Page 9 - 1897-03
P. 9

Nr. 49—1897.                                                                   GAZETA TRANSILVANIEI                                                                 Pagina 5


            vede  caracterul  meu  şi  activitatea  desvol-   deja  aprobată  şi  din  partea  ministeriului  ro­  micii  săi  elevi;  care  şede  la  masa  sa  în  exportul  Ungariei  în  galiţe  şi  în  productul
            tată îu restimp de 21 da ani.                 mân de agricultură, comerciu, industriă şi do­  modul  cel  mai  urît  cu  piciârele  călare  pe  lor,  precum  galiţe  vii  şi  tăiate,  ouă,  pene
                  Ceea  ce  privesee  ocuparea  postului   menii  cu  decisiunea  dela  19  Febr.  c.  nr.  masă,  —  care  în  tot  minutul  e  gata  de  ple­  de  pat,  ficat  şi  unsâre  de  gâsce  etc.  trece
            de  parooh  la  biserica  nâstră,  declar,  că.   2078.  Este  un  op  fârte  mare  şi  fârte  de  care,  lăsându-şî  elevii  în  soirea  Domnului,  peste 20.000 milione florenl.
            doresc  din  adâncul  inimei  a  căpăta  un  pa-   valâre,  asemenea  căruia  n’am  avut  pănă  âr  şi  cât  şede  în  şcolă  omâră  numai  tim­  Dâcă  luăm  aminte  suma  acâsta  ce  a
            rocb  demn,  oare  să  conducă  la  fericire  pa-   acum  în  literatura  română.  Conţine  vre-o  pul  cel  scump  propunând  ce  vrâ  şi  cum  întrat  în  anul  1895  din  ţări  străine  în
            rochia  nâstră  şi  declin  dela  mine  ori  ce   577  pagine  format  mare  8°,  âr  în  text  sunt  vrâ  fără  a-şî  mai  bate  capul  cu  vr’un  plan  punga  locuitorilor,  cu  durere  trebue  să
            interes familiar seu particular.              intercalate  250  figuri.  Pentru  Româul  in  seu  metod;  care  când  e  vorba  de  vre-o  mărturisim,  că  plugarii  noştri  forte  puţin,
                                   Cu profundă stimă:     genere,  ca  popor  agricol,  aoâstă  carte  este  petrecere,  el  e  cel  dintâiu;  care  dela  tote  sâu  pote  de  loc  n’au  luat  parte  la  suma
                                      George Puiu.        de-o trebuinţă arejătâre.                    târgurile,  ori  cu  trâbă  ori  fără  trâbă,  el  nu  acâsta aşa de mare.
                                                               Pănă  aoi  proprietarii  şi  agricultorii   pote  să  lipsâscă,  şi  cărui  peste  tot  îi  place   Pe  când  în  ţări  străine  se  scrie  mult,
                                                          noştri  atât  mari,  cât  şi  mici,  fiind-oă  nu   să  lipsescă  mult:  Ore  un  astfel  de  învăţă­  despre  prăsirea  galiţelor,  aşa  că  are  lite­
                         O o ii v o c a p e.
