Page 90 - 1897-03

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 67.—1897.

De un timp încoce pressa guver­ încurcăturile în Orient. oontră se anunţă o mişoare îusemnată de de cerc are a se îngriji de interesele mino-
namentală bulgăr escă agiteză mereu în trupe rusescl spre Ganoas şi spre Odessa. renilor din 44 de comune!
In cercurile eterişfcilor din Atena se
contra României, mai ales din causa Bulgarii şi fortificaţiile. S’annnţă că Aouma vin Brădenii şi-l mai „aclamă"
vorbesce că d&oă pănă la Buna-Vestire (25
Bobrogei, unde de mult se face pro­ guvernul din Sofia dă mare grijă fortifi­ şi de primar oomunal. Alegerea, mulţumită
pagandă bulgară irredentistă între Martie) nu va fi rezolvată oauaa Cretei, în caţiilor din ţără. Ministrul de răsboiu le lipsei de orî-ce rutină şi curagiu din par­
locuitorii bulgari. Cu drept cuvânt aoeea cfi va isbucni răsboiul în Tesalia. inspeotăză. Se mai dioe că architecţl ruşi tea Românilor, s’a făcut în regulă; şi deşi
şî-au pus deci ămenii politici din Numirea principelui moştenitor Constantin ar fi început să oonstruăsoă întăriturî la au fost doi candidaţi, un Român şi Ungu­
România întrebarea, că bre ce scop oa şet-comandant al armatei din Tesalia Şipia şialtepuUcte strategice din Bulgaria. rul sus lăudat, Românii neoerend votare
se aibă acestă agitaţia şi cine se fiă e un semn, oă armata nu se va reîntdroe Soiri autentice sosite din Ostrov a- la alegere — lucru constatat protooolar —
adevăratul ei urzitor ? Ministrul- îndărăt, fără a-şî lua botezul de sânge. nunţă, oă ministrul de răsboiu al Bulgariei şi părendu-i-se d-lui fisolgăbirău, că opi­
preşedinte bulgar Stoilow a făcut * asistat de mai mulţi ofiţeri de stat major, nia publică şi generală este pe lângă dragul
înainte cu câte-va săptămâni unele Corespondentul cjiarului „ Berliner Tage- se află de câte-va (file la Silistria, unde de Bela, o declarat pe frate-său de ales „una­
daclaraţiunî representantului Româ­ blatt“ din Consantinopol se miră oă Turcia studiază Gestiunea întărirei însemnatelor nim".
Contra acestei alegeri „unanime" a
niei la Sofia, d-lui Ghica Bragadiru, mai e numărată între puterile marî, de posiţiuni strategioe din împrejurimile Si-
prin care s’a încercat să scuze ati­ vreme ce ea nu pote să ridice, în cas de listriei. Se scie că tratatul din Berlin opresce făcut recurs d-1 protopop Y. Bemian cu
tudinea pressei bulgare şi să asi­ războiu, mai mult de trei sute mii de ridicarea de fortificări pe ambele maluri ale 102 de soţi. In reours s’a arătat, cum a
gure, că guvernul bulgar âre cele omeni, lucru pe care p6te să-l facă şi un Dunărei. fost lăpădat dela cărţile funduare d-1 Krasz­
mai bune şi pacînice intenţiunî faţă stat mic. Se spune că la graniţa Macedo­ nay Bela, oă e deja tutor publio şi oa atare
cu România. De-atuncî încbce însă niei Turcii au 150 de batalidne, însă aceste C . o n g r e g a ţ i n n e a avend să oălătorăscă d6s prin oele 44 de
din nou au început atacurile contra batalione, în loc să aibă câte 1000 de oomune, nu pote să fie şi primar comunal,
României şi încă tocmai în pressa oman! ca de regulă, nu au decât oâte 40() Comitatului Suneădra, ţinută în Deva la fiind-oă acest ofioiu reclamă să fiă în con­
oficiosă bulgară. Să vede deci, că e până la 450 de omeni, ăr cele din Siria 30 Martie n. tinuu la postul său, — e vorba deoî de
la mijloc un plan ascuns, care pbte nu numără deoât câte 200 până !a 250 de incompatibilitate. In reours se mai arată, că
Despre decurgerea acestei con-
se răsufle mai târcjiu. omeni. gregaţiunî am publicat erî şi vom omul este un beţiv ordinar, fără maniere,
Nu trebue să uităm, că aprbpe continua a publica în săptămâna şi în fine un om, în oare nu-ţî poţi pune
de doi ani încbce Bulgaria face po­ Comandantul turceso, din Preveza a viitâre un raport amănunţit, care încrederea.
litică cam după cum doresc cei din dislocat pe toţi creştinii de acolo şi i-a cuprinde multe puncte fbrte de in­ Contra acestui reours s’a dat din par­
Petersburg. Se c^ice chiar, că prin­ incuartirat pe marginea cetăţii, în casele teres pentru noi. Din acest raport tea Ungurimei din Brad rugare, ca să se
ţul Ferdinand a ajuns a fi chiar o Turoilor, ăr pe Turci i-a incuartirat în ca­ lăsăm se urmeze pentru cetitorii nu- respingă şi alegerea, ca fiind făcută în
unâltă brbă a Rusiei şi că în Sofia sele creştinilor. Acesta pentru a du se face merilor de Duminecă ai cjiarului nos­ regulă, să se îutărăsoă. Şi aoestă rugare a
nu se face nici un pas în politica bombardarea. Prevecjei din partea flotei tru următorea parte: Ungurilor portă iscăliturile întreg ei „inteli­
esterna fără ca mai întâiu să vină elene seiind că flota elenă nu va trage genţe" române din Brad, în frunte cu pro­
un ordin din Petersburg. glonţe în Greci. Comandantul flotei elena Deva, 31 Martie 1897. fesorii dela gimnasiu, subalternii recuren­
Pbte să nu fi ajuns lucrurile a invitat pe Turci a-şî retrage trupele con­ La punctul 17 al ordinei de cji a fost tului Y. Demian!!
