Page 87 - 1897-03
P. 87

Nr. 65.—1897.                                                  GAZETA TRANSILVANIEI                                                                                 Pagina 3


          membrilor  întruniţi,  după  obioeiul  avitio,  Take  Ionesou,  M.  Balş,  N.  B’ilipescu,  Ionel  .şi  aceea  împrejurare  oa,  dintre  toţi  preoţii  6  —  15  ale  ordinei  de  4’h  Se  aprâbă  ofer-
          oi  a  venit  el  singur  la  şedinţă  neînvitat.   Grădişteanu şi Ioan Ciaflea cassar.    brâuenl,  chiar  parochul  numitei  comune  a  tul  firmei  G.  Fink  şi  Comp.  pentru  lem­
          Acesta  se  înţelege  a  făcut  sensaţiă.  Etă,    —  D-1 Al. C. Catargiu a strîns în două   ajuns  să  între  —  aşa  ca  prin  uşile  înouiete   nele  da  brad  din  ravirul  Cernatului  şi  Ti­
                                                        cjil© peste 10,000 lei de pe lista d-sale.                                                 mişului.  —  Se  înohiriază  oasele  din  dosul
          cjieeau  unii.  un  fişpan  progresist!  —  Nu                                             —  că  catiohet  la  sooia  „millenară*?!?  Stă­
          cum-va  să  fiă  acest  fişpan  prima  rându­      —  M.  S.  Regina  a  visitat  Miercuri   pâniţi  de  aoâstă  nedumerire  deci,  au  şi   penitenciarului  presbiteriului  evangelic  pe
                                                        diminâţă,  în  Ateneul  român,  atelierul,  d-lui                                          6  ani  pentru  scopuri  culturale.  —  Să  aprâbă
          nică,  care  să  vestescă  încetarea  definitivă                                           căutat  prilegiul  şi  au  pus  d-lui  Hajdu  şi  luarea  cu  chirie  a  unui  loc  în  aprop'erea
                                                        Haidukieviol,  piotorul  curţii  austriaoe,  în­
          a  vecului  fişpanilor  şi  anunţarea  Erei  Ba-   sărcinat  ou  eseoutarea  tabloului,  represeu-   învăţătorului  de  ungur  întrebarea  în  sensul  magistratului  pentru  magazin  de  olădire.—
          bianilor  unguri  de-odată  ou  viitârea  inau­  tând  revista  militară  dela  CotrooenI,  când  că  •  ce  consideraţiunî  i-au  condus  pe  dânşii   Se  faoe  o  reotifioare  de  1200  fl.  îu  budgetul
          gurare a administraţii de stat.               ou visita împăratului Austriei la Bucurescl.  la denumirea tocmai a păr. Enescu de catichet   fabricei  de  gas.  —  Bilanţul  cassei  orfanale
                                                             —  Prefectura  poliţiei  din  BuourescI   mai  ales  că  scdla  „millenară“  nici  nu  zace   se  aprobă.  —  Se  respinge  cererea  arohi-
                Un „esârdâs“ pentru Wilhelm. Se soie,         e  va   da  î   judeoată  pe  toţi  comer­                                           vului  Sibian,  de  a  i-se  împrumuta  opul
                                                        se  4i° )
                                                                        n
          că  în  Octomvre  o.  împăratul  "Wilhelm  al  cianţii,  cari  nu  şi-au  închis  Dumineca  tre-   pe  tentorul  parochial  al  numitului  paroch  ci,  „Sohnell,  oolecţiune  de  documente  III*  din
                                                                                                     pe  cel  al  paroehiei  Şimon,  de  unde,  după  us  arohivul  nostru.  —  Şcâlei  private  din  Ti­
          Germaniei  va  veni  să  asiste  la  manevrele  oută  prăvăliile,  conform  legei  repausului                                            mişul  de  sus  se  votâză  7  m   de  lemne  de
                                                                                                                                                                                3
          din  Ungaria,  ou  care  ocasiune  se  va  opri   de  Duminecă.  S’asigură,  că  aplicarea  aces­  şi regulă, ar fi, trebuit angagiat şi catichetul ?   foc.  —  Socotelile  fondului  M.  Trauschen-
                                                        tei  legi  a  produs  o  adâncă  nemulţămire  în  Răspunsul  scurt  şi  preois  al  celor  doi  pa­
          câte-va  c|ile  şi  la  Budapesta.  Aristooraţii                                                                                         fels  pro  1896  se  aprobă.  —  în  comisiunea
                                                        aprâpe tâte oraşele din ţâră.                trioţi  cumcă:  la  scola  lor  şi  acum  şl  în
          unguri  încă  de  pe  acum  au  înoeput  să  faoă                                                                                        pentru  clasificarea  cailor  se  aleg  domnii
                                                              —  Ministrul  instrucţiunii  publice  a   viitor,   numai   acela   dintre   preoţii   din  Hiill  şi  Salraen.  —  Inginerului  B.  Grodel
           oele  mai  mari  pregătiri  pentru  a  se  arăta   luat  disposiţia  ca  vacanţa  de  Paşti,  în  anul
           oât  mai  „ţanţoşi*  înaintea  împăratului  ger­  şcolar  ourent,  să  încâpă  la  6  Aprilie,  Du­  Bran  va  funcţiona  ca  caticliet,  care  va  i-se dă dreptul de locuinţă.
