Page 89 - 1897-03
P. 89
icfimea, ri &axeta“ iese in l-care ii.
â Ilposrăla Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
SiT&şsv’ţ piaţa mare Sfr. 30, Pe un an 12 fl.. pe şese iunî
S.niio.ţi xtiietmvtete ua n* 6 fl., pe trei luni 3 fl.
psiuxasc. — Kuncsosiş'vs je.a ae N-rii de Dumlneoi 2 fl. pe au.
/efciiusi. îeatrn România si străinătate:
1KSESATE se primego Ia Asiml- Pe un an 40 franol, pe t)6se
Hlsti'ftţluna în iiraşov ?! 1b.- ai- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
măt<Srelo Birouri do sr.unolur!: N-rii de Duminecă 8 fronot.
în Viona: X. Ditkjs, Ecinrich
Behăiţii. Riedoif Xosst, A. OppeUke Se prenumără la tâto olleioie
Maohfolgor; Anton Oppeitk, J. poştale din întru şi din «tură
Dannebcr, în Budapesta: A. V. si la dd. colectori.
Ooldbcrijcyg, jŞr.ksicm Sernai; în Abonamentul watn Braso?
Buonrenoî: Apatice jlaviu, Sno- administraţiunea, piaţa mare,
ou.Tse.lo de Boumanie; în Ham- tSrgnl Inului Nr. 80 ofcaeiu
barţ,: Karolyt <6 U'sbtnann. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul (aserţiunilor: o sjsriă luni 6 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
garmocd pe ? ooidnă 9 or. p Cu dusul în casă: Pe un an
BOor. t.imbsu pentru o pnoii- (^T“CL^n.er de T D \ zL^xiIrLecă, ±2) 12 fl., pe 6 luni 6 (I., pe trei luni
oare. Publicări. mai elene după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarii» si învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Reoiatna pe pagina a S-a o tele cftt şi inserţiunile sunt
ioriă 10 or. o ea -30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 67.—Anul LX. Braşov, Duminecă 23 Martie (4 Aprilie) 1897.
ca se pâtă se fiă sigur de-o maiori- împreună majoritatea, şi Cehii tineri cum este societatea pe acţiuni, cu
tate cu care se guverneze. îi vor sprijini în susţinerea scolei care statul a încheiat un contract
N o u a b o n a m e n t Austria nu e ţâră ungurâscă, libere şi a tuturor problemelor pro pentru loteria de classă, care va ave
la unde în dietă tâte se mergă pe sprîn- gresiste, er cu timpul ar pute intra să înlocuiască mica loteriă ş. a. S’a
cenă, pentru-că în Austria tâte na în guvern un ministru ceh şi unul aflat, că peste 130 de deputaţi gu
Gazeta Transilvaniei ţiunile sunt mai mult ori mai puţin german; tot-odată s’ar pute asigura vernamentali din dieta ungurâscă
Csn 4 AjpiriUe st. w. representate în sfatul imperiului; deci aşa numita lege a curiei or, adecă iau parte la asemeni soeieţăţî şi ne-
în Viena nu se pâte întâmpla ca în votarea după curii naţionale în dietă, gâţe, cari într’un chip sâu altul fac
se deschide nou abonament la care
Budapesta, ca guvernul se stea faţă în anumite cestiuni. „gheşeft cu statul, că prin urmare
44
invităm pe toţi amicii şi sprijini
14
numai cu trimişii unei naţii, care se Nemţii însă nu s’au învoit nici posiţia acâsta a lor de „gheşeftar
torii foiei nostre.
c
se cji ă stăpânitâre. decum, ba şi marii proprietari libe este incompatibilă (adecă nu se
fP^ssftssS @fe©Bî®inî!i©iratfiaiiaiiis
3 Nioî că este acţî in Austria o rali, la cari conta mult Badeni, l’au unesce) cu posiţia lor de deputat.
Pentru Austro-Unfţaria: naţiă domnitâre. Nemţii, cari la în lăsat în baltă. De aceea s’a hotărît Intr’atâta s’a lăţit faima despre
pe na-ii. stan. ......................................... 13 fl.
pe şese 1-cua.î. ................................................................ © £L. ceput o luaseră pe corda Ungurilor a demisiona. acestă stare de lucruri în dietă, în
pe trei lia.n.3. .................................................................. 3 fl. şi voiau se jâce şi ei pe „naţia al- Nu se crede însă, că Badeni cât o fâie germană, vorbind de
Abonamente la numerele cu data cătuitore de stat , n’au putut’o duce se va retrage cu totul, ci din con „Panama francesă Zice, că „şi Un
44
44
de Duminecă: mult cu politica lor de asuprire şi tră se crede, că tot el va fi chiămat garia are Panama sa*.