                                                          găsiau  în  limba  română  cârţî  de  agrioul­  tor  va  contribui  el  în  mod  binefăcător  asu­  ratura  sa  deosebită  şi  lăţită,  la  compatrioţii
                  Adunarea  generală  din  acest  an  a   tură  care  să  fiă  la  înălţimea  cerinţelor  şi   pra desvoltării elevului său? De sigur nu!  noştri  maghiari  esistă  pănă  acum  numai
            „Reuniunii  învăţătorilor  gr.  cat.  din  comi­  progresului  timpului  modern,  trebuiau  să   Cât  de  frumos  îi  va  sta  unui  astfel  două  foi  de  specialitate,  anume:  „Ssdr-
            tatul  Sibiiului   se  convocă  pe  6  şi  7  Apri­  recurgă  la  cărţi  străine,  mai  ales  nemţesc!,   de  învăţător  vorbind  şi  dojenind  pe  cu­  nyasainJc   şi  „  Gallus ,  ambele  scâse  şi  spri-
                          11
                                                                                                                                                                          u
                                                                                                                                                              1
            lie  a.  c.  st.  n.  în  edificiul  şcolei  gr.  oat.   dâr  nici  ou  acestea  nu  prea  puteau  se  se   tare  şi  cutare  elev,  că  vine  târcliu  şi  pe  ginite  de  societăţi  anume  alcătuite  pentru
            din Sibiiu.                                   ajute,  căol  ele  nu  sunt  scrise  ou  conside­  sine  nu  se  vede  în  oglindă;  şi  ar  mai  pute  prăsirea  sburătârelor.  Dintre  aceia,  cari
                  La  acestă  adunare  se  învită  cu  tot   rarea  raporturilor  şi  neoesităţilor  actuale   vorbi,  de  bună  'cuviinţă,  când  el  însu-şl  nu  s’au  ocupat  pănă  acum  cu  edarea  de  cărţi,
            respectul  Onoraţii  membri  ai  reuniunii,  cum   ale agrieulturei ndstre.                salută  pe  micuţii  săi  şi  şede  în  modul  cel  anume  despre  galiţe.  trebue  să  amintim  pe
            şi  toţi  acei  P.  T.  Domni,  cari  se  intereseză   De  acjl  înainte  am  putâ  cjioe,  că  acest   mai  urît  în  şcolă;  cum  li-ar  pute  vorbi  de  M.  Farkas,  Langy  şi  G-rubiczy.  Cărţile  şi
            de  progresul  învăţătorilor  şi  a  şcolelor  ro­  neajuns  e  delăturat.  D-1  Dr.  Maiăr,  bărbat   lene,  când  însuşi  e  cel  mai  negligent  şi  foile  acestea  sunt  puţine  la  număr,  dâr  to­
            mân escl.                                     ou  vaste  ounoscinţe  în  ale  economiei  ra­  leneş,  neluându-şl  nici  atâta  timp,  ca  să  tuşi  au  avut  urmarea  vădită,  că  compa­
                        Programul adunării:                                                            înveţe  lecţiunea,  ce  are  a  o  prelege;  cum  trioţii  noştri  în  timpul  din  urmă  au  îmbră-
                                                          ţionale  şi  cu  esperienţe  îndelungate,  a  dat
                  Marţi,  în  6  Aprilie:  1)  La  10  ore  a.  proprietarilor   şi   agricultorilor   noştri   o   ar  putâ  vorbi  de  cercetarea  slabă  a  şcolei  ţoşat  cu  tot  înadinsul  ramul  acesta  şi  prin
            m. participare în corpore la serviciul divin.  carte,  compusă  după  cei  mai  buni  autori   din  partea  elevilor,  când  dânsul  umblă  pe  câştigare  de  deosebite  soiuri  de  găini,
                  Şedinţa  1.  2)  La  11  ore  a.  m.  deschi­  moderni  străini  şi  după  observaţiunile  şi   la  tote  târgurile,  când  se  depărteză  din  gâsoe  şi  raţe  din  ţări  străine  şi  împămân­
            derea  adunării  prin  preşedinte.  3)  Raportul  esperienţele  proprii  ale  autorului,  care  cu-   comună  fără  să  spună  cuiva  ceva  nici  chiar  tenirea  lor,  au  înmulţit  averea  ţărănimii
            comitetului,  al  cassarului  şi  bibliotecarului,   oâsce  aşa  de  bine  raporturile  economice   elevilor săi, lăsându-i în voia întâmplării?  maghiare,  mai  cu  sâmă  îu  părţile  de  mâdă-
            împreună  cu  proiectul  pentru  budget  pe   atât din România, cât şi dela noi.                Pute-va  un  astfel  de  învăţător  influinţa  di  ale  Ungariei.  Este  deci  datorinţâ  a  imita
