâte-va
celăriri nu se vor mai întâmpla 6re pănă In memoria Iui Al. Laliovari. Cu oca-
insurgenţii au puşoat asupra corăbiilor eu­ dile epidemia să potă străbate în Europa,
atunol? siunea unei şedinţe a oiubului oonservator
ropene, âr puterile nici n’au outezat măcar •f* dâeă nu se vor lua măsuri urgente.
a-i trage la răspundere pentru acest lucru. in Bucuresol, la oare au luat parte şi de­
Din Atena se telegrafâză cu data de legaţii din judeţe, cari veniseră la înmor­ RSsbanarea unui elefant. Un intere­
.4 ceste sunt fapte, asupra cărora omui
30 Martie: Prinţul de coronă Constantin mântarea lui Al. Labovari, d-1 Take Io- sant cas de omor s’a întâmplat săptămâna
trebue să mediteze puţin. E vorba dâră
a luat comanda asupra trupelor dela graniţă. nesou a arătat, oă comitetul partidului a ,ireoută în oircul Sangr din Londra. Ele­
aici de-o luptă pentru libertate, oare îşi
Trupele greoescl dela graniţă sunt în hotărît „să ridice prin subsoripţiă publică** fantul Charlie a omorît din răsbuuare pe
face cursul său pe lângă tote svîrcolirile
vederea unui eventual răsboiu cu Turoia o statue lui AL Lahovari, oare să fiă gata fostul să îngrijitor, care îl tracta forte rău,
contrare ale puterilor mari!
împărţite în trei divizii cu câte două bri- până la tomnă şi a cetit o sorisâre a d-lui deşi elefantul era blând de tot. îngrijitorul
Niol puterile nu sunt tocmai aşa de
gade. Diviziile sunt comandate de colonelul G. Gr. Cantacuzino, oare se înscrie ou 5000 eşise de 10 luni din serviciul circului. Intr’o
grozave, cum îşi dau aerul de-a fi, căci,
Mănos, generalul Makris, şi colonelul Ma- lei în acâstă subseripţiune. d'l întră în grajdul circului, căutând pe
după cum arată semnele, le lipsesce soli­
romichali oineva, când elefantul îi audi vocea, se nă­
daritatea. Cum se sciu căpătui deputaţii unguri ?
In oercurile guvernului se asigură, că pusti asupră-i şi-l strânse atât de tare de
1
Anglia, de esemplu, oe-i drept n’a După datele sigure ce se publioă aoum din
la blocada Pireului Grecia va respunde, părete, încât neferioitul muri pe loo. Pro­
rupt pe faţă solidaritatea cu puterile, dâr incidentul discuţiunilor privirore la oasurile
declarând răsboiu Toroiei. Dâoă Grecia ar prietarul circului a insinuat la tribunal, că
ţine mult să nu facă neplăcere Greoilor, de incompatibilitate sunt între deputaţii
ceda fără luptă, acâsta ar prooura o re- elefantul a comis atacul de răsbunare. Tri­
in şedinţa de Luni a parlamentului engle- unguri împărtăşiţi oa oousiliarî de direc­
voiuţiune, precând un desastru cu arma îu bunalul a deolarat caşul de nenorocire ne-
sesc, Cursori, oare a luat ou totâ puterea ţiune şi de supraveghiere 18 la cassele de
mână n’ar sgudui dinastia grâcă. Intre prevădută,
în apărare procedarea puterilor în cestiunea păstrare, 28 la bănci, 31 la sooietăţl de
aceste două pericule ameninţătore chiar şi
oratanâ, a 4is, că „puterile nu pe Turcia au asigurare, âr la drumurile de fisr 116. Aid
un răsboiu nenorocit ar fi răul cel mai mic. Cu ocasiunea comassăm din Ghimbav,
luat’o sub protecţiunea lor, ci vor se libereze nu sunt socotite întreprinderile industriale,
Despre sosirea prinţului de oorână la ce s’a făcut anul trecut şi la care se face
Creta de sub stăpânirea Turciei. cari mai mult seu mai puţin stau tâte
Larissa se telegrafâză, că el a fost primit provooare în oorespondenţa din nr. 59 a.