Pentru Austro - Ungaria: astăcjî nici ei nu sunt mai mult, de se formeze un nou ministeriu, în Afacerea cu loteria de classă a
pe Web aea ...................................... 2 A. cât o naţionalitate, ca tote celelalte, în care vor intra, în locul câtor-va fost adusă înaintea comiaiunei de
pe şese iu ni ................................................... i S„ care după constituţia austriacă tre- dintre vechii miniştri, noi âmeni incompatibilitatea ca să-şi dea pă
Administraţiunea bue se aibă drepturi egale. din sînul parlamentului de-acum. rerea, dâcâ faţă cu cei trei deputaţi,
Contele Badeni n’a avut’o prin Interesant e, că aeji şi Lueger cari fac parte din animntita socie
urmare aşa uşor, ca colegul seu cu cei treizeci de antisemiţi, cari tate pe acţiuni este cas de incom
Retragerea guvernului austriac. e i c h s r a t h j â c a un rol la patibilitate ori -nu? Comisiunea a
Banffy, care a înfundat în dietă se află în „ R
peste 300 mamelucî de-ai săi. Ca se noua combinaţiă, încât adecă con decis cu un vot majoritatea, că
Cea mai însemnată scire dină aibă o majoritate, cu care se câr- tele Badeni va fi silit să-şi asigure acest cas nu obvine. Aşa-deră încă
untru este, că erî ministeriul aus muâscă, Badeni a trebuit să-şî alâgă şi sprijinul lui, peutru care va tre se mai şi părtinesc abusurile şi ile
triac Badeni şi-a dat demisiunea. dintre multele partide pe acelea, cu bui să propună împăratului întărirea galităţile !
Parlamentul din Viena, cunoscut la care se facă o învoire pentru for lui ca primar al Vienei, după ce de Acum s’au ridicat în contra
44
noi şi sub numele de „Reichsrath , marea unei majorităţi, pe care se sigur va fi ales în 8 Aprile, când corupţiunei politice chiar din sînul par
care a fost ales pe temeiul nouei se razime guvernul. se va face noua alegere de primar. tidei guvernului conţii Andrâasy,
legi electorale, abia s’a întrunit, abia Contele Badeni a crecjut, că o Se mai vorbesce şi da formarea adecă Teodor, Gâza şi Iuliu An-
a ascultat discursul tronului, prin va scote mai bine la cale, decă va unei majorităţi compuse din elemen drâssy şi sbiciuesc priD purtarea lor
care a fost deschis săptămâna acesta; câştiga pe Cehii tineri şi ou ei dim tele slave şi conservative clericale. stările corupte, ce s’au incuibat în
încă nici n’a ajuns aşa departe, preună şi partea cea mai mare din In caşul acesta pâte să fiă Badeni partida celor dela cârmă. Contele
ca se se constitue alegendu-şl pre tre Germanii liberali, şi apoi aceş înlocuit cu altul. Gâza Andrassy a renunţat mai în
şedintele şi biuroul, şi etă că deja stă tia se fia razimul principal al gu Cu un cuvânt, în Austria se tâia dela tâte posturile lui pe la
faţă cu o crisă ministerială. vernului; cu alte cuvinte, ce a fă pregătesc schimbări mari şi în mare banei şi în cele din urmă spre a
Ce s’a întâmplat, că tocmai cut odiniâră contele Taaffe, se facă parte neprevăzute. Crisa de acum scăpa de ori ce bănuială, fiind pro
acum, în nisce vremuri critice înă el acuma, stăruind «pentru idea îm- se va repeta de sigur câ.nd va fi prietarul unei baie de fier, a abZia
untru ca şi înafară, cabinetul aus păcărei între Cehii şi Nemţii Boemiei. vorba de încheiarea pactului şi — de deputaţiă. Contele Teodor An
triac se se retragă? Planul a fost adecă următorul: Dumnecjeu ajute mai departe. drassy ca preşedinte a amintitei co-
Răspunsul nu-i aşa uşor. In mij Badeni a promis Cehilor tineri, că roisiunî a votat în înţelesul oposi-
locul marei încurcături, în care se decă îl vor sprijini, va da o ordina- Revistă politică. ţional pentru incompatibilitate, er
află lucrurile în Austria din causa ţiune pentru Boemia, prin care se Iuliu Andrâasy a ţinut o vorbire
multelor greşeli şi întrelăsărî ale se decreteze, că toţi funcţionarii de In săptămânile din urmă pressa înaintea alegătorilor săi, în care cere
stăpânirilor, ce-au urmat una după stat din Boemia trebue se cunâscă ungurâscă şi cercurile din dietă au să se esecute legea cu stricteţă şi
alta pănă în cţiua de acjî, abia se amândouă limbile ţerei, adecă limba fost fârte mult agitate de aşa nu se nu se sufere mai mult corupţiu-
va pute Zice, că numai una este cehă şi germană. Intr’o convorbire mita cestiune a incompatibilităţii. Adecă nea politică pentru interese de par
causa demisiunei din vorbă. Dela cu un cjiarist, contele Badeni a re esistă o lege şi în Ungaria ca în tid. Tâte încercările âmenilor de
Viena se vestesce, eă pricina retra- cunoscut, că cere o jertfă dela Ger alte ţări constituţionale, în care să cinste însă, nu vor isbuti să cureţe
gerei cabinetului este, că ministrul- mani, der e, (jise el, în interesul lor, al arată tâte caşurile când un deputat locul şi aerul de miasmele corup-
preşedinte Badeni n’a putut se ajungă ţerei şi al imperiului, căci numai dietal nu pote să ia parte tot-odată ţiunii, pentru-că prea s’a înrădăcinat,
la o înţelegere cu multele partide astfel Germanii liberali vor pute să la acele societăţi de câştig, cari au decât ca să pâtă lua sfîrşit fără o
şi grupuri din noul parlament, aşa conlucre cu Cehii tineri, formând şi susţin afaceri cu statul; de pildă catastrofă.
FOILETONUL „GAZ. TRANS. 44 brele teilor şi paltinilor, jugaştrilor compunea sturzul, musicantul mun Oum să nu mă veştezese?
şi arţarilor, ulmilor şi sângerilor, ţilor, mirla, prima-dona pădurilor şi Câte flori pe lângă mine
stejarilor, şi braZilor. modesta privighetâre, care în triluri Nice una nu-mî vrea bine !
Amintiri din Ardeal. Primăvara, când mugurul încol şi soluri anunţau Z ^ ŞÎ amurgi- Noi însă credeam, că scuipatul
or e
e
ţea şi codrul înverZea, grădina nâs- tul Zil L P°i în arii variate îşî luau cucului, îndată ce le atinge, florice
a
i. lele îşî pierdeau mirosul şi se veş-
tră, cu odorurile şi aromele florilor nâpte bună.
Casa în care am crescut era o se transforma într’un magazin de Fluturii, albinele şi bumbarii tezeau.
casă isolată muntenâscă; dela ea şi parfumerie şi în acelaşi timp forma sburau de pe o flâre pe altă fiâre Cucul, cam de pe la Bunavestire
pănă la o altă casă era o depăr şi un fel de Ateneu pentru concerte spre a le suge nectarul. pănă pe la Sân-Petru avea multe
tare, ca de-o bătaie de puşcă. simfonice şi solfegii armoniâse. In mijlocul acestei armonii şi misiuni de împlinit; el trebuia să
Luncile, liveZilo şi dealurile Bujorii şi didiţeii, micşunelele veselii generale, cucul, cu penele ne spună viitorul, seu, să ne aducă
dimprejurul casei nâstre, se răsfă- şi viorelele, mătăcina şi tâmăiţa, sale suri, care cântă vara prin pă scirî despre iubiţii orî iubitele nâs
ţeau în albastrele unde ale Arieşu- părlanul şi calapărul, hiacinţii şi duri, îşî anunţa, de pe câte un vârf tre ; de aceea îl întrebam şi îi nu
lui, pe ale cărui ţărmuri se întindea trandafirii, pe nedrept numiţi sălba de brad, sosirea, întocmai cum se măram glasurile, fiăcare cântat era
grădina nostră, ca şi o crăiesă între teci de cătră botanici, răspândeau anunţă acrobaţi pe la oraşe. socotit drept un an:
crăiese. un odor, pe care nici chiar vestita De-odată eu începerea repre- Cucuie, Cucuie!
Grădina era împărţită în două apă de Colonia nu l’ar putea în sentaţiunilor cucului, parlangina îşî Câţi ani ’mî vei da
părţi. trece. perdea mirosul, mirla se ascundea Păn’ m’oiti însura?
Ir partea de sus era grădiniţa Crinul, împăratul florilor de în desimea codrului, fără se mai Cântecele lui mai prevesteau şi
cu straturile de legumi şi de flori, munte, înalt şi svelt, cu tulpina cânte şi sturzul se suia la munte; alte evenimente resboinice, precum
în mijlocul cărora, era stupina, în verde ca iederea cu comănacul alb er crinul îşî pleca capul. recrutarea şi altele.
care domiciliau peste o sută de ca o corână cesariană, de pe câte Noi copiii, văZând cum se ves- Cântă cucul de pe şură
stupi. o câstă, privea majestos la flori şi tezesc rând pe rând floricelele, jalnic Merg feciorii la măsură.
In partea de jos era livada cu floricele, ca şi un împărat la umi le întrebam: Cântă cucul de pe paie
fel de fel de flori şi floricele, udate liţii săi supuşi. Floricică de pe rit Merg feciorii la bătaie.
de rouă şi care înfloreau sub um Garda de onâre a crinului, o Pentru ce te-ai veştezit ? ] Cu mult mai duiâse însă erau
