Page 85 - 1897-03
P. 85
\
mus. miilea, ,,&aîGta“ iese în i-care ii.
li Tipografia AConamente nentrn Anstro-Ungaria:
pitită as«fe »?, 30.
Pe un an 12 fl., pe şese iunî
Scrisori eoftfnuoato na as 6 fl., pe trei luni 3 fl.
ptf.Ba»,™. — MouuEoripfce ua ac N-rii de Dumlnaoă 2 fl. pe an.
rBWisttsfc.
Pentrn România si străuătaie;
IHSHiIATE ao pyimas!! Ia Atal-
nl&traţlaim ta Bcaşov ţi la m> Po un an 40 franol, pe şdso
znâMrels Blrourf de snuMoliirî: Ioni 20 fr., po trei luni 10 f>.
în Yiana: Jf. Xktte, Bemrich H-rii de Dumlneoă 8 franol.
Schakk. Rmlolf ifcs«, Oppeliks Se prenumără la t6to oficiole
Naohiolgor; A«i>a Opveiik, poştale din întru şi din atara
SanttcwT, în Budapesta: A. 7. şi la dd. eoiectori.
OolAbcrgcrg, Xtkstsm Bcrmat; în
Bneuresci: Ajence Havas, 8uo- Uumamsatal ţestra btusoy
cnrsaie de 3-oume.nie; în Ham- administraţiunea, piaţa mare,
tSrgul Inului Nr. 30 etaeiu
buri,: Karoiyi & Licbmann,
I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Inserţlwnllnr: o cerni luni 6 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ţtirmond pe e eoionă 8 or. ţi Cu dusul în casă: Pe un an
80cr. fcimbro pentru o puuli- Jbm JbT "CT Xj Xj 12 fl., po 6 luni 6 ti., po trei luni
oare. Publicări mai dese dapă 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
torit» şi învoială său 15 bani. Atât abonamen
Kociamo pe pagina a ii-a o tele cât şi insorţiunilo sunt
sorii 10 or. seu *30 bani. a se plăti înainte.
Braşov, Sâmbătă 22 martie (3 Aprilie) 1897.
Situaţia în Orient agravată. Acesta este părerea, ce dom- tinopol înaltei Porţi, făcându-o res ţilor se vor alege numai în săptămâna vii
nesce şi în cercurile diplomatice din ponsabilă pentru urmările, ce le tdre, pe când din partea oamerei deputa
Forte încet şi greoiu înaintâză Bucurescî, unde se mai crede, că pote ave purtarea Turcilor şi irita- ţilor s’au ales erl. Prima oonsultaţiune în
acţiunea marelor puteri pentru pa resboiul greco-turcesc numai în ca ţiunea generală, ce a provocat’o ea oausă o va pute ţinâ comisia aşa dâr nu
cificarea Orientului. Concertul euro şul acela va rămână fără urmări în totă Peninsula-balcanică. mai mai târejiu şi atunci ne va fi dat să
pean încă abia a trecut peste deli rele, decă trupele turcescî vor do Cu un cuvânt, e adunată prea vedem şi pos’ţia, ce o va lua.