Tote arată, că sinoeritatea lipsesce ou în legături comerciale ou guvernul şi sunt
acolo cu mare eutusiasm. înaintea catedra­ c. al foiei n6«tre, biserica Românilor, oarl
desăvîrşire între puteri şi că pote fiă-oare dependente de favorul sâu nefavorul lui,
lei episcopul i-a ţinut o vorbire, în care a formâză una din trei părţi a loouitorilor
din ele îşi are cugetul său reservat, oare sâu mai bine d’s, pot fi înfiuinţate de el.
esprimat speraiiţa, că prinţul de corânâ va din comună a primit numai 20 jugăre, pe
după tote probabilităţile nu pote fi altul, Demult se soie, că prin asemeni posiţiunl
fi toomai aşa îmbrăţişat de CretenI, cum oând biserica Saşilor, cari formâză două
decât îngrijirea da a-şî face parte la o even­ deputaţii de multe-orl îşi fructifică influenţa.
îl îmbrăţişâză Larissa. Dâoă însă puterile din trei părţi a locuitorilor, a primit 112
tuală împărţire a Turciei. Caracteristic este, oă unui deputat jidan
iumei ar împedeoa acâsta, atunol prinţul jugăre, âr nu 22, cum din erâre s’a tipărit
* i-s’a dovedit astfel 34 de caşuri de incom­ în aoea corespondenţă.
de cordnă va conduce oştirea naţională pe
patibilitate. Unui alt deputat i-s’a dovedit
Acum ambasadorii din Constantinopol câmpurile de bătaie mai apropiate şi să
28 de aceste caşuri.
s’au apucat ârăşî de sfaturi. Sâmbăta tre- fiă sigur, oă nici un Greo nu-şl va cruţa
Budgetul statului român.
oută au ţinut împreună o oonferenţă, în sângele şi averea ca să faoă să învingă
Explodare. In fabrioa de petroleu dela
oare s’a desbătut asupra proiectului de re­ 08 usa sfântă elină. Oraviţa a sooietăţii austro-ungare a căilor Veniturile statului român pe exerci­
forme, ce este luorat mai de mult şi pe ţiul 97—98 au fost fixate la 214,841,000 lei.
ferate de stat s’a întâmplat, după cum se
care vor să-l modifice în sensul îndrumări­ sorie din acele părţi, o mare nenorocire. Ele presintă asupra budgetului anului
11
lor primite dela guvernele lor. Desbaterile Societatea „Tipografia din Sibiiu. curent o sporire de 4,9J 3,000 lei.
In urma unei explodărî, o mare parte din
au mers bine pănă la un loo, ambasadorii S’a înscris la fonciere un plus de
„Tipografia*, societate pe acţiuni în , )fabrioă s’a dărâmat, 5 dintre muncitori au
toţi s’au învoit asupra reformelor în gene­ Sibiiu, în a căreia editură apare d^rul murit, 6 sunt răniţi de morte, âr alţi mulţi 300.000 lei, fixându-se prevederile impo-
sitului fonoiar la 15,500,000 lei.
ral, dâr când a fost la desbaterea specială, „Tribuna * şi-a ţinut în 28 Martie n. prima sunt răniţi mai mult seu mai puţin greu. Căile de comunicaţia au fost însorise
1
ambasadorul engles la îndrumarea guver­
adunare generală în Sibiiu sub presidiul in viitorul budget cu 5.900,000 lei, cu
nului său a declarat, că cestiunea refor- d-lui Dr. I. Raţiu. Adunarea de constituire Urcarea pe tron a noului şah al Per- 200.000 lei mai mult, pvevădâudu-se şi la
siei. Luni după amedl s’a făcut în Yiana, licenţe un spor de 200,000 lei.
se ţinuse anul treout în 9 Aprilie.
în presenţa monarchului, notifioarea ofioială Legea patentelor a fost înscrisă la
Din raportul direcţiunii societăţii pre- a urcărei pe tron a noului ’şah al Persiei venituri ou suma de 400,000 lei, âr d °i"
e
florl. In luna ultimă n’am mai vă-
sentat în adunarea generala din dilsle aces­ Musafer-Edden. O deputaţiune persiană a mele de percepere cu 110,000 lei.
cjut’o nici la ferâstră, dâr încă trăia, soiam, tea prin d-1 Dr. Elie Dăian şi publicat în
Evaluările contribuţiunilor direotesunt
fiind-că n’am 'vădut’o făcând voiagiul osl „Tribuna** de MerourI, reproducem verbal presentat monarchului actul, prin care se ou 1.200,000 lei mai mari ca îu anul tre­
lung despre oare vorbea atât ou prietina următorea constatare, despre oare n’am faoe notifioarea, după care Mejestatea Sa cut, urcându-se după prevederile budgetare
ai**. „Da“, dic 0a ea de obiceiă, „oând voiG şi-a esprimat, în limba franoesă, oondolenţa la suma de 33.910 mii lai ; £r vămile sunt
avut cunoscinţă pănă aoum : pentru pierderea fostului şah şi a dat es-
muri, fao o călătorie cu mult mai mare, însorise ou totalul d 33.600 000 lei, ou
tt
...„Numele, pe care fundatorii ’l-au presiuue speranţei, că raporturile Ide prie­
ca în întrâga mea viaţă; cripta nostră fami­ 1,100-000 lei mai mult.
dat societăţii nâstre la înoeput a fost Ti­ tenia între ambele ţerl se vor continua şi
liară este în depărtare de şâse poşte, acolo Timbrele au fost evaluate la 7.600.000
pografia română, nume oare drept suvenir sub noul şah. După împlinirea formalităţi­ lei, cu 400,000 lei mai mult, prin urmare,
voia durmi somnul vecinie împreună ou fa­
şi probă a timpurilor, în oare trăim, a ră­ lor ofioiose, mon&rchul a dat mâna şi a prevădându-se următârele urcări:
milia mea“. Ieri nâpte a stat o trăsură la mas eternisat în §-ul 1 al statutelor, dâr a 200.0C0 lei la vize de timbre,
portă şi au scos un cosciug, acum eram fost escepţionat de tribunalul regesc din Si­ stat de vorbă cu fiă-oare dintre membrii 300.000 iei la taxele de înregistrare,
sigură că a murit; cosciugul fu împăturat deputaţiunei. După amedl a urmat un prâud 10.000 la amendl şi oontravenţiunl.
biiu, refusând &-1 improtocola oa firmă a la curte, la care au lut parte şi misionarii
în paie şi porniră. Dormea fata cea bă­ Coutribnţiunile indirecte s’au estimat
sooietăţii. perşi. Toţi membrii deputaţiunei au primit
trână şi cât fusese de liniştită, că nu ie­ la 61.300,000 lei, âr Monopolurile statului
„La cererea de improtooolare a fir­ diferite dacoraţiunl dela monarch.
şise tot anul din oasă, acum o duceau iute s’au sporit cu 1.320,000 lei asupra budge­
mei făcută la tribunalul din loo, oa jude­ tului anului curent, înscriindu-se ou totalul
cu trăsura în gâna cailor. Pe şosea mâna Din causa eftinităţii cucuruzului. Din
cătoria comercială, acâsta a răspuns ou re- de 49.670,000 lei.
vizitiul şi mai iute, el se uită de câteva soirile sosite şi dintr’o parte şi dm alta a
soluţiunea sa n-rul 2725/96 pretinzând, ea Veniturile ministerelor au fost fixate,
ori îndărăt, cred că se temea să nu se ţerei, se conchide cu hotărîre, că în anul
curentul „română** se fiă şters din firmă, după cum urmâză:
soole mârta, d’aoeea dădu biciQ oailor cât acesta agronomii vor sărnăna ououruz mai
şi să se introducă mai multe modifioărî în
putu, nebăgend în semă bolovanii din drum. puţin teritoriu ca pănă acum. Asta din LuorărI publice 16.826.000 „ 1.526,00i
§-ul 2 al statutelor.
Cosoiugul cădu în drum, o oiooârlie sburâ, oausă că oucuruzul nu mai are preţ. Agro­ Interne 10 242,000 „ 160,001
„Adunarea generală convocată pe 27
cântându-şl cântecul de diminâţă şi se aşeda nomii îşi întorc privirile mai mult asupra Pinance 4 210 000 „ 1.155 01
Maiă 1897, considerând scurţimea timpului Resbei 1325.000 „ 35.001
pe cosciug începând să rîeăie cu oiocul în plantelor comerciale şi a nutreţului, oare
şi pentru ca improtocolarea să nu sufere Externe 160.000 în minus 45.001
lemn, ca şi oând ar fi fost o jucărie, după pănă aoum s’au negligiat, măcar oă culti­ Instrucţie
întârdiere îu timpuri aşa de oritice, cum 200.000 „ 550.00'
aceea sburâ mai departe, âr eu mă ascun­ varea lor pare a fi mai rentabilă adb de­ Justiţie 200.000 în plus 144 00
sei după norii aurorei. D-vostră bine le sciţi, a primit modificările cât a cucuruzului. Numai taxa băuturilor spirtose a fos
impuse şi pretinse, esccpţionănă şi nerecunos-
Lalla. menţinută ou in bugetul anului curent.
cend îndreptăţirea schimbării titlului societăţii. Duel. Deputaţii Wolfner Tivadar şi Cheltuelile în plus asupra anului ou
— Astfel tribunalul a aprobat statutele Hoilo Lajos, cest din urmă redactor al lui r6Ut se repartiseză astfel:
£