            periodul următor şi celelalte propuneri.           Opul  s’a  tipărit.  în  tipografia  „A.  Mu-   asupra  elevilor  săi  într’un  mod  binefăcător?  ce  e  bun  dela  alţii  şi  a  da  poporului  în­
            4)  Alegerea  unei  comisiunl  pentru  înscrierea   reşianu“  şi  este  editura  propriâ  a  autoru­  Pute-va  să  sădâscă  în  elevi  dedare  la  drumările  de  lipsă,  ca  prin  ramul  acesta
            de  membrii  noi,  pentru  incassarea  tacselor   lui.  Fiind-oă  a  eşit  mai  mare,  de  cum  se   ordine,  la  diliginţă,  la  cercetarea  regulată  să-şi  pdtă  înmulţi  averea.  Acâsta  cu  atât
            dela  membri,  precum  şi  pentru  cănsurarea   credea,  abia  aoum  a  putut  să  apară  de  sub   a  şcolei  şi  la  ţinerea  regulată  a  prelege­  mai  uşor  se  pote  ajunge,  după  ce  seim,  că
            raportelor şi propunerilor din punctul 3.     tipar  şi  oelor  ce  au  abonat’o  se  va  espeda   rilor?  —  Nu!  de  fel  nu!  pentru-eă  exem­  poporul  nostru  nu  are  moşii  mari,  âr  pră­
            5)   Fiă-care  învăţător  presentâză  o  „po­  în  deoursul  săptămânei  viitâre.  Preţul  2  fi.   plele  învăţătorului  în  caşul  de  faţă  sunt  cu  sirea  galiţelor  se  pâte  cultiva  cu  bun  re-
                 11
            veste   culâsă  dela  poporul  din  comună,  în   50 or. sau 6 Lei.                        mult  mai  isbitâre  la  ochi  şi  mai  ispititâre  sultat  numai  la  economii  mai  mici.  Apoi
            care  funcţionâză.  6)  Cum  îşi  pote  învăţă­                                            de-a le imita.                                căile  de  comunicaţiune  tot  mereu  se  în­
                                                                                                                                              a
            torul  îmbunătăţi  starea  materială,  de:  Ni-   " E B U C A  Ţ I 0 I ~                         „  Verb  a  movent.  exemplu  trahunt   este  mulţesc,  âr  cu  înaintarea  omenii  în  cultură
            colae Doican.                                                                              o  dicătâre  a  strămoşilor  noştri.  Acesta  este  şi  preţul  galiţelor  tot  mereu  cresce,  astfel
                  Şedinţa  11a.  7)  La  3  bre  d.  a.  prele­                                        icâna învăţătorului celui mai negligent.      mai  cu  sâmă  ţăranii  noştri,  cari  locuesc  în
            geri practice din stupărit de Romul Simu.                 Tractul Făgetului, 24 Febr. 1897.      Dâr  nu  numai  prin  exemplu,  ci  şi  apropierea  oraşelor  mai  mari  şi  mai  mici
                  Mcrcurt  în  7  Aprilie,  Şedinţa  111-a.    Este  un  adevăr  mai  pe  sus  de  tâte,  prin  cuvântul  seu  influinţeză  în  mod  ne­  prin  prăsirea  înţelâptă  a  galiţelor,  îşi  vor
            8)  La  8  ore  a.  m.  Ce  să  cetescă  şi  cum  să  că  şcâla  poporală  nu  este  atât  un  institut  favorabil  asupra  educaţiunii  elevilor  un  câştiga o avere bunicică.
            cetescă  învăţătorul?“,  de:  Ioan  Stoia.  9)  O  de  învăţământ,  cât  mai  vîrtos  un  institut  astfel  de  învăţător.  Vorbind  el  confus,  e   Acâsta  cu  atât  mai  mult,  dâcă  luăm
            oră  de  limba  maternă,  lecţiune  practică  ce  în  prima  liniă  de  crescere,  de  educaţiune.  lucru  natural,  că  elevii  n’au  să  înţelâgă  ni­  în  sâmă  împregiurarea,  că  mai  cu  sâmă  nu­
            va  fi  la  rând  în  o  şcolă  neîmpărţită  cu  un  Instrucţiunea  însa-şl  trebue  să  fiă  edu­  mic.  Urmarea  va  fi  apoi,  că  el  se  va  nă­  mai  muierije  au  să  se  ocupe  cu  prăsirea
            singur  învăţător,  de:  Demetriu  Bleuca.  10)  cativă .                                  căji  şi  se  va  mănia  pe  elevii  săi.  In  mâ­  galiţelor;  âr  de  altă  parte  vădând  că  pre­
            Discusiqne  asupra  lucrărilor  teoretice  şi      Seim  mai  departe  din  pedagogiă,  că  nia  sa  le  va  arunca  în  faţă  tot  feliul  de   ţul  grânelor  şi  al  bucatelor  peste  tot,  din
                                                                                                                                             w