cata problemă a acordărei instru bândi succese hotărîtore chiar dela multă materia esplosibilă în Penin- *
mentelor şi începutul uverturei, care primele încăerărî, căci atunci Europa sula-balcanieă, decât ca să fiă spe Memorandul, ce l’au înaintat Maies
ilustreză blocada Cretei, este de-o pote întreveni şi impune pacea. ranţă, că concertul european se va tăţii Sale Rutenii din Galiţia în afacerea
trăgănelă, ce te face se-ţî piere}! răb Mult ar contribui de altă parte, sfârşi fără nici o disonanţă primej- volniciei şi ilegalităţilor electorale săvâr
darea, şi numai impresiunea, că am după părerea aceloraşi cercuri diplo diăsă pentru pacea europeană. şite din partea unor organe oficiose, se
sta în ajunul unor resultate mari matice, la agravarea situaţiei în
vede oă va afla răsunetul dorit. Se asigură,
ale acţiunei marelui concert, nu ni-o Orient, dăcă în urma unui conflict
oă ministrul austriac Badeni adună acum
face. sângeros între Greci şi Turci s’ar CRONICA POLITICA. datele de lipsă pentru formularea răspun
Insurgenţii din Creta nu se dau amesteca şi Serbia cu Bulgaria în
cu una cu două, şi colonelul Vassos cărtă. De câtva timp au început se — 21 Martie. sului, oe are să-l dea Maiestatea Sa Ru
tenilor. Ministrul a dat ordin autorităţilor
cu trupele grecescî le vine mult in răsufle prin pressa europănă banuelî Atât din partea parlamentului ungu superiore din Galiţia să cerceteze şi con
ajutor, contribuind mai cu semă a privitor la atitudinea Bulgariei şi a resc, cât şi din partea celui austriac, C0-
troleze listele electorale şi să studiezi cu
susţină spiritul resboinic între ei. Serbiei. S’a cjis, că între aceste două misiunile pentru desbaterea cvotei se vor
Dela Canea sosesce scirea, că insur state ar esista un tractat secret pen constitui în cel mai scurt timp. Cluburile de-amăruntul afaoerea. Va să 4'oâ sunt to
tuşi şi Memorande de-acelea, oare găsesc
genţii au avut chiar o ciocnire cu tru ocuparea Macedoniei în cas de diferitelor partide unguresc! şi-au şi numit
la Viena urechi de aucjit, — şi mai e ou
trupele marelor puteri şi încă cu un răsboiu. Din Sofia, ca şi din Bel candidaţii, cari au să Hă aleşi în oomisume
detaşament austro-ungar şi cu unul grad, s’au desminţit şi se desmint ca representanţi ai camerei. Jn ce privesce putinţă în Austria de-a trage la răspun
engles. aceste faime, accentuându-se direcţia dâr membrii din camera deputaţilor, se scie dere pe organele publioe pentru-că au co
mis abusurl electorale! La noi, pare-ni-se,
Din t6te se vede lămurit, că pacînică a guvernelor ambelor ţări. pănâ acum, oâ vor fi aleşi în oomisiune
insurgenţii le dau mult de lucru pu Ar fi de dorit, ca bănuelile să aceiaşi membrii, cari au fost aleşi şi din ordinea e ohiar întdrsă: la noi sunt es-
puse a fi trase la răspundere aoele organe
terilor, aşa că e de erecjut împărtă nu fiă adevărate. Cum se esplică partea camerei de mai înainte a deputaţi
publice, oare nu comit abusurl eleotorale,
şirea, ce vine din Roma, că admi- înse faptul, că pressa oficiosă bul- lor, ou escepţiune numai, că din partea
— noroc numai, că de acestea nu prea
ralul italian a însciinţat pe guvernul gărăscă continuă şi ac}! încă cu agi partidei „liberale", Alexandru Wekerle va esistâ „în ţâra lui Papp Jancsi!"
seu, că oştirea internaţională, me taţia ei în contra României, pe tema, fi îuloouit cu August Pulszky. Chiar şi ca
*
nită a sprijini acţiunea puterilor în că Bulgarii din Dobrogea ar fi vic raportor se asigură, oâ va figura şi de as-
a
T insula Creta, trebue se fiă ridicată cel timele tiraniei române? Şi cum vine, tă-dată jnpâuul Falie Miksa. Se scie, oâ îu Un eveniment nu tocmai neaşteptat,
puţin la 15,000 de omeni, ca se se că cu tote scusele, ce le-a făcut gu rândul trecut, comisiunea a luat oea mai dâr totuşi sensaţional este acfl pentru ca
potă măsura cu insurgenţii. vernul bulgar numai de curând agen hotărîtă posiţiă in contra orl-cărei urcări a pitala Austriei demisionarea primarului
Inse dificultatea cea mai mare tului diplomatic al României din ovotei în favorul Austriei. Cu drept cuvânt StlObach, oe s’a fâout la 31 Martie in şe
nu mai e ac}! în Creta, ci la graniţa Sofia, atacurile în contra României deoî se aşteptă cu mare ouriositate să se dinţa extra-ordinarâ a consiliului comunal.
