Page 87 - 1897-03
P. 87
Nr. 65.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
membrilor întruniţi, după obioeiul avitio, Take Ionesou, M. Balş, N. B’ilipescu, Ionel .şi aceea împrejurare oa, dintre toţi preoţii 6 — 15 ale ordinei de 4’h Se aprâbă ofer-
oi a venit el singur la şedinţă neînvitat. Grădişteanu şi Ioan Ciaflea cassar. brâuenl, chiar parochul numitei comune a tul firmei G. Fink şi Comp. pentru lem
Acesta se înţelege a făcut sensaţiă. Etă, — D-1 Al. C. Catargiu a strîns în două ajuns să între — aşa ca prin uşile înouiete nele da brad din ravirul Cernatului şi Ti
cjil© peste 10,000 lei de pe lista d-sale. mişului. — Se înohiriază oasele din dosul
cjieeau unii. un fişpan progresist! — Nu — că catiohet la sooia „millenară*?!? Stă
cum-va să fiă acest fişpan prima rându — M. S. Regina a visitat Miercuri pâniţi de aoâstă nedumerire deci, au şi penitenciarului presbiteriului evangelic pe
diminâţă, în Ateneul român, atelierul, d-lui 6 ani pentru scopuri culturale. — Să aprâbă
nică, care să vestescă încetarea definitivă căutat prilegiul şi au pus d-lui Hajdu şi luarea cu chirie a unui loc în aprop'erea
Haidukieviol, piotorul curţii austriaoe, în
a vecului fişpanilor şi anunţarea Erei Ba- sărcinat ou eseoutarea tabloului, represeu- învăţătorului de ungur întrebarea în sensul magistratului pentru magazin de olădire.—
bianilor unguri de-odată ou viitârea inau tând revista militară dela CotrooenI, când că • ce consideraţiunî i-au condus pe dânşii Se faoe o reotifioare de 1200 fl. îu budgetul
gurare a administraţii de stat. ou visita împăratului Austriei la Bucurescl. la denumirea tocmai a păr. Enescu de catichet fabricei de gas. — Bilanţul cassei orfanale
— Prefectura poliţiei din BuourescI mai ales că scdla „millenară“ nici nu zace se aprobă. — Se respinge cererea arohi-
Un „esârdâs“ pentru Wilhelm. Se soie, e va da î judeoată pe toţi comer vului Sibian, de a i-se împrumuta opul
se 4i° )
n
că în Octomvre o. împăratul "Wilhelm al cianţii, cari nu şi-au închis Dumineca tre- pe tentorul parochial al numitului paroch ci, „Sohnell, oolecţiune de documente III* din
pe cel al paroehiei Şimon, de unde, după us arohivul nostru. — Şcâlei private din Ti
Germaniei va veni să asiste la manevrele oută prăvăliile, conform legei repausului mişul de sus se votâză 7 m de lemne de
3
din Ungaria, ou care ocasiune se va opri de Duminecă. S’asigură, că aplicarea aces şi regulă, ar fi, trebuit angagiat şi catichetul ? foc. — Socotelile fondului M. Trauschen-
tei legi a produs o adâncă nemulţămire în Răspunsul scurt şi preois al celor doi pa
câte-va c|ile şi la Budapesta. Aristooraţii fels pro 1896 se aprobă. — în comisiunea
aprâpe tâte oraşele din ţâră. trioţi cumcă: la scola lor şi acum şl în
unguri încă de pe acum au înoeput să faoă pentru clasificarea cailor se aleg domnii
— Ministrul instrucţiunii publice a viitor, numai acela dintre preoţii din Hiill şi Salraen. — Inginerului B. Grodel
oele mai mari pregătiri pentru a se arăta luat disposiţia ca vacanţa de Paşti, în anul
oât mai „ţanţoşi* înaintea împăratului ger şcolar ourent, să încâpă la 6 Aprilie, Du Bran va funcţiona ca caticliet, care va i-se dă dreptul de locuinţă.
man. Contesele Clara Karolyi şi nevasta mineca Floriilor, şi să dureze pănă In 21 preseuta spre înscriere şi frecventare cei
lui Apponyi Lajos şi-au propus să se „pro- Aprilie, a doua 4i după Dumineoa Tornei. mai mulţi copii din a sa parochie, pentru
— Viitârele înaintări în armată se scola „millenară" se ’nţelege, — a delă-
■ducâluescă" şi ou un „osârdâs* şi înoă în Viena, 1 Aprilie. Oficiosul „Frena-
vor face pe 4iua de 8 Aprilie. turat în fine ori oa fel de nedumerire, ră-
chipul „original străbuni Pentru soopul denblatt* confirmă soirea, că guver
vărsâDd deplină lumină asupra întregei afa
acesta se vor aduce feciori şi fete din co nul austro-ungar nu vrea se mai tri
ceri. Căol, cine a mai putut după un atare
mitatul Somogy, cari la sunetul unei mu- Şcola „millenară“ din Bran şi cate- mită noue trupe în Creta.