          man.  Contesele  Clara  Karolyi  şi  nevasta  mineca  Floriilor,  şi  să  dureze  pănă  In  21   preseuta  spre  înscriere  şi  frecventare  cei
          lui  Apponyi  Lajos  şi-au  propus  să  se  „pro-   Aprilie, a doua 4i după Dumineoa Tornei.  mai  mulţi  copii  din  a  sa  parochie,  pentru
                                                              —  Viitârele  înaintări  în  armată  se  scola  „millenară"  se  ’nţelege,  —  a  delă-
          ■ducâluescă"  şi  ou  un  „osârdâs*  şi  înoă  în                                                                                             Viena,  1  Aprilie.  Oficiosul  „Frena-
                                                        vor face pe 4iua de 8 Aprilie.               turat  în  fine  ori  oa  fel  de  nedumerire,  ră-
          chipul  „original  străbuni  Pentru  soopul                                                                                              denblatt*  confirmă  soirea,  că  guver­
                                                                                                     vărsâDd  deplină  lumină  asupra  întregei  afa­
           acesta  se  vor  aduce  feciori  şi  fete  din  co­                                                                                     nul  austro-ungar  nu  vrea  se  mai  tri­
                                                                                                     ceri.  Căol,  cine  a  mai  putut  după  un  atare
           mitatul  Somogy,  cari  la  sunetul  unei  mu-   Şcola „millenară“ din Bran şi cate-                                                    mită noue trupe în Creta.
           sice  ţigănesc!  vor  juca  „csârdâs“-ul  în  „ori­                                       răspuns  să  mai  stee  la  îndoială  cumcă:        Londra,  1  Aprilie.  Puterile  nu
           ginalul  străbun*.  —  Sigur,  că  astfel  de  oo-          chisarea ei.                  singura  şi  adevărata  causă  a  absentărei  co­  s’au  putut  învoi  asupra  planului  în
          medii  n’a  mai  văcjut  împăratul  Wilhelm                             —■ Martie 1897.    piilor  din  Moeciul  inf.  dela  soâla  română   crearea  unei  zone  neutrale  între  Gre­
                                                                                                     şi  intrarea  lor  îu  cea  „millenară*  a  fost
           cu  tot  neamul  său,  mai  cu  sâmă  dâră  şi               (U r m a r e).                                                             cia  şi  Turcia,  deorece  guvernul  ru­
                                                                                                      numai şi numai vânarea catichisărei din par­
           în  privinţa  costumelor  se  va  observa  stric­  Nu  trece  mult  timp  la  mijloc  şi  d-1                                           sesc s’a împotrivit.
           tul „original străbun!*...                   Hajdu  se  re’ntâroe  dela  Pesta,  vesel  şi   tea  păr.  Enescu  apoi,  prin  deducţiune  bine   Generalul  Brialmont  a  fost  în­
                                                                                                      basată  şi  studiată,  oumoă:  pricina  şi  în­
                                                        triumfător,  pentru-oă,  după  cum  da  de  soire                                          sărcinat  de  guvernul  turcesc  se  or-
                Licenţiat în farmacia. Aflăm, că d-1                                                  demnul  spre  cateohisare  nu  a  fost  nimioa
                                                        tuturor:  în  tdmnă  se  va  deschide  şi  în  Bran                                        ganiseze  grabnic  fortificaţiile  dela
           Avram  Fetru,  un  harnic  şi  sîrguinoios  tînăr                                          alta  decât  lăcomia  numitului  părinte  după
                                                        şcolii  „milenară!   Glumă,  neglumă,  în  1                                               Salonichi.