greco-turoescă în Tesalia. Puterile îşî află un răsunet chiar şi în so- vadă, ce posiţiă va lua comisiunea acum, In aoâstă şedinţă, vice-primarul Lueger a
nu şi-au putut ajunge cu blocada brania bulgărâsca? după ce membrii sunt aceiaşi, cari au fost cetit o scrisore a primarului Strobach, prin
din Creta şi nu-şî vor ajunge nici Tactica acâsta dubiăsă nu prea şi mai înainte, şi după ce raporturile înoă care acesta declară, că urmând cuvântului
cu blocada porturilor grecescî, ce pledâză pentru nevinovăţia guver au rămas neschimbate. Dâcă comisia n’ar dat ou ooasiunea alegerei sale, renunţă
este acuma în pregătire, scopul lor nului bulgar. De altă parte nici asi mai sta strîns pe lângă status quo, oi ar faoe acum la postul de primar al Vienei. Lue
principal, care a fost de-a împiedeca gurările guvernului sârbesc, că vrâ unele ooncesiunr, fiă măcar cât de miei, — ger după acâsta într’o vorbire mai luugă
isbucnirea unui resboiu între Grecia să trăescă în cea mai bună pace ceea ce sigur oă va faoe, — atunci acesta arăta meritele lui Strobach, „simplul, dâr
şi Turcia, care eventual ar pută se cu Turcia, nu prea corăspund de-o ar însemna, oă convingerile politice ale cinstitul industriaş, care a fost primul pri
aibă urmări fatale pentru pacea eu- parte cu pregătirile militare, ce le domnilor din oomisiune au trecut de-odată mar ales din sînul majorităţii de acjl şi
ropănă. După tăie semnele, astăcjî face Serbia la graniţă, şi de altă printr’o metamorfosă admirabilă, ce numai oare a corăspuns în mod străluoit înore-
acest resboiu a ajuns a fi neîncun- parte cu textul energic al unei note, în puterea „făoătâre de miuunl" a lui Banffy derei puse in el“. După închiderea şedinţei,
giurabil şi păte că peste puţine cfile ce a adresat'o înainte cu câte-va cjile şi-ar mai putâ găsi o esplioare. De-altmin- membrii antisemiţi ai consiliului s’au dus
se cadă sorţii lui. ambasadorul sârbesc din Constan- trelea membrii din partea camerei magna la Strobaoh pentru a-şl lua rămas bun.
FOILETONUL „GAZ. TRANS." Reforma şcolară, Luther o începu prin să iee spadă şi puşcă, se se urce pe ziduri părţi de vorbire) şi în Coton (o colecţie de
scrisorea sa (din a. 1524): Cătră primarii şi să facă altceva în vreme de resboiQ, cu maxime); apoi sentinţe din conversaţiile
şi căţrâ consilierii tuturor oraşelor germane cât mai mult pote să oblige pe supuşi să-şî (latinesc!) a lui Ersam. Odată pe săptămână,
11
M- Luther ca reformator al şcolei. spre a-i angaja de a întemeia şcole creştine. dea copiii la şcolă . — „Nucaai prin şoola copiii primesc mstruoţiune religiosă, când
Ei cere: a) lntemeiarea de şcole pentru băieţi de bâeţl şi de fetiţe va putâ lumea să aibă reciteză înaintea învăţătorului, ruga dom-
Martin Luthsr născut şi repausat în şi pentru fete, în oraşe şi la ţciră. Şoolele bărbaţi şi femei brave. Pentru ca bărbaţii nâscâ, orecjul şi porunoile. In alt timp, bu-
Eisleben, pe lângă reforma bisericei, înoeroâ sunt necesare, 1) pentru-că părinţii nu sunt să scie bine guverna ţările şi omenii, âr oăţile acestea se explică, după înţeles. —
şi reforma şoâlei; Luther era fiu de ţăran. destul de evlavioşl şi de destoiniol şi apoi femeile să scie bine conduce casa, pe copii Clasa III, diminâţa, deprinde gramatica