sice ţigănesc! vor juca „csârdâs“-ul în „ori răspuns să mai stee la îndoială cumcă: Londra, 1 Aprilie. Puterile nu
ginalul străbun*. — Sigur, că astfel de oo- chisarea ei. singura şi adevărata causă a absentărei co s’au putut învoi asupra planului în
medii n’a mai văcjut împăratul Wilhelm —■ Martie 1897. piilor din Moeciul inf. dela soâla română crearea unei zone neutrale între Gre
şi intrarea lor îu cea „millenară* a fost
cu tot neamul său, mai cu sâmă dâră şi (U r m a r e). cia şi Turcia, deorece guvernul ru
numai şi numai vânarea catichisărei din par
în privinţa costumelor se va observa stric Nu trece mult timp la mijloc şi d-1 sesc s’a împotrivit.
tul „original străbun!*... Hajdu se re’ntâroe dela Pesta, vesel şi tea păr. Enescu apoi, prin deducţiune bine Generalul Brialmont a fost în
basată şi studiată, oumoă: pricina şi în
triumfător, pentru-oă, după cum da de soire sărcinat de guvernul turcesc se or-
Licenţiat în farmacia. Aflăm, că d-1 demnul spre cateohisare nu a fost nimioa
tuturor: în tdmnă se va deschide şi în Bran ganiseze grabnic fortificaţiile dela
Avram Fetru, un harnic şi sîrguinoios tînăr alta decât lăcomia numitului părinte după
şcolii „milenară! Glumă, neglumă, în 1 Salonichi.
£<
ardelean trecut în România, a depus Lunia cei 100 fi. sâu, în caşuri de acestea, mai
Sept. n. şoâla se începe. Trec 12 4il© şi
trecută, în 17 (29) Martie o., la universi biblice 4>s : arginţi! ?
înscrierile se înoep şi la şcola nâstră ca 1
tatea din BuourescI esamenul de licenţă în Dâr apoi din aoelaşî răspuns, atât de „ALBIM* institut te credit şi de economii-
pitală, la carea spre orientare observ, că
farmaciă ou succes strălucit. D l decan al violân lansat şi, din şi mai multă viclenie Filiala Bîra!«u»v.
vin copiii pregătiţi în şcâlele singuratice
universităţii însu-şl a felicitat pe noul li pornit, s’a putut, pe lângă aoâsta deduce Conspectul operaţiunilor în luna Martie 1897.
lor comune biserioesol spre a continua cu
cenţiat pentru rarul succes obţinut. — şi la mai mult! Nexul oausal, de oare vor-
ol. Iii şi IV, din cari eşiţî, pot apoi întră
Adresăm d-lui Petra şi din a nâstră parte biam mai sus, al întregei oestiuni cu în I n t r a t e :
în gimnasiu sâu şcâlă reală. Şi vin oopiil,
felicitările cele mai oordiale. fiinţarea şi oatechisarea şcâlei „millenare* Numărar ou 1 Martie 1897 fl. 3,311.09
vin rând pe rând din Predeal, Porta, Soho-
s’a putut desooperi mai bine, numai după Depuneri spre fructificare . „ 128,680.78
0 administraţie bine protegiată. Pen dol (2 par.) Şimon (2 par.) Măgura, Peştera, Cambii răscumpărate. . . „ 134,728.10
acel răspuns*.
tru a se sustrage dela plata unui bilet de Moeciul sup. Cheia, Şirnea, Fundata, vin din Conturi curente . ... „ 42,680.26
(Va urma.)
tramvay, oare era în valâre de cmol-spre-fleoe tâte oomunele brănene, pe poteci bătute împrumuturi pe efecte şi
site împrumuturi . . „ 21,812.56
pfenicî (centime), un amploiat din Mann- de 35 de ani, de când esistă şcola cen
heim a dis cătră oonduotor, că este abonat. trală, numai din Moeciul inf. paroohia păr. D e l a c o m u n ă . împrumuturi pe producte . „ 10.060.—
Bănci............................................ 97,094.09
Faptul a fost neesact. A fost dresat un Georgiu Enescu, — nici nun!!!! Care să
Şedinţa din 31 Martie 1897. Primarul Monetă........................................„ 15,670.57
proces verbal şi prevenitul a fost condam fiă taina aoestei naobiolnuite apariţiuaî, Iacobi deschide şedinţa şi salută pe mem Comisiuul, cupâne şi efecte „ 2,161.70
nat săptămâna trecută la 3 luni înohisore, de-odată nimeni nu soia! Să nu fi fost brii cei noi viriliştî, rugându-i a veni des Interese şi provisiunî . . „ 7,152.35
va să 4i°& va trebui să stea închis 6 clile din şcola paroehiei Moeciu inf. de astâ- la şedinţele representanţei comunale. După Rimesse.......................................„ 1,915.27
pentru fiâ-care centimă. dată niol un elev pregătit pentru intrare oe se denumesc verifioatorii pentru ambele Diverse................................... ...... 5,751.33
protocâle îşi aşterne primarul raportul său fl.___ 471,018.10
în şcâla centrală-capitală? Aşa oeva să
Furt de tablouri. Din galeria de ta despre administraţia oraşului în anul 1896.
