Page 86 - 1897-03

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 65.—1897.

Foile antisemite au anunţat în ediţiă se­ pe ministru, pe oe lege ori ordinaţiune îşi ordinaţiunl, oare tâte numai de tendinţele S O I R I L E P I L E I .
parată vestea despre acest eveniment. Ale­ basâză acâstă afirmaţiune. şi insigniile purtate cu tendenţe duşmănâse 3
gerea noului primar se va întâmpla peste In resoriptul său din urmă 4*°e mi- statului, vorbeso. Deci avem de a faoe eu — 21 Martie.
8 — 10 4'le. Din tâte se vede, oâ Lueger nistrul, oă îndatorirea atribuită comunelor un hiperzel nebasat. Consacrarea şi întronisarea noului
a obţinut promisiunea, că de astă-dată îm­ se basâză pe §. 42 al articulului de lege Interpelantul susţine, că ordinaţiunile episcop al Lugoşului. Vicarul capitular din
păratul nu va mai refusa întărirea lui oa 38 din 1868. respective emanâză din legile, care au pro­ Lugoş, printr’o circulară adresată clerului
primar şi de aci se esplică retragerea lui Oomisiunea permanentă a propus şi clamat uniunea oelor două ţări surori pe diecesau, aduce la cunoscinţa acestuia, oă
Strobaoh. Prin asta el a voit numai să oongregaţiunea a decis să lumineze pe mi­ basa unităţii naţionale şi de drept. îşi es- oonsaorarea noului episcop Dr. Demetriu
facă loc lui Lueger, âr Strobaoh, după nistru, prin o representaţie nouă oâ legea primă apoi dorinţa, ca ţâra să fiă adminis­ Radu se va faoe la Blaşiu în Dumineca
cum se asigură, va ocupa postul de vice- citată se refere la scâlele comunale, şi nu la trată astfel, ea să fiă posibilă desvoltarea Tomei (20 MaiQ n. c.), âr întronisarea se
primar întâi. Astfel peste câteva cjile vom celea de stat, şi oă între acestea scâle este şi mulţumirea tuturor popârelor, ea să con­ va face Dumineca următore (9 Maiă n.) în
avă să vedem în fruntea capitalei austriece deosebire. tribuim ou toţii la patriotismul comun (!) Lugoş. Toţi protopopii şi asesorii con­
pe cel mai marcat conducător anti-semit, Adecă lucru dovedit, că ministrul are Datorim patriei — cjice interpelantul — să sistoriali sunt provocaţi a lua parte la
lucru, ce înainte numai ou câţiva ani făcea lipsă să ’i-se libereze din Deva cunoscinţa apucăm răul din rădăoinâ. aotul îutronisărei, cum şi la consistorial
a fi o imposibilitate! şi prioeperea legii fundamentale privitore Spre acest sfârşit adauge la interpe­ plenar, ce se va ţinâ a doua cji după în*
* la chiar resortul lui. Primesce gratnlaţiu- laţia propunerea, să se cerceteze afacerea, tronisare.
Se comunică din Yiena, că pertractă­ nile nâstre, d-le Wiassios ! căci e vorba chiar de criminalitate prevă-
rile între contele Badeni şi Cehii tineri în Congregaţia ţine să accentueze, oă cjută în codul penal. Er cu provocare la La blidul CU linte! Din Turda ’i-sa
comunică „Tribunei“ următârea soire fârte
oestiunea întroducerei limbei cehe ca limbă
de altoum poporul acestui comitat este articulii de lege privitori la proclamarea
oficială au avut un resultat favorabil pentru forte îngreunat ou dări oomitatense şi co­ uniunei pe basa perfectei unităţi de drept, tristă şi ruşinâsă: „Sâmbătă în 27 Martie
Cehi. Acâsta se va şi aduce la ounosoinţa munale, deci nici n’ar pută satisfaoe înda­ să cerem revooareaordinaţiunilor de pricină. ’şl-a sărbat fişpanul oomitatului Turda ju­
publioă prin două ordinaţiunl: una privi- toririi atribuite lui de ministru. Se constată, Fişpanul faoe observarea, oă interpe­ bileul de 10 ani, de oând e în oficiu. Pa­
t,6re la Boemia, a căreia publicare a fost că din aruncurile comitatense şi comunale lantul nu avea drept să şl întregâsoă inter­ trioţii oficioşi de pe la administraţie ’i-au
făcut mari onoruri, arangiând în cinste-’i
hotărîtă încă pe ieri, âr alta privitâre la făcute pe anul trecut nu s’au putut încă pelaţia cu nici o propunere, până nu pri­
banohete şi petreceri. Spre mirarea tutu­
Moravi a, care se va publica cu câteva cŞile îneassa 156,000 fi. mesce răspuns dela vioe-şpan ; deolară deci,
mai târcfiu. La punot 9 se oomunioă, că ministrul oă nu va permite desbaterea propurierei, rora, printre cei cari ’şi-au făcut temene­
de interne a aprobat contractul fâout de cu atât mai vârtos, că nu a fost înaintată lele pe la d-1 eomite-jubilant, au fost şi
următorii Româul inteligenţi din comit.