            lecţiunilor  practice.  11)  Raportul  comisiu-  cele  mai  de  frunte  mijloce  ale  educaţiunei  epitete,  care  de  care  mai  „frum6se ,  ca   an  în  an  tot  scade,  avem  datorinţă  sfântă
                                                                                                                          11
            nei  censurătore  şi  pentru  propuneri.  12)  Sta-  sunt  cuvântul  şi  exemplul  învăţătorului.  „măgar , „porc“ „vită  etc. . . .     a  da  poporului  îndrumări,  că  din  moşia  sa
                                                                                                              u
            torirea  locului,  timpului  şi  a  programului  Prin  cuvânt  învăţătorul  seu  educătorul  îşi   Din  cele  pănă  aici  dise  se  vede,  că   puţină,  cum  are  să  trăâscă,  ba  să  se  şi  îna-
            pentru  adunarea  generală  urrnătore.  13)  Alte  descopere  elevului  său  aceea,  ce  are  el  în  pănă  când  edueaţiunea  elevilor  din  şcâlele   vuţâscă  prin  îmbrăţoşarea  şi  a  altor  ramure
            propuneri,  ce  eventual  s’ar  ivi.  14)  închi­  mintea  şi  în  inima  sa.  Prin  cuvânt  învă­  nâstre  va  fi  încredinţată  unor  învăţători   economice.
            derea adunării prin presidiu.                ţătorul  se  înţelege  cu  elevul  său.  Cuvântul  de  tâpa  celui  descris  în  esemplul  sus  ară­  Lăţirea găinilor de soiu.
                  Sibiiu, 1 Martie 1897.                  este  calea,  adevărul  şi  viâţa,  ca  să  mă  es-  tat,  pănă  atunci  nu  pote  fi  vorba  de  nici
              Romul Simu,              Georgiu Săbău,    prim  aşa,  prin  cari  învăţătorul  ca  educa­  un  progres  al  lor.  Sunt  în  tractul  nostru   Reuniunea  agronomică  română  din
                preşedinte.                secret I.     tor  se  apropiă  da  sufletul  elevului  său.  şi  unii  învăţători,  cari  se  străduesc  cât  nu­  comitatul  Sibiiului  în  adunarea  sa  ţinută
                                                         Prin  cuvânt  îndemnăm  pe  elevi  spre  o  ac­  mai  se  pote,  ca  să  corăspundă  grelei  lor  astă  tâmnă  în  Tilişca,  la  propunerea  mea,
                                                         tivitate  continuă,  arătându-le  ce  au  să  facă  misiuni  de  educătorî;  dâr,  durere,  sunt  mai  a  primit  în  budgetul  său  modest  o  sumă
                         L  i t e ^  a t i a r ' ă »
                                                         şi cum să facă.                               mulţi  de  aceia,  cari  n’au  habar  de  nici  un  mică  pentru  cumpărare  şi  împărţire  de
                  „Enciclopedia   Română .   A   apărut        Şi  pentru  ca  un  învăţător  să  lucre  cu  principiu  pedagogic  şi  nu  fac  nici  un  pro­  găini.  Dâr  de-6rece  „Reuniunea   este  nu­
                                        11
                                                                                                                                                                                     11
            lase.  111  al  acestei  mari  :publioaţiunî  a   succes  asupra  desvoltării  elevului  seu,  va  gres  cu  elevii  lor  în  şcâlă.  Unii  ca  aceia  mai  pentru  comitatul  Sibiiului,  trebue  să
            Asooiaţiunii  Transilvane  şi  cuprinde  arti­  trebui  să  aibă  în  vedere  gradul  de  desvol-  sunt  numai  o  calamitate  pentru  şcola  lor.  punem  sarcina  asta  în  grija  „Asociaţiunii
            colele  Anorchia-Asanescii.  Fascicolul  e  re-   tare  al  lui,  va  îngriji,  ca  cunoscinţele  ce  Unii  ca  aceia  ar  face  cu  mult  mai  bine  a  transilvane ,  care  după  statutele  sale  are
                                                                                                                                                               11
            •digest  şi  tipărit  cu  aceeaşi  îngrijire  ca  cele   voiesce  a-le  produce  în  elevii  săi  să  se  des-  se  aplica  pe  alte  terene,  pe  care  ni-ar  să-şl  estindă  lucrarea  sa  peste  tote  ţinutu­
            premergătâre  şi  împodobit  cu  numerose    fâşure  după  legile,  după  care  se  desvâltă  aduce  cu  mult  mai  mari  folâse  ca  pe  te­  rile locuite de RomâDl.