                                                                        £<
           ardelean  trecut  în  România,  a  depus  Lunia                                            cei  100  fi.  sâu,  în  caşuri  de  acestea,  mai
                                                        Sept.  n.  şoâla  se  începe.  Trec  12  4il©  şi
           trecută,  în  17  (29)  Martie  o.,  la  universi­                                         biblice 4>s : arginţi! ?
                                                        înscrierile  se  înoep  şi  la  şcola  nâstră  ca­                                                     1
           tatea  din  BuourescI  esamenul  de  licenţă  în                                                Dâr  apoi  din  aoelaşî  răspuns,  atât  de   „ALBIM*  institut te credit şi de economii-
                                                        pitală,  la  carea  spre  orientare  observ,  că
           farmaciă  ou  succes  strălucit.  D  l  decan  al                                         violân  lansat  şi,  din  şi  mai  multă  viclenie          Filiala Bîra!«u»v.
                                                        vin  copiii  pregătiţi  în  şcâlele  singuratice­
           universităţii  însu-şl  a  felicitat  pe  noul  li­                                        pornit,  s’a  putut,  pe  lângă  aoâsta  deduce   Conspectul operaţiunilor în luna Martie 1897.
                                                        lor  comune  biserioesol  spre  a  continua  cu
           cenţiat  pentru  rarul  succes  obţinut.  —                                                şi  la  mai  mult!  Nexul  oausal,  de  oare  vor-
                                                        ol.  Iii  şi  IV,  din  cari  eşiţî,  pot  apoi  întră
           Adresăm  d-lui  Petra  şi  din  a  nâstră  parte                                           biam  mai  sus,  al  întregei  oestiuni  cu  în­            I  n  t  r  a  t  e  :
                                                        în  gimnasiu  sâu  şcâlă  reală.  Şi  vin  oopiil,
           felicitările cele mai oordiale.                                                            fiinţarea  şi  oatechisarea  şcâlei  „millenare*   Numărar  ou  1  Martie  1897  fl.  3,311.09
                                                        vin  rând  pe  rând  din  Predeal,  Porta,  Soho-
                                                                                                      s’a  putut  desooperi  mai  bine,  numai  după   Depuneri  spre  fructificare  .  „  128,680.78
                0 administraţie bine protegiată. Pen­   dol  (2  par.)  Şimon  (2  par.)  Măgura,  Peştera,                                         Cambii răscumpărate. .      .   „ 134,728.10
                                                                                                      acel răspuns*.
           tru  a  se  sustrage  dela  plata  unui  bilet  de  Moeciul  sup.  Cheia,  Şirnea,  Fundata,  vin din                                    Conturi curente .    ... „        42,680.26
                                                                                                                                      (Va urma.)
           tramvay, oare era în valâre de cmol-spre-fleoe  tâte  oomunele  brănene,  pe  poteci  bătute                                             împrumuturi pe efecte şi
                                                                                                                                                       site împrumuturi . . „        21,812.56
           pfenicî  (centime),  un  amploiat  din  Mann-  de  35  de  ani,  de  când  esistă  şcola  cen­
           heim  a  dis  cătră  oonduotor,  că  este  abonat.  trală,  numai  din  Moeciul  inf.  paroohia  păr.   D e l a   c o m  u n ă .         împrumuturi pe producte .       „ 10.060.—
                                                                                                                                                    Bănci............................................ 97,094.09
           Faptul  a  fost  neesact.  A  fost  dresat  un  Georgiu  Enescu,  —  nici  nun!!!!  Care  să
                                                                                                           Şedinţa  din  31  Martie  1897.  Primarul   Monetă........................................„  15,670.57
           proces  verbal  şi  prevenitul  a  fost  condam­  fiă  taina  aoestei  naobiolnuite  apariţiuaî,   Iacobi  deschide  şedinţa  şi  salută  pe  mem­  Comisiuul, cupâne şi efecte   „  2,161.70
           nat  săptămâna  trecută  la  3  luni  înohisore,  de-odată  nimeni  nu  soia!  Să  nu  fi  fost  brii  cei  noi  viriliştî,  rugându-i  a  veni  des   Interese şi provisiunî . .   „  7,152.35
           va  să  4i°&  va  trebui  să  stea  închis  6  clile  din  şcola  paroehiei  Moeciu  inf.  de  astâ-  la  şedinţele  representanţei  comunale.  După   Rimesse.......................................„   1,915.27
           pentru fiâ-care centimă.                     dată  niol  un  elev  pregătit  pentru  intrare   oe  se  denumesc  verifioatorii  pentru  ambele   Diverse................................... ...... 5,751.33
                                                                                                      protocâle  îşi  aşterne  primarul  raportul  său                         fl.___ 471,018.10
                                                        în  şcâla  centrală-capitală?  Aşa  oeva  să
                Furt de tablouri.  Din  galeria  de  ta­                                              despre  administraţia  oraşului  în  anul  1896.