ţine de imposibil! Nu se va mira deci ni care raport la dorinţa esprimată din mai E ş i t e :
blouri regnioolară, ce se află în palatul
meni şi ou atât mai puţin păr, Enescu multe părţi se va tipări. Mai departe se
Academiei de soiinţe maghiare s’au furat Depuneri spre fructificare fl. 115,849,62
cum-eă âmenii nedumeriţi şi îngrijaţî au face cunoscut, că firmele Copony şi Sohiel
alaltâerl două tablouri de mare valâre. Po au căpătat concesiunea pe un an pentru Cambii escomptate . . . „ 121,582.30
oăutat îndată oa: să afle şi să descopere
liţia, se r|ioe, a fi dat de urma hoţului. oonstruoţiuaea unui tren eleotrio dela Bra Conto curent............................„ 13,166.86
aoeea ascunsă taină! Nu cu multă greu împrumuturi pe efecte şi alte
şov la Ghimbav şi Codlea.
tate, dâr spre a tuturor soandalisare şi in împrumuturi........................ .... 15,573.50
Teatru german. Mâne Sâmbătă se va Puşcariu observă, că de regulă lip
dignare s’a şi aflat îndată cum-oă: copiii împrumuturi pe producte . „ 1.000.—
da opereta „La Mascotte de Andrau. Aoâstă sesc 2—3 referenţi dela şedinţe şi râgă pe Bănci............................................ 160,410 96
u
operetă nu s’a mai representat în Braşov. din Moeciul inf. în număr de 12, oare de primar a năzui, ca domnii funoţionarl să Monetă . „ 13,541.48
astă-dată aveau să între în şcola centrală fiă presanţi la desbaterile comunale. Pri Comisiuni, cupâne şi efeote-. „ 2,140.20
română, erau deja înscrişi la şcola „millenară* marul răspunde că a provooat în mai multe Interese şi provisiunî . . „ 395.64
rânduri pe funoţionarl a-şl face datoria;
Sciri mărunte din România. Comitetul ungurdscâ!!! Tot ou aoâsta de-odată s’a Spese şi salare......................... .... 2,034.68
referenţii, cari lipsesc astătjî.sunt parte bol
«Ies de partidul conservator pentru ridioa- mai aflat apoi cum-oă: acei nevinovaţi co navi, parte împedecaţl prin oficiul lor. Rimesse.................................... ... 2,152.55
rea statuei lui Al. Lahovari e astfel com pii, nu au întrat şi întră şi a<jî în şoâla Diverse.....................................„ 14,872.24
pus : D-nii Al. C. Catargiu preşedinte, Urmâză ordinea 4'1'd- Numărar cu 31 Martie 1897 „ 8,298.07
„millenară*, oum ar gândi cine-va numai
1) In urma decisului din şedinţa ul fl. 471,018.10
aşa de capul lor. Nu! Uşile şcâlei străine
timă magistratul propune a se cumpăra 22
li-s’au deschis dela început, chiar do cătră jugăre de pământ pentru 4idirea unei ca- V. Bologa m. p. N. P» Petrescu m. p.
acestea frumâse, şi să călăresoă drăguţii de
părintele lor sufletesc, parochul G. Enescu; sarme cu 1 fi. stânjinul pătrat. Binder pro divigent, adjunct.
căluşei şi să se j6oe ou copilaşii aceştia?* pune oa să nu se cumpere atâta pământ
Cel nene îmi răspunse: „Dâoă Ionel se în oarele ârăşl la rândul său nu a călcat şi scump, ci să ne mulţămim cu 10 — 15 ju- Y. Ibegeş m. p.
chină şi învaţă bucuros si deoă-i ou minte oaloă pragul şcâlei ungurescl, aşa fără de găre, adecă cu striotul necesar. Senatorul corupta,bil.