            ilustraţiunî  excelenţe.  (Biserica  Antim  din   viâţa  sufletescă  în  om.  Ya  trebui  mai  de­  renul cel spinos al educaţiunii.          „Asociaţiunea   va  putâ  în  adunarea
                                                                                                                                                                       11
            BucurescI,  Aquariu,  Taurul  Farnesean,  A-   parte  să-i  vorbâscă  elevului  său  cu  blân­  Este  de  necreclut,  cât  de  mult  pote  sa  ce  se  va  ţinâ  în  August  a.  c.  în  Me­
            pollon,  Apbrodite,  Artemis  Seminarul  ro­  deţe,  cu  iubire  şi  prietinesce.  Va  căuta  să  să  strice  şcolei  un  asemenea  învăţător.  De  diaş  să  iâe  în  budgetul  său,  să  clicem  deo­
            mân  din  Arad,  Bis.  Curtea  de  Argeş,  (2   aibă  o  faţă  pururea  vesală.  Ya  căuta  în  vrâi să-l luminecll, el nu ascultă.      camdată  o  sumă  mică,  numai  de  100  fl.
            tablouri)  Ariadoe).  Dintre  articolele  mai   sfîrşit  să  aducă  între  el  şi  elevul  său  acel   Sciu,  că  sunt  mulţi,  cari  nu  văd  cu  Comitatul  Sibiiului  are  aici  în  Sibiiu  o  şcolă
            însemrate  amintim:  Antim  Ivireanul,  Apa,   raport, ce esistă între tată şi fiiu.       ochi  buni,  că  eu  vin  şi  desvălesc  în  tâtă  agronomică,  unde  se  află  sub  îngrijirea  di­
            Apafi,  Arabia,  Arad,  (comit,  oraşul  şi  die-   Se  nasce  întrebarea:  împlinescu-şî  da­  golătatea  ale  lor  scăderi,  dâr  având  în  ve­  rectorului  şi  o  pepinerie  de  galiţe.  Mergând
            oesa),  Arămânii  de  Dr.  Gust.  'Weigand,  Ar­  toria  cu  sfinţeniă  aceia,  cari  sunt  puşi  în  dere,  că  cu  greşelile,  nostre  este  întocmai  eu  astă  tomnă  cu  d-1  preşedinte  al  Reu­
            derea  morţilor,  Argeş,  Arion,  Aron,  Asa-   fruntea  învăţământului,  —  înţeleg  aici  pe  ca  cu  beteşugurile  nostre,  şi  că  dâcă  minte  niunii  agronomice  d-1  Comşa,  ca  să  cerce­
            >«hi,  Asanesoii  eto.  Abonamentele  se  fac  la   învăţători  —  cu  privire  la  aceste  adevăruri  un  bolnav  pe  medicul  său  şi  nu-i  spune  cu  tăm  acâstă  şcolă,  d-1  director  Schuster  a
            librăria  W.  Kraflrb  în  Sibiiu,  âr  pentru  Ro­  pedagogice?  Sciu,  că  mulţi  din  fraţii  în­  inimă  dreptă  totă  patima  sa,  nu'  pote  nici  avut  bunăvoinţa  a  ne  făgădui  în  interesul
            mânia  la  C.  Muller,  Bueuresoî.  Preţul  fi,  1   văţători  le  vor  admite  ca  teoriă,  âr  când  doftorul  drept  sS-i  prescrie  leacuri  şi  aşa  lăţiriii  soiurilor  mai  bune  de  găini  că  e
            {pentru  fesciool  fi.  10  —  pentru  tom  (pen­  vin  la  adecă,  atunci  nu  sciu  cum  sâ-o  câr-  tot mai rău are să-i fiă.         aplicat  a  ne  da  câte-o  trupină  (un  cocoş
            tru  România  2  lei  50  b.  resp.  25  lei).  Abo­  nâscă.  Am  în  vedere  pe  învăţătorii  din   Să  nu  iutăm,  că  sortea  unui  jjopor  nă­  şi  două  găini)  Plymonth  RocJcs  în  colârea
            namentele  eu  preţ  redus  nu  se  mai  pri­  tractul  protopopesc  al  Făgetului.  Vrău  să   căjit  şi  ameninţat  de  aţâţi  duşmani,  pre­  bibilicelor,  în  preţ  moderat  de  câte  3  fl.