                                                        ţine  de  imposibil!  Nu  se  va  mira  deci  ni­  care  raport  la  dorinţa  esprimată  din  mai            E ş i t e :
           blouri  regnioolară,  ce  se  află  în  palatul
                                                        meni  şi  ou  atât  mai  puţin  păr,  Enescu  multe  părţi  se  va  tipări.  Mai  departe  se
           Academiei  de  soiinţe  maghiare  s’au  furat                                                                                            Depuneri  spre  fructificare  fl.  115,849,62
                                                        cum-eă  âmenii  nedumeriţi  şi  îngrijaţî  au   face  cunoscut,  că  firmele  Copony  şi  Sohiel
           alaltâerl  două  tablouri  de  mare  valâre.  Po­                                          au  căpătat  concesiunea  pe  un  an  pentru   Cambii escomptate .    .   . „ 121,582.30
                                                        oăutat  îndată  oa:  să  afle  şi  să  descopere
           liţia, se r|ioe, a fi dat de urma hoţului.                                                 oonstruoţiuaea  unui  tren  eleotrio  dela  Bra­  Conto curent............................„   13,166.86
                                                        aoeea  ascunsă  taină!  Nu  cu  multă  greu­                                                împrumuturi pe efecte şi alte
                                                                                                      şov la Ghimbav şi Codlea.
                                                        tate,  dâr  spre  a  tuturor  soandalisare  şi  in­                                            împrumuturi........................ .... 15,573.50
                Teatru german. Mâne Sâmbătă se va                                                          Puşcariu  observă,  că  de  regulă  lip­
                                                        dignare  s’a  şi  aflat  îndată  cum-oă:  copiii                                            împrumuturi pe producte . „       1.000.—
           da  opereta  „La  Mascotte   de  Andrau.  Aoâstă                                           sesc  2—3  referenţi  dela  şedinţe  şi  râgă  pe   Bănci............................................  160,410 96
                                  u
           operetă nu s’a mai representat în Braşov.    din  Moeciul  inf.  în  număr  de  12,  oare  de  primar  a  năzui,  ca  domnii  funoţionarl  să   Monetă               . „   13,541.48
                                                        astă-dată  aveau  să  între  în  şcola  centrală  fiă  presanţi  la  desbaterile  comunale.  Pri­  Comisiuni, cupâne şi efeote-. „   2,140.20
                                                        română, erau deja înscrişi la şcola „millenară*   marul  răspunde  că  a  provooat  în  mai  multe   Interese şi provisiunî   .  . „   395.64
                                                                                                      rânduri  pe  funoţionarl  a-şl  face  datoria;
                Sciri mărunte din România. Comitetul  ungurdscâ!!!  Tot  ou  aoâsta  de-odată  s’a                                                   Spese şi salare......................... .... 2,034.68
                                                                                                      referenţii,  cari  lipsesc  astătjî.sunt  parte  bol­
           «Ies  de  partidul  conservator  pentru  ridioa-  mai  aflat  apoi  cum-oă:  acei  nevinovaţi  co­  navi, parte împedecaţl prin oficiul lor.  Rimesse.................................... ...  2,152.55
           rea  statuei  lui  Al.  Lahovari  e  astfel  com­  pii,  nu  au  întrat  şi  întră  şi  a<jî  în  şoâla                                  Diverse.....................................„   14,872.24
           pus  :  D-nii  Al.  C.  Catargiu  preşedinte,                                                   Urmâză ordinea 4'1'd-                    Numărar cu 31 Martie 1897 „       8,298.07
                                                         „millenară*,  oum  ar  gândi  cine-va  numai
                                                                                                           1)  In  urma  decisului  din  şedinţa  ul­                          fl.   471,018.10
                                                        aşa  de  capul  lor.  Nu!  Uşile  şcâlei  străine
                                                                                                      timă  magistratul  propune  a  se  cumpăra  22
                                                        li-s’au  deschis  dela  început,  chiar  do  cătră  jugăre  de  pământ  pentru  4idirea  unei  ca-  V. Bologa m. p.   N. P» Petrescu m. p.