Mama sa era o femeie evlaviosă. Ca copil, n’au nici timp a-şl educa copiii; 2) pentru şi servitori, — lucrul acesta se păte realisa oomposiţia, verifioarea, şi mai pe urmă dia
Luther era ţinut sub rigâre: bunătatea publică, pentru evanghelie, pen mai bine prin şcole lectica şi retorica şi, după prânz şcolarii ce-
tru serviciile lumesoî şi pentru scăderile Prin „Instrucţiunile cătră visitatori său teso in Virgiliu, metamorfosele lui Ovid şi
„Tatăl meu mă pedepsia aşa de aspru,
înoât, am fugit d’acasă şi m’am mâniat pe eduoaţiuuei din familie, b) El cere formarea inspectori" (a. 1528) Luther orgunisesă şcolă sorisoriie lui Cicerone, asupra datoriilor. —
dânsul. Mama mă bătu, pentru o nucă, ou şi alegerea de învăţători capabili, cari să publică. „Preoţii să îndemne pe omeni să-şi Cântul îl deprind tote clasele împreună,
o nuea, aşa de rău, oă-ml dădu sângele. p6tă preda limbele, religia şi artele libere, trimită copiii la şcolă . în fiă-care q}i, în prima oră de leoţie de
11
Asprimea acâsta mă îndemnâ să fug într’o
mai ales musica şi matematica, c) Bâie\ii şi Copiii se impart în trei clase: Clasa după prânej*). Pe lângă Abecedarul men
mănăstire şi să mă fao oălugăr. Dâr ei îmi
voiau binele, numai nu sciau se măsâre pe fetiţele să stea la şcâlă, un ceas seu două I. Copiii învaţă să oitescă Abecedarul ger ţionat mai sus, Luther mai întocmi trei
depsele; căci aşa trebue să pedepsim, ca mă pe 4i; oelălalt timp să-l petrâoâ acasă, oou- man şi scriu ceva în fiă-care 4i dintr’însul; cărţi de şcolă : I) Biblia germană (traduusă
rul să fie lângă nucă: Iubirea lângă as pându-se eu o meserie sâucu alt-ceva, ce le învaţă să memoriseze rugăciunea domnâscă, dela anul 1521 — 1534; 2) Catehismul mare
prime". va fi de folos îu viâţă. — Prm soris6rea ore4til şi poruncile, tălcuite pe 1. germană (pentru preoţi şi învăţători) şi Catehismul
In şcolă nu-i merse mai bine, într’o aoâstă oirculară, Luther este întemeietorul de însuşi Luther (1618, 1520, 1525)**); nu- mic (1529) pentru tinerime ou întrebări şi
Bingură 4b înainte de prânz, a căpătat una indirect al şooiei poporane, c) Pentru adulţi merile dela 1 pănă la 100. — In clasa răspunsuri; 3) Cartea de cântări (1524); oare
după alta 15 lovituri de nuea,... Ca şcolar, recomandă înfiinţarea de biblioteci, mai ales II, copiii citesc diminâţa fabulele lui amplificată şi acjl este în us îu biserica lu
în Magdeburg şi in Eisenach trebuia să prin oraşele mari, unde pot să-şi procure Esop (16 bucăţi alese de Luther) şi învaţă terană.
umble pe la oase oântând spre a-şl agonisi cărţi. declinările şi conjugările latinesc!. După Procedarea metodică: a) Memorisaiea
pânea. El studia teologia şi dreptul la uni In „ Discursul şcolar de a trimite copiii prânz citesc în Bonat (un mic îndreptar textului; b) înţelegerea. (Ce este aoesta?);
versitatea dm Erfurt. In 1508 fu profesor la şcolâ (a. 1530) Luther se declară pentru cu întrebări şi răspunsuri asupra celor 8 c) Aplicarea, prin exemple din viaţă.
u
de filosofie la Witt9uberg. In 1511 visitâ obligativitatea învăţământului: „Eu cred, ca *) Dr. L. Kellner. o. c. pag. 236. 1.
Roata; în 1517 începu reforma şi în 1525 statul este dator să silescă pe părinţi ca se-şi *) Dr, P. Pipos. o. o. pag. 212. ■P. Eiiade. o. c. pag. 76, 77. Herrn, Kahie.
se însura ou Catarina Bora. trimită copiii la şcolă, Dooâ-i pote obliga **) Lmder Euiyolopedie pag. 958. o. c. pag. 10.