            mesc.)  B  asoicolele  se  trimet  fără  esoepţiune   c}ic,  ca  să  mă  esprim  mai  clar,  că  nu  tot  cum  al  nostru  este,  nu  se  pote  îmbunătăţi,  Şi  dâcă  „Asociaţiunea   are  33  de  despăr-
                                                                                                                                                                          11
            numai  la  acei  abonenţl,  cari  au  achitat  pre­  învăţătorul  prin  cuvântul  său,  cât  mai  ales  decât  numai  prin  cultură  cu  ajutorul  şco­  ţăminte,  âtă  cu  99  fl.  —  am  putâ  cumpăra
            ţul lor anticipativ.                         prin  exemplul  său  contribue  într’un  mod  lelor bune.                                  33  de  trupine  din  găinile  numite  şi  a  le  îm­
                                 *
                                                         binefăcător la edueaţiunea elevului.                                                        părţi  prin  comitetul  central  al  „Asoeia-
                  Manual de agricultura raţională. Din         TJn  exemplu  ne  va  lămuri.  Să  luăm,      Despre prăsirea galiţelor*).           ţiunii“  cu  mijlocirea  directorilor  subdes-
            marele  manual  de  agrioultură  raţională,  la  spre  pildă,  pe  un  învăţător  închipuit  şi                                         părţămintelor,  în  fiă-care  despărţământ  între
                                                                                                                 Despre prăsirea galiţelor.
            oare  luoreză  d-1  Dr.  George  Maior,  profe­  tot-de-odată  şi  negligent,  pe  un  învăţător,                                       învăţătorii  noştri.  Aceştia  apoi  vor  avea
                                                                                                            Prăsirea  galiţelor  este  un  ram  al  eco­  datorinţa,  ca  din  trupina  de  găini  ce  o
            sor  la  şoâla  centrală  de  agricultură  dela  care  nu  e  vrednic  de-a  se  numi  cu  acest
            Ferăstrău  şi  la  Seminarul  Nifon  Metropo-  nume  sublim,  care  nici  nu  se  gândesce  în   nomiei  din  cele  mai  folositâre;  căci  pre­  capătă  să  dâe  în  alt  an  din  prăsilă  câte-o
                                                                                                       cum  se  vede  din  o  statistică  oficiâsă  pu­  trupină  la  disposiţiunea  directorului  des­
            litul,  în  Buouresol,  a  apărut  tocmai  aoum  mod  serios  la  şcdlă,  care  numai  de  şcolă
            partea  primă,  întitulată  „Agrologia  seu  agri­  să  nu  audă,  care  în  loc  de  7 /   conform   blicată  în  anul  1895,  aşa-dâr  încă  de  doi  ani părţământului,  rămânând  trupina  cea  vechiă
                                                                                          3
                                                                                           4
            cultura  generală  pentru  usul  şoâlelor  secun­  regulamentului,  întră  în  şcolă  la  S /   ore                                     cu  puii  ceialalţl  proprietatea  învăţătorului.
                                                                                              3
                                                                                                4           *)  Tractatul  acesta,  din  care  estragem
            dare,  speoiale  şi  superi6re  de  agrioultură,  şi  şi  atunci  cu  aburele  fumului  dela  ţigară   părţile  esenţiale,  ni-1  trimite  însu-şl  autorul,   Trupina  cea  nouă  directorul  despărţămân­
            învăţământul  particular  şi  de  consultat  în  gură;  care  întrând  în  sala  de  învăţă­  cu  observarea,  că  l’a  publicat  şi  „Foia  Po­  tului  o  va  da  unui  alt  învăţător  harnic  şi
            ipentro. agricultorii practici . Cartea este  mânt  cu  pălăria  pe  cap  fără  să  salute  pe porului^— Red.                           sîrguitor, din acel despărţământ. Tot sub
                                     11
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14