           acestea  frumâse,  şi  să  călăresoă  drăguţii  de
                                                         părintele  lor  sufletesc,  parochul  G.  Enescu;  sarme  cu  1  fi.  stânjinul  pătrat.  Binder  pro­  divigent,       adjunct.
           căluşei  şi  să  se  j6oe  ou  copilaşii  aceştia?*                                        pune  oa  să  nu  se  cumpere  atâta  pământ
           Cel  nene  îmi  răspunse:  „Dâoă  Ionel  se  în­  oarele  ârăşl  la  rândul  său  nu  a  călcat  şi   scump,  ci  să  ne  mulţămim  cu  10  —  15  ju-   Y. Ibegeş m. p.
           chină  şi  învaţă  bucuros  si  deoă-i  ou  minte   oaloă  pragul  şcâlei  ungurescl,  aşa  fără  de   găre,  adecă  cu  striotul  necesar.  Senatorul   corupta,bil.
           note  să  vie  şi  el  în  grădină,  şi  Petrioă  şi  nici  un  drept,  ci  în  chip  de  catichet!  în   Schnell  sprijinesce  propunerea  lui  Binder
           Costaohe.  Şi  dâcă  vin  cu  totî  împreună,  oarea  posiţiune  ârăşl,  nu  a  ajuns  sfinţia  sa,  pe  motiv,  că  oraşul  se  bagă  prea  tare  îu   L  ă 4 e s i ' a t &  B  F  i  ă
           vor  avă  şi  flueraş,  şi  vor  striga  şi  se  vor   aşa  fără  de  nici  o  rânduială,  oi  pe  basă  de  datorii.                                                   0
           juoa,  şi  se  vor  împuşoa  cu  puşouliţele  de                                                                                              Au  apărut  de  sub  tipar:  „Irmosul  Paş­
                                                         decret  în  tâtă  forma;  âră  deoretul  acela    La  votare  au  întrunit  ambele  pro­
           soc*.  —  Şi  apoi  îmi  arată  o  pajişte  ffu-                                                                                        tilor ,  compus  pentru  3  voci  femeesci  de
                                                                                                                                                       11
                                                                                                      puneri  24  voturi  şi  primarul  a  dirimat  în
           mdsă  în  grădină,  anume  pentru  joo:  aoolo   ârăşl,  nu  l’a  găsit  părintele  nostru  aşa  din   favârea  propunerii  magistratului.  Se  vor   Tim.  Popovicl.  Preţul  50  cr.  Acest  irmos  se
           atârnau  flueraşe  numai  da  aur,  şi  (giamba-  întâmplare  pe  drum,  oi  Va  primit  ou  totă
                                                                                                      cumpăra  deci  21  jugăre  şi  1541  stânjinl  pâte  esecuta  de  cor  de  şcolari,  eventual  şi
           rele)  timbale  şi  puşculiţe  de  argint.  Dâr,  formalitatea  din  mâna  chiar  a  d-lui  Hajdu
           era  prea  de  diminâţă  şi  oopiil  încă  nu   Jânos  oa  preşedinte  al  comitetului  şcol.  al   pătraţi cu 35141 fl. v. e.          de cor de bărbaţi.
           mânoaseră.  De  aceea  n’am  putut  să  aştept                                                  In  contra  acestei  hotărîrl  anunţă  Bin­
           pănă  la  jocul  lor,  ci  am  c]is  stăpânului:  „O   şcâlei „millenare*; apoi în sfârşit ârăşl munca  der recurs.                      Proprietar: Dr. Aurel Murcşianu.
           dragă  Domnule,  mă  reped  să  vesteso  des­  aoeea  de  catichet  nu  au  poftit-o  nici  d-nii   2)   Se  primesce  propunerea  magis­
           pre  tâte  aceste  pe  copilaşul  meu,  ca  să  unguri  gratis  de  a  se  îndeplini,  ci  bucuros  tratului  cu  privire  la  regnlarea  păşuuatului  Redactor respoiisahil: Gregoriu Maior.
           se  închine  eu  drag,  să  înveţe  buourOs  şi   o plătesc cu 100 fl. la an!              îu  8nul  1897  şi  să  resping  ofertele  de  arăm
           să  fiă  cu  minte,  ca  să  potă  veni  şi  dânsul                                        dare ale lui Kertsch, Giuveloa şi Torok.
                                                              Acestea  tâte  esperiate  odată,  se  înţe­
           în  grădina  acesta.  Dâr  el  are  şi  o  tuşioă,                                              3)  Se  aprâbă  ou  votare  nominală  vân-
           Linuţa,  şi  pe  aoâsta  trebue  s’o  aducă".'  —   lege,  că  şi  nedumerirea  cu  absentarea  co­  4area  a  265  m   drum  şi  365  m   alvie  din   ><j Pentru fumătorii U fişări!
                                                                                                                     2
                                                                                                                                      2
           Omul  îmi  răspunse:  „Bine,  să  vie;  du-te  piilor  din  Moeciul  inf.  dela  seola  centrală   canalul Timiş lui W. A. Rhein ou 1260 fl.
           şi îl scrie!“                                română  a  dispărut!  Dâră  nu  de  tot!  Un       4)  Se  decide  a  se  da  apă  din  epa-   Eh           € J L  u    a 5   * 5 #
                                                                                                                                                   ►—»
                Yedl  deră,  dragă  Ionel,  de  învaţă  bu­  luoru  înoă  şi,  pe  care  Românul  de  obioeiii   ductul  vechiu  atât  presbiteriului  evangelic   este cea mai curată, subţire şi totuşi tare  ►3
                                                                                                                                                                                             >
           curos  şi  te  închină  cu  drag  şi  spune  şi   îl  numesoe  „necitov“  sâu  „nechoşer   tot  mai  cât şi eforiei şcolare gr. or.     cu       Hărtiă, d.e ţig-ări,             +3
                                                                                          ti
           lui  Petrioă  şi  lui  Costache  oa  şi  ei  să  în­                                                                                    o                                         Hi
           veţe  şi  să  se  închine.  Aşa  veţi  veni  ou   escita  încă  şi  mai  departe  nedumerirea  ârne-   5)   Comisiunea  finanoial  -  economică         fără glicerină.           !>
           toţii în grădină.                            nilor,  cărora  la  inimă  le-a  zăcut  şi  le  zace   constată la oficiul silvanal un venit de  Patent 3 cr., Club-Exquisit 2 şi 10 cr,  O
                                                                                                      37,000  fl. ou încheierea anului 1796 şi pro­
                D-cJeu  se-ţl  ajute  şi  să  te  apere,  şi   tot  mereu  sortea  numitei  scâle  române.  Nu   pune  budgetarea  acestei  sume.  Lurtz  pro­  E+  Se află şi tuburi de ţigări din hărtiă  ••a
                                                                                                                                                   <3
           salută  pe  tuşica,  Linuţa,  şi  dâ-i  un  sărut  puteau  ei  să  ’nţelâgă  adecă  ore  cum  s’a   pune  ca  25,000  fl.  să  se  întrebuinţeze  pen­    C  L  U  B  .           W
                                                                                                                                                                                             i—i
           pentru mine.                                 putut  face  ca  atâţia  oopii  de  român  de­  tru  reducerea  arunourilor  comunali  şi  cu             Vemlare en gros la         ►3
                   -
                 Al  tău tată iubitor                   odată  şi  numai  din  Moeciul  inf.  au  aflat  12000  fl.  să  se  puie  basa  la  un  fond  de   *21                              î>
                                                                                                                                                   V—I
                   Martin Luiher. a                     aşa  de  ’n  grabă  calea  spre  soâia  străină  reservă, ceea ce se şi primesce.           *           lulius lîliiiler Nachfolger,
          ■(„învăţ. Prim.")      V. Gr. Borgoyanu.      şi,  ce  nex  putea  să  fiă  între  aoâstă  aparinţă i  Şedinţa  din  1  Aprilie  1897.  (Punctele
   82   83   84   85   86   87   88   89   90   91   92