note să vie şi el în grădină, şi Petrioă şi nici un drept, ci în chip de catichet! în Schnell sprijinesce propunerea lui Binder
Costaohe. Şi dâcă vin cu totî împreună, oarea posiţiune ârăşl, nu a ajuns sfinţia sa, pe motiv, că oraşul se bagă prea tare îu L ă 4 e s i ' a t & B F i ă
vor avă şi flueraş, şi vor striga şi se vor aşa fără de nici o rânduială, oi pe basă de datorii. 0
juoa, şi se vor împuşoa cu puşouliţele de Au apărut de sub tipar: „Irmosul Paş
decret în tâtă forma; âră deoretul acela La votare au întrunit ambele pro
soc*. — Şi apoi îmi arată o pajişte ffu- tilor , compus pentru 3 voci femeesci de
11
puneri 24 voturi şi primarul a dirimat în
mdsă în grădină, anume pentru joo: aoolo ârăşl, nu l’a găsit părintele nostru aşa din favârea propunerii magistratului. Se vor Tim. Popovicl. Preţul 50 cr. Acest irmos se
atârnau flueraşe numai da aur, şi (giamba- întâmplare pe drum, oi Va primit ou totă
cumpăra deci 21 jugăre şi 1541 stânjinl pâte esecuta de cor de şcolari, eventual şi
rele) timbale şi puşculiţe de argint. Dâr, formalitatea din mâna chiar a d-lui Hajdu
era prea de diminâţă şi oopiil încă nu Jânos oa preşedinte al comitetului şcol. al pătraţi cu 35141 fl. v. e. de cor de bărbaţi.
mânoaseră. De aceea n’am putut să aştept In contra acestei hotărîrl anunţă Bin
pănă la jocul lor, ci am c]is stăpânului: „O şcâlei „millenare*; apoi în sfârşit ârăşl munca der recurs. Proprietar: Dr. Aurel Murcşianu.
dragă Domnule, mă reped să vesteso des aoeea de catichet nu au poftit-o nici d-nii 2) Se primesce propunerea magis
pre tâte aceste pe copilaşul meu, ca să unguri gratis de a se îndeplini, ci bucuros tratului cu privire la regnlarea păşuuatului Redactor respoiisahil: Gregoriu Maior.
se închine eu drag, să înveţe buourOs şi o plătesc cu 100 fl. la an! îu 8nul 1897 şi să resping ofertele de arăm
să fiă cu minte, ca să potă veni şi dânsul dare ale lui Kertsch, Giuveloa şi Torok.
Acestea tâte esperiate odată, se înţe
în grădina acesta. Dâr el are şi o tuşioă, 3) Se aprâbă ou votare nominală vân-
Linuţa, şi pe aoâsta trebue s’o aducă".' — lege, că şi nedumerirea cu absentarea co 4area a 265 m drum şi 365 m alvie din ><j Pentru fumătorii U fişări!
2
2
Omul îmi răspunse: „Bine, să vie; du-te piilor din Moeciul inf. dela seola centrală canalul Timiş lui W. A. Rhein ou 1260 fl.
şi îl scrie!“ română a dispărut! Dâră nu de tot! Un 4) Se decide a se da apă din epa- Eh € J L u a 5 * 5 #
►—»
Yedl deră, dragă Ionel, de învaţă bu luoru înoă şi, pe care Românul de obioeiii ductul vechiu atât presbiteriului evangelic este cea mai curată, subţire şi totuşi tare ►3
>
curos şi te închină cu drag şi spune şi îl numesoe „necitov“ sâu „nechoşer tot mai cât şi eforiei şcolare gr. or. cu Hărtiă, d.e ţig-ări, +3
ti
lui Petrioă şi lui Costache oa şi ei să în o Hi
veţe şi să se închine. Aşa veţi veni ou escita încă şi mai departe nedumerirea ârne- 5) Comisiunea finanoial - economică fără glicerină. !>
toţii în grădină. nilor, cărora la inimă le-a zăcut şi le zace constată la oficiul silvanal un venit de Patent 3 cr., Club-Exquisit 2 şi 10 cr, O
37,000 fl. ou încheierea anului 1796 şi pro
D-cJeu se-ţl ajute şi să te apere, şi tot mereu sortea numitei scâle române. Nu pune budgetarea acestei sume. Lurtz pro E+ Se află şi tuburi de ţigări din hărtiă ••a
<3
salută pe tuşica, Linuţa, şi dâ-i un sărut puteau ei să ’nţelâgă adecă ore cum s’a pune ca 25,000 fl. să se întrebuinţeze pen C L U B . W
i—i
pentru mine. putut face ca atâţia oopii de român de tru reducerea arunourilor comunali şi cu Vemlare en gros la ►3
-
Al tău tată iubitor odată şi numai din Moeciul inf. au aflat 12000 fl. să se puie basa la un fond de *21 î>
V—I
Martin Luiher. a aşa de ’n grabă calea spre soâia străină reservă, ceea ce se şi primesce. * lulius lîliiiler Nachfolger,
■(„învăţ. Prim.") V. Gr. Borgoyanu. şi, ce nex putea să fiă între aoâstă aparinţă i Şedinţa din 1 Aprilie 1897. (Punctele