comitat ou Adolf Hirsch din Deva pentru biuroului ou 24 de ore mai înainte, oum
C o n g r e g a ţ i n n e a liferarea de hârtiă, reohisite de scris şi ti­ cere regulamentul. Turda: protopopii Solomon (Ludoş), 8. Pop
(Luna), preoţii: V. Suciu (Căpuş), Boer (Le-
Comitatului Hunedora, ţinută în Deva la părituri pe sâma comitatului. Va să 4ică Viceşpanul în răspunsul său deolară
ohinţa). A. Pop (Ghiriş), Gaja (Şomfalău),
30 Martie n. comitatul tot numai cu „jidovi groşî“ — tâtă oestiunea fără obiect şi substrat, de-
Tămaş (Oiurila) şi învăţătorul Muntean din
vorba plină de spirit a genialului prim- ârece aceia, oărora li-s’a făcut afirmativa
Deva, 31 Martie 1897. (Ocoliş). Pentru notarii şi biraele de Ro­
ministru Bânffy — face târg! nedreptate, nu s’au jăluit; si fără jalbă el
Adunarea generală de primăvară a mân, cari încă au participat în corpore
După isprăvirea cu rescriptele minis­ nu pâte să judeoe. Dâcă însă si-au dat
comitatului Hunedora s’a ţinut ăst an în mai efiu scusă, dâr nu înţeleg de fel pe
teriale, membrul român al congregaţiei plânsorea la locul oompetent, vor căpăta
30 Martie. Adunarea a fost slab cercetată, domnii sus numiţi. Ce bine ne-a făcut
August A. Nicoarâ interpelâză pe vieeşpan hotârire, contra oăreia dâcă nu le va con­
deşi a fost vorba şi de cvotă, aceste friguri nouă d-1 fişpan în cei 10 ani, ca să fiă
pentru oprirea petrecerei vifleemiştilor dela veni, vor putâ apela.
ale patrioţilor patentanţl, oărora altcum le vrednic de ovaţiile Românilor? Şi care
Crăciun, peniru-câ băeţii purtau haine de co­ De-altcum solgăbirăul i-a relatat des­
place a se gera şi juca d’a mare puterea! atunci, când Ungurii 48-tiştî din Turda din
lorile roşugalbăn venât. pre lucru, raportând, că cercetarea e în
Membrii români înoă numai în mio causa unor mioî neajunsuri dela alegeri
Gasul, eunosout altcum din cjiare este, curgere (!) Deci reoomandă tuturora, să so
număr s’au presentat; din provinoiă numai s’au abţinut ou totul dela sărbârl şi au
că câţiva băeţl din Deva au mers la Ilia străduâscâ a duoe caşurile mai întăiă înain­
protopopul Zarandului V. Dămian şi B. So- făcut chiar o contra-demonstraţis, este con­
Murăşană ou vifleamul, dâr solgăbirăul pa­ tea forurilor competente, şi apoi să vină
col preot în Livăijenî s’&u presentat, pentru sult şi frumos dela numiţii Români, oa să
triotic neomaghiar Carol Hohn i-a oprit a ia vioe-şpan, şi asta chiar în interesul
cari venirea la Deva, considerând depăr­ alerge cu atâta zel la Turda spre a exo-
face petrecere, pe cuvânt, oă fiind în ţâra păcei şi concordiei accentuate şi de inter-
tarea considerabilă şi starea lor materială, pera graţia unui fişpan? ’Mi-ar plăcâ dâoă
ungurâseă, nu-i iertat nici în vis a purta pelant.
a fost o adevărată jertfă, pe când mulţi d-nii preoţi de pe Câmpie ne-ar desluşi. Se
oolorl românesol, deşi un băiat'de 12 — 14 Nâgă, că ar fi tendenţă în lucru: e
„mari“ proprietari şi alţi eh'ămaţl de prin cuprinde âre asta în programul lui Brote ?
ani, dâr mai cuminte deoât solgăbirăul, l’a vorba numai de esecutarea legilor şi ordi­
apropiere au lipsit cu totul, ca şi de alte-orl. Şi ţin domniile lor la acest program de
luminat pe acesta, oâ fiind vorba de Cră­ naţiunilor. De-ocamdată nu pâte să spună
Din decursul şedinţei aflu de remar­ îndulcire? Atâta de-ocamdată“.