0
tocmai aşa departe, cu tbte acestea centrate în Prevezi în (jiU treoute, de să se alăgâ un pretor. S’a ales d-1 Valeriu Se soie, că dânşii nu-s însufleţiţi de
nu sufere îndoială, că Bulgaria stă ore-ce aoăsta e oontral traotatului din Ber­ Candrea, pănă acum praotioant administra­ învingerea lui Krasznay, niol nu s’au îm­
biat cu subscrierile, dâr presentându-li-se
astăcjî sub înrîurinţa Rusiei. Bulga­ lin, dându-le termen de 24 ore. Turcii însă tiv şi pretor titular.
ria ca şi Serbia şi ca şi România au răspuns şiretenia mai sus descrisă. La punctul 24 şi-a făcut darea de rugarea, n’au avut curagiul să denege is-
oălirea !
se pregătesce pentru orî-ce eventua­ * săma comisiunea esmisă pentru arangiarea
litate. Luptele între Grec! şi Turci serbărilor milionare. Se propune să se ia Pentru oe ? Pentru-că ginerile unuia
Din Atena se scrie următorele: Soi­ are un văr, care dintr’o întreprindere are
pot isbucni dintr’o <fi într'alta şi rile ce ni le aduo Macedonenii avuţi şi re­ spre soire raportul, să se dea absolutoriu
astfel ţările din Peninsula balcanică şi să se voteze mulţumită comisiuuii res­ dela stat folos de vre-o 200 fl.; âră so­
fugiaţi în Atena ne vestesc aoeeaşl stare crul ăstuia are o casă dată în arendă ca
trebue să fiă gata pentru caşul unei pective.
ea şi în Grecia. Toţi sunt înarmaţi pănă cârciumă, şi dâcă el nu se portă „patriotic",
conflagraţiunî generale în Orient.
în dinţi şi aştăptă momentul ca într’o parte Membrul Fr. Hosszu-Longin protesteză cum le place Uugurilor, se închide câr­
Unii cred, că s’au făcut la îndemnul să isbucnăscă focul spre a se lăţi în Bal- contra mulţumirii. Majoritatea însă primesce
Rusiei încercări de alianţă între sta- ciuma şi socrul nu capătă arenda. — Ya
oanl. Telegrama sosită acjl din Belgrad propunerea făcută. să interese private neînsemnat de
tole slave balcanice, Bulgaria, Ser­
prin care se confirmă soirea că guvernul S’a desbătut apoi apelaţiunea mem­ mici înduplecă pe omeni să lacre contra
bia şi Muntenegru, pentru ca aflând
Serbiei a chemat rescrvele sub arme, nreoum brului Yasilie Dămian contra alegerei de convingere! lor mai bune şi să jertfâseă
răsunet răsboiul greeo-turcesc în
şi cumpărarea a 18.000 de cai, a făcut cea primar comunal în Brad. In aoestă comună cu totul orî-ce interese mari naţionale !
Macedonia şi Albania, trupele muu-
mai bună impresiune, de şi e comentată mare, unde Românii sunt în majoritate şi Tristă apariţiune a t’mpului nostru !
tenegrene, bulgare şi sârbesc! să
soirea ou adausul, oă Serbia ar face acestea au o inteligenţă numărbsă, fiind acolo un Avend alegerea uo astfel de razim
împedece pe Austro-Ungaria de-a
din îndemnul Rusiei contra Greoiei. Nu se gimnssiu românesc greoo-orientai, apoi banca puternic, se înţelege, oă comisiunea per­
ocupa vre-o parte din teritoriele res- pote presupune ca poporul şerb aă fiă în
culate, în Albania şi Macedonia. In stare a se alătura la turci contra Greoiei „Crişana", — s’a ales cu „aclamaţie" de manentă a propus respingerea apelaţiunei,
primar comunal un Krasznay Băla. Acest şi întărirea alegerii.
a doua liniă ar fi îndreptată o ast­ creştine, cu atât mai mult cu cât la noi
fel de confederaţiă şi în contra Ro­ „vrednio" om, frate cu d-1 fisolgăbirău cer- D-1 V. Demian şî-a sprijinit şi cu grai
în statele oele miel, voinţa poporului nu cual Krasznay Olivăr, a fost mai înainte viu apelaţiunea, insistând mai mult asu­
mâniei, întru cât acesta merge cu
este supusă necondiţionat regenţilor. oeva diregătoraş pe la cărţile funduare, dâr pra incompatibilităţii, şi a fost sprijinit şi
puterile triplei-alianţe. Der aceste
* a fost dat alară de-aoolo din pricină, oă de membrul Fr. Hosszu-Longin.
sunt numai combinaţii, cari de-ocam-
Trupele rusâscî în Basarabia. Informaţii n’a fost harnic să-şî porta slujba. Totuşi Vioeşpanul nâgă, că ar obveni cas de
dată sunt înlăturate prin declaraţiile,
positive pe care le primesce „Timpul" din la’u miluit cu un ajutor de graţia de 200 fi. incompatibilitate, deoreoe tutoratul publio
ce le făcură guvernele din Sofia şi
Basarabia desmmt scirile răspândite de pe au. nu este numărat în lege ca incompatibil
Belