Page 83 - 1897-03

Nr. 65.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 5

2.757.972 lei la datoria publică, oare finanţ şi înoă unul — doi mititei de aoelaş tura, a şoâlelor „milionare", doritor şi el trimite încă câte 600 de ostaşi la
se uroă 79.235.109 lei şi 2.064.175 lei la soiâ, — atât! Etă tot crâmpeiul de norod ca toţi patrioţii de sfii, după merite şi dis- Creta.
ministerul de răsboiu, oare are un total de neromân din Bran, pentru care statul a tineţiunî s’a şi pregătit de drum spre Pesta, Se asigură tot odată, că pute­
cheltueli fixat la 44.473,335 lei.
pus chipurile, scâla „millenară !“ înainte de plecare însă, însoţit şi de vete­ rile au admoniat din nou Turcia şi
In aceste două plusuri de cheltueli
intră întreg sporul bugetar prevăfiut pen- Dâr să nu mă oontrafiic! Am fiis la rinarul Mark, se abat pe la păr. Oreorgin pe Sultanul, ca se nu mai sufere
tru anul viitor 97—98. început că: e barbarism a oontesta afli drep­ Eue8cu din Moeciul inf. măceluri îngrozitbre ca la Tokat.
tul sfânt al fîă-cărui popor de a-şl ridica Vre-o cetanie sâu blagoslovenie pen­ BucurescT, 31 Martie. In cameră
institute pentru propria-i cultivare. Nici tru norocire la drum, sâu oe alta i-a con­ se va face o interpelare guvernului,
Şc61a „millenară“ din Bran şi cate- nu fac aoâsta! Au domnii Unguri din Bran dus pe cei 2 patrioţi tocmai acasă la Sfin­ cerendu-se desluşiri asupra atacuri­
chisarea ei. afil şoâla lor ungurâsoă, — aibâ-o ! Culti- ţia Sa — nu se soie?! Atâta se povestesoe lor, ce de-un timp încoce pressa ofi-
— Martie 1897. ve-se şi crâ3că-şl propriul lor tineret în a oum-oă: cu prilejul aoelei conferiri păr cidsă bulgară le îndreptâză în contra
lor limbă şi fire, câol şi noi înşi ne aoâsta Enescu ar fi dat d-lui Hajdu, drept îm­
On. Red.! Soiu oumoă: se taxeză de României.
o vrem şi o cerem de-apururea; âr Ro­ prumut, 100 fi!
barbarism şi se condamnă afil de oătră tătă Astăfiî s’a început în cameră
mânul la neam străin nu a rîmnit nici­ (Va urma.)
lumea oivilisată acea neomenâsă pornire desbaterea generală asupra budge­
odată ! Pentru şcola milenară Branul tot
a unei naţiuni, de a contesta altei naţiuni telor.
acelaşi este şi nu numai de-o mie de ani, V i t i ’ i e t a t e .
dreptul şi de a i împedeoa calea spre cul­ Principele moştenitor Perdinand,
oum e statul ungureso, oi mâne-poimâne
tivare şi luminare în propria-i limbă şi fire. întrebuinţarea timpului. Viâţa, fiioe care a luat parte la serbarea cente­
de două, — câte şi mai câte nădăjduim,
Condamnă ou tărie şi morală o atare por­ învăţatul botanist Oandolle, se compune narului lui Wilhelm I în Berlin, se
că va rămânâ şi pe viitor, ou totă ispita
nire,' ounosoendu'se şi soiindu-se oum mo­ din trei părţi: va întbrce peste câte-va fiile în ţeră.
nâgră, ce vor a o vîri în sînu-i! Că am
torul intern la aşa ceva nu e nimic alta Una consaorată lucrărilor folositâre Londra, 31 Martie. După infor-
esplioat niţel mai de-aprâpe posiţiunea lui
decât: o neomenâsă pizmă soăldată în scâr­ sieşi şi societăţei. A doua odihnei şi plă­ maţiunile „Agenţiei Reuter", marele
în astă ţâră, aoeea am făcut’o, nu ca să
bos egoism, din oare infectă plămădelă cerilor ; a treia consacrată nu muncei nici puteri au acceptat propunerea ad­
oontestez dreptul sfânt al altora, oi ca să miralilor şi au hotărît se trimită fiă-
nasoe şi oresce şi mai infectul şovinism! plăcerilor, ci unei mulţimi de ooupaţii mai
deştept şi mai mult trezvia a lor noştri, care din ele încă câte 600 ostaşî la
Dâr apoi în cadrul aoeleiaşl teme, miol, cari nu aduo nici plăoere, nici folos.
pentru de a ounosce şi a pricepe cu câtă
soiu oumoă: se condamnă şi se înfierâză Arta de a guverna viâţa constă în a Creta. Situaţiunea nu s’a schimbat. Ce
temeritate şi febrilitate îşi pun astăfiî Un­
adânc şi acea perniciâsă pornire a unor micşora tot mai mult partea aoâsta din privesce atitudinea puterilor, încă nu
gurii marele lor plan în aoţiune, sâu mai
indivizi oarl, din laşitate sâu servilism, din urmă şi a spori pe oelelalte două. s’a luat o liotârîre, decă acestea vor
bine fiis acţiunea în plan —maghiarisarea!
păoătâsă vânătâre după interese proprii şi Deosebirea dintre âmenl atârnă mult pretinde a se retrage trupele gre­
Pentru-că, înţelege ori şi cine, precum
ambiţiuni personale dau mână de ajutor, de proporţia mai mult sâu mai puţin di­ cesc! şi turcesc! dela graniţă, or!
au înţeles şi Ungurii, oum că: între alta
într’un chip sâu altul — în pretinsa stră- bace cu oare fiăeare pâte stabili aceste trei nu. Se crede, că o asemenea pre-
multe acâsta e afil calea cea mai sigură,
dauie după cultură — oelor de un neam părţi: partea de munoă, oea de plăceri, tensiunea în timpul de faţă n’ar fi
pe carea înaintând ou voinioie vor pute,
străin de al lor, când aoeea e sciut oumcă cea indiferentă a vieţei. la loc.
când vor ajunge la câda celui de-al doilea
se face mai ales pe contul înaintărei şi Dâcă tai prea mult din partea odihnei
„mileniu" să-şi vadă împlinit visul lor de
prosperârei propriei lor naţiuni, între ai şi a plâoerei şi sporeşte cu ea pe a muncii, D I V E R S E .
aur esprimat prin frasa : „minden ember
cărei fii şi ei se numără. S’a înfierat în slăbesol, te bolnăvesol şi mărescl astfel
a
legyeu ember âs magyar! . Influinţa vălului asupra vederii ochilor.
totdâuna — repet cuvântul — şi se înfie­ partea indiferentă care e oea mai neîn­
Dâr toomai fiindoă-i vis, lăsămu-i să Medicii au constatat că vălul e cât se pâte
râză adânc şi afil atarl porniri, căci cunos­ semnată.
viseze cum le va plăcâ. Noi să vedem de strioăoios pentru oohî damelor. El este
cut este oumoă: laşitatea şi servilismul com­ Tot aşa dâcă dai prea multă vreme
de-ale nâstre şi să ne apărăm, cum fiioe oausatorul multor rele; sourtâză vederea
binate ou vânătârea după interese şi am­ părţii plăcute a vieţei, plăcerea începe să
şiEminescu: „sărăoia şi nevoile şi nâmul“. ochilor causâză dureri de cap, ame­
biţiuni personale a format întotdâuna acea
nu mai fiă aşa atrăgătâre, vine urîtul şi
infamă receptă, oare mai târfiiu a oferit Revin deci la obieotul, ce am promis iar oafil în partea indiferentă : pierfiî câş­ ţeli etc. Aceste tâte provin de-acolo, oă
veninâsa composiţie a trădărei de neam !... că descriu şi care e, cum am fiis: cestiu- tigul muncii, fără să sporesc! cătăţimea de nervii ochilor sunt prea încordaţi. Preste
Prin aoâstă prismă am privit şi după nea şoâlei „millenare" din Bran şi — ca- tot este în contra regulilor higienioe de-a
farioire reală.
aceste judecăţi am apreţ'at în totdâuna techisarea ei. Partea primă am desbătut’o! purta damele văl, ou deosebire strioăcios
Astfel dâr niel-odată nu trebue oa
raportul special şi înoordat, în care stau Am arătat că esistă şoola şi anume din pentru ochi este vălul des şi cu puncte
astăfiî diferitele popâre din aoâstă patrie; tomna trecută începând. Rămân® oa să partea a treia să orâsoă în pofida uneia colorate. Mai bun este vălul simplu cu fire
âr la oaşul, ce mai jos voiii relata, le-am ounâseem: oe e ou oatechisarea ei! din oelelalte două oare ambele se pot lăţi rari, fără pete, dâr mai bun şi decât aoesta
cât mai mult în paguba ei. este ca damele să nu pârte nici un văl
aplicat în Introducere mai mult ca pe un Esprimând cuvântul oateohisare, fiă-
Oa să ajungi la ţînta aoâsta trebue: pe faţă.
fel de motto rămânând ca, după ounosoerea oare înţelege, că acela cuprinde în siue
Să tai mult din datoriile, oe impune
complectă a oaşului, să se afle, întru cât două noţiuni, şi anume: noţiunea de elevi Bande de hoţi în Caucas. — Nioăirl
o politeţă din cale afară mare. Să nu stai
se potrivesc seu nu! şi cea de cetiohet. După indiciile, ce le-am pe lume nu ’s atâţia bandiţi, ca în Cauoas.
tâtă fiiua de visite, spre pildă.
Oaşul, ca vrâu a descrie, precum l’am dat însă, despre starea şi posiţiunea Bra­ Oea mai grâznică dintre bandele de hoţi
indicat şi ’u titulă este: cesliunea cu înfiin­ nului, ori şi cine, nedumerit s e v a întreba: Să scurtezi cât mai mult timpul oe înouibat.e în uriaşii munţi cauoasianl e cea
eşti silit să oonsacrii operaţiilor materiale
ţarea scolei „millenare“ unguresc), din Bran bine, dâcă astfel este Brauul precum s’a condusă de un arestant fugit, cu numele
ale vieţei, oare nu dau resultate folositâre
şi cuiechisarea ei, — afacere oare, după cât descris, oe elevi pot avâ loc în şoola un­ Kerim. Nu de mult o învoâlă s’a făout
când le faci prea în lungă vreme.
am soire, în cercuri mai largi nu e cunos­ gurâsoă, cari conform legei au lipsă de între bandele de hoţi, cari „ou puteri unite"
Intr’un cuvânt să-ţi regulezi viâţa ast­
cută încă! catechisare, şi ce oatichet, afară de învă­ ’şl-au făout întăriturl, în cari se pot simţi
fel încât să tai momentele pierdute, acâsta asiguraţi faţă de urmăritorii lor. Bandiţii
Bran şi — seâlă ungurâsoă!! Oe in­ ţătorul şoolei, pâte încăpea acolo? Are loc
astă întrebare numai cât răspunsul e cu e tactica cea mai potrivită cu fericirea şi sunt admirabil înarmaţi şi acâstă împre­
compatibile ’i-se par dela început, aceste
mult mai forte, căcle arătat prin fapte şi nu cu talentul. jurare oausâză oea mai mare ifgreutate la
două noţiuni, celui ce ounâsce Branul! Şi
are tot dreptul! Oăoî este Branul — ca numai prin vorbe! Sunt elevi în şeâla un­ Două mijlâce te ajută să sourtezî prinderea lor. Gruvernorul Oauoasului a
gurâsoă, cari trebue catechisaţl, căci aceia partea vieţei indiferente : dispus organisarea unei adevărate campanii
numire colectivă a 13 comune bisericesc!
gr. or. în comit. Făgăraşului, reslăţite tâte sunt fii de Românî gr. or. şi este în consec­ R&nduiala, csre face ca fiă-care lu­ militare împotrivahoţilor, cari ţin în oea mai
pe un teren cclinos dintre munţii Buceciu venţă şi oatichet la aoeea şeâlă şi anume crare să se facă mai uşor; teribilă spaimă poporaţia locului, pănă
în persâna On. d-n Georgiu Enescu paroch oătră Siberia, răpind o mulţime da averi
şi Pâtra Craiului — o localitate per emi- Obiceiul, oare economisesce vremea pe
în Moeciul inf. plus atributul |hărăzit din şi ucifiând fără milă pe cei-oe li-se împo­
nentiam, românâseă. Populaţiunea băştinaşă oare ai perde-o de oâte-orl ai sta să te
uoua posiţiune. Ei, bine? Oe are a face trivesc.
— până la 10 mii de suflete — o formeză gândesc! ce să faci mai întâiu.
aoâsta? se va grăbi vre-unul să întrebe?
tot numai Români nâoşî, cu neprihănite D. de Oandolle dădea în sfaturile de Florea Napoleonilor. Flârea plăcută a
E vre-o crimă sâu trădare a fi catiohet la
datina şi obiceiuri străbune, au port stră­ mai sus chiar formula chipului său de a familiei Napoleonilor este viorica, tocmai
şcolă străină? Nu mai sunt ş i ’ n alte părţi?!
moşesc neeoroit încă pănă astăzi! Româ­ trăi. „N’am văfiut om să facă mai mare aşa cum e pentru BourbonI crinul. Când
nesc este în Bran tot pasul de loo, înce­ Oă ce este, sâu ce nu e, oe are sâu eoonomiă când era vorba de luorurl neîn­ Napoleon III peţi pe Eugenia, soţia sa,
pând de jos dela rîul Turcu, oare îşi suge nu a face, cu un cuvânt: care e nexul semnate", fiicea fiul său vorbind de el. Şi acâsta îl primi îmbrăcată într’o haină de
apa-i reoe şi curată din eostele Buoeoiului causal din tot faptul, că numitul preot ro­ totuşi n’avem decât să-i cetim memoriile colâre violetă, în păr avea viorele, în mână
pe de o parte, şi pănă sus la piscurile în­ mân sa află astăfiî în „cinstita" posiţiune şi vom vedâ oă niment, ârăşl, nu s’a bu­ un buchet tot de viorele. In acestea a
creţite ale Petrii Craiului, de altă parte. In de oatichet la scâla „millenară" din Bran, curat mai mult ca el de dulcea dragoste a constat răspunsul dat de Eugenia. Flârea
dos e graniţa României, în partea oe răs­ acestea tât,e las să se ounâsoâ din cele oe familiei, de frumseţila naturei, şi m’a în­ acâsta a fost alâsa de Napoleon I pe tim­
punde la Rucăr şi Câmpulung, âr în faţă urmâză. treţinut mai plăcute legături în societate. pul când era consul. Se susţine, că ansă
se întinde Branul pănă jos în şesul pre­ Am fost tot nedumerit ori de câte-orî Omenii cari soiu să economisâsoâ bine la acâsta i-ar fi dat’o soţia sa Iosefina, oare
lungit, ce formâză partea de sus a ţărei am cugetat la faptul ou înfiinţarea şoâîelor timpul sunt tocmai ea cei oarl au mai multă iubea fârte mult acâstă flâre şi ea odată
Bârsei. Preoţi şi învăţători români, primari millenare, asupra împregiurărei că: adus’a vreme să dea petrecerilor demne şi ade­ la fiiua sa onomastică oeru dela Napoleon
şi notari români, neguţători şi prăvăliaşi âre guvernul dela sine în combinaţiune şi vărate, şi se pote fiice, că ei trăeso mai I un buchet de viorele. Napoleon după
români, în centru o scâlă capitală frumâsă designat-a dela început în mud definitiv mult, în chip mai ferioit şi folositor. multă greutate putu face soţiei sale cadou
română; dor unu doi crâşmarî nu-s români, fiă-oare loo, unde avea să înfiinţeze şeâla un buchet de viorele. împăratul Napoleon
Dâcă scriitorii, cari se ocupă de sta­
oi saşi! Depărtat cu fieoî de chilometri de ori­ sâu tâtă trâba s’a făcut după graba, cu şi pe timpul exiliului său pe insula St.
tistică şi de economiă politică ar putâ so-
ce aer unguresc, a şi rămas Branul în tot­ car ea patrioţii le cereau, unii într’o parte Helena îşi petrecea mai mult ou prăsirea
ooti partea vieţei indiferente sâu nefolo-
dâuna pănă aoum neinfectat de nici o alţii într’alta?!? In sfârşit, orl-care ar fi şi cultivarea viorelelor. Pe mormântul Io-
sitâre, mai on sâmă în provinciă, ce per-
miasmă şi microbi ai şovinismului ungureso. fost planul, cât se atinge de înfiinţarea ssfinei încă a lăsat să se semene viorele.
dere da putere morală şi intelectuală ar
Şi aoi, da chiar aoi, în oentrul Branului unei astfel de şoâle în Bran, meritul prin- Cosciugul lui Napoleon după mârte de-a-
oonstata, în paguba desăvârşirei, a pro­
oum se fiice, de astâ-detă statal millenar oipal la aoeea, după a tuturor judecată, îl semenea fu acoperit ou viorele. Tradiţiunea
gresului şi a ferioirei patriei ! („F. p. T.“)
unguresc a aflat de trebuinţă a se afirma oompete, fără de nici un scăfiământ silvi­ susţine, că Napoleon III îşi manifesta iu­
mai forte, a-şl pune o firmă mai bătătâre cultorului comit. Hajdu, care îşi are sediul birea şi amioiţia faţă de prietinii săi intimi
la ochi, şi acâata prin înfiinţarea uneia din în Bran. Acest patriot — bine cunoscut şi ULTIME SOIRI. prin flori de viorele.
oe!e 400 şoâle millenare! Şi apoi, pentru Zârneştenilor cărora inoă li-a jucat, mai
cine ore?! Pentru o mână de amploiaţi d-ăştî ani câte-va sdravene farse patriotice Viena, 31 Martie. Se crede, că
Proprietar: I>n*. Aurel Miureşianu.
dela oficiul vamal de aici, pentru un p.-pre- — cum a aufiit în vara treoutâ despre pla­ Germania şi Austria nu vor mai
fore, un silvicultor, mai un gendarm şi nul guvernului, cu înfiinţarea, aşa ou ghio , urma provocării admiralilor de a Redactor responsabil -• Cireseriu Maioi*.