ciun românesc, p6te să pârte colori româ­ oe şi oum va face. La propunere nu re-
cat următârele:
nesol. flectâză, nefiind făcută în mod eorăspunejă-
La punot 7 al ordinei de cji, vice-spa- Iuterpelantul întrâbă pe vieeşpan, dâcă tor. Dâr totuşi declară, că dâoă este gra- Comitatul Albei de jos şi-a ţinut adu­
nul comunică, că ministrul de interne a res­ are cunosoinţă despre procedura solgăbi- vamen, în oas de cumva esistă şi plânsâre, narea do primăvară la Aiud în 30 Martie.
pins apelaţiunea membrilor români înaintată răului şi oum i-o oualifică; nu vede într’însa va fi remediat. Au luat parte şi mulţi membri români, în
contra hotărîrei de a contrage un împrumut abus de putere? întreprins’a vre-un pas faţă Interpelantul declară, oă răspunsul frunte cu Rvds. D-n Iân M. Moldovan, se­
de 180,000 Jl. pe sâma scâlelor de stat (upe- de aoest cas şi ce satisfacţia va da cetăţe­ vioeşpanului este clar şi leal, deci îl mul- cretarul metropolitan Dr. Punea etc. Pro-
fi
ar
laţiunea s’a publicat şi în aoest cj.' l nilor scurtaţi în deprinderea obiceiurilor vooarea ministrului, de-a contrage un îm­
ţumesce! Ar dori numai să fiă sanată causa prumut pentru înfiinţarea de scâîa ungu­
timpul său) şi — cjioe ministrul de interne veohî ale lor? clar şi iute, fără trăgănare. — Propunerea
— aprob în principiu“ hotărîrea respectivă. Pâte, continuă interpelantul, că d-vâs- şi-a făcut’o incidentală, deci nu trebuia resc! de stat, a întâmpinat oposiţiă ener-
v
In legătură se comunică resoriptul minis­ trâ vă va părâ bagatel aoest lucru; dâr eu presentată cu 24 de âre mai înainte. gioă din partea Românilor, cari au vorbit
trului de oulte şi instruoţiune publioă, în văd într’ânsul tendinţa, ca obiceiurile nâs- Fişpannl îl întrerupe, făcând atent pe românesoe.
care mulţumesce pentru votarea împrumu­ tre creştinescl să se ştârgă, sâu să se re­ interpelant, că primind odată răspunsul Prima rândunică... In Deva s’a ţinut
tului. ducă; să turbure liberul exerciţiu al legii vioeşpanului, nu mai are drept de propu­ Marţi oongregaţiunea comitatensă de pri­
In resoriptul anterior, acest ministru nâstre. Şi aeâstă procedură are drept efect nere, nu permite deci a se ocupa de dânsa măvară. Cu ocasia acâsta, precum ni-se
afirmase, că înoumbe comunelor datorinţa numai vrajba între cetăţeni. Aceste fapte şi după cetirea §§-Sior respectivi din regu­ împărtăşesce, s’a întâmplat un lucru neo­
să se îngrijâscă de şoâlele de stat dintr’în- ale organelor subalterne administrative nu-s lament deolară causa de isprăvită. bicinuit. Fişpanul n’a mai aşteptat să fiă
sele. Er oongregaţiunea hotărîse să întrebe numai sporadice, deşi n’au basă în JegI şi (Va urma.) invitat la şedinţă printr’o deputăţie a

Pentru desvoltarea fisicâ a copiilor, Luther cere şi educaţia fetiţelor sub introducerea monitorilor, în loo de învăţători Luther, oare ca învăţător în Erfurt (1534)
cere ca mamele pe timpul însâroinării să 12 ani în disciplină creştinâscă, în onâre şi a unui tribunal de elevi, pentru ooree- sorise despre „metodul adevărat în cetire“,
fiă cu grijă ; proscrie „doica ; apoi cere şi în virtute şi anume din partea unei raa- ţiunea celor greşiţi; Mihail Neander, în Ger­ cerând contra silabisârii, articularea, sune­
u
exeroiţii; copiii să se misce, să alerge liber trone cinstite şi bine educate**). mania nordică, la Uteld, care cultiva şi l. telor metod fonetic! Dâr stăruiuţele lui dis­
căci acâsta le e chiar aşa de folositor ca Despre serviciul învăţător esc, Luther germană şi studiile reale, şi Ion btutm, în par ârăşi, sub zare. pentru aprâpe 300 da
şi corpul însuşi; cere lupta la braţ, sorima se exprimă aşa: „Unui învăţător silitor şi Germania sudică, la Strasburg, oare mai ani*).
şi altele, oare întăresc membrele şi întreţin ouoernio, oare povăţuesee şi învaţă copiii, întâiu, aoolo oere o eduoaţie familiară (pănă (Scrisorea lui M. Luther cătră fiul seu, Ionel.
sănătatea. Pentru eduoaţia intelectuală re­ nici odată nu poţi să-i răsplâtesol din ajuns la 7 ani), una gimnasială (de 10 ani), şi Iunie 1530).
comandă studiul religiunii, limba ebraioă, munca, cu bani... Şi eu când aşi putâ sâu una universitară de 5 ani. „Dar, şi pace ţie, dela Christos, dragă
grecâsoă şi latină (nu germana); istoria şi aşi fi voit să renunţ la preoţie, n’aşî îm­ Resumat: Calităţi. Stăruinţele refor- fiule !
musica. In privinţa morală, cere tratarea brăţişa nioî o carieră mai buouros decât matâre ale lui Luther dădură un nou im­ Mă bucur oă înveţi bine şi te închini
prudentă b oopiilor: să se podepsâscă, dâr cea învăţătorâscă... Pe lângă preoţie ser­ puls şi causei şcolare; şoâlele biserioesol şi ou sârguinţă.
să nu se intimideze, nici să se maltrateze. viciul acesta, de învăţător, este cel mai mare burgheze, par’că se însufleţiră din nou; Pârtă-te tot aşa, fiul meu, şi urmâză
In oasurl grave, părintele se pâte servi de şi cel mai bun. . . . Este una dintre cele mai rnassa poporului de rând se apropie ou un înainte. Când voiu veni aoasă, îţi voi aduce
nuea. Părintele care economisesce nuăua, îşi mari virtuţi pe pâmănt, să educi cu credinţă pas şi ea, de şcâlă. Luther, prin cărţile dela bâloiu jucării f'rumâse.
urăsce copilul şi familia. Supunerea , este copiii străinilor, ceea-ce f orte puţin fac copiilor sale sorise în limba germană, pune prima Eu ounoso o frumâsă şi veselă gră­
cel dintâiu lucru oe trebue să se cârâ proprii. — Posiţia învăţătorului era fârte petră unghiulară şcâlei poporane*). dină; într’ânsa întră mulţi oopii ; ei au
hăinioele străluoitâre oa aurul şi ouleg
dela copii: „Onorăsă pe tatăl tău şi pe precară; ei erau şi cântăreţi la biserici şi Defecte. Lumea însă era preocupată mere frumâse de sub pomi, şi pere, şi ci­
mama ta . musicenţl şi meseriaşi (oismarl, croitori eto.) numai de şoâlele orăşeneşti şi de limba la­ reşe, şi prune ; acolo cântă, sar şi sunt
u
Unde lipsesee supunerea, totul se dă­ ba şi câroiumarl. Şcâla se ţinea numai vara; tină. Forma învăţământului şi a disciplinei veseli; au şi căluşei mititei şi frumuşei ou
râmă. Când domnesce în familii nesupu­ vara mulţi învăţători, la ţâră, munceau cu şi învăţătorii rămaseră tot aşa, cum se a- frâne de aur şi cu şele de argint. Am în­
nerea, ea domnesce şi în sat, şi în oraş, cjiua sâu păziau turmele***). puoase: mecanism şi barbarie, ca în şoâlele trebat pe omul a căruia este grădina, că
oe fel de copii sunt aceia ? El îmi răs­
şi în provincie şi în ţâra întrâgă,... Fiul Notă. Ideile lui Luther le-au propa­ ambulante, ba siţuaţia se mai întări prin punse : „Sunt copil de aceia care se în­
devine tată, primar, judecător, preot, învă­ gat urmaşii săi: Valentin Trotsendorf, în începerea certelor şi răsbâelor religiâse. — chină şi învaţă buouros, şi sunt ou miote“.
ţător, prinţ, rege, împărat.... Dâoă el a Germania ostioă, la Goldberg (Silesia) prin O singură rsză de lumină metodică apare Atunol îl cjlseiu eu: „Dragâ“ nene, şi eu ma
fost rău orescut, totul este putred: cetate şi sub zare la Val. Icclcelsamer, adept al lui uu copil, îl chârnă Ionel (Hănnschen) Lut­
**) In ordinea unui dulap comun pentru her, pâte să vie şi el odată în grădină oa
domn, corp şi cap*).
comunitatea Leisnigh. (a. 1533.) să mănânce şi el din merele şi din perele
***) Dittes. „Schule der Paedagogi. *) Dr. G. A. Lindner Encyoloped.
*) Le I. P. Heliade o. c. pag. 77, 78. Edit. 17. 1891, pag. 892. pag. 958. *) G, A Lindner Enoyclopedie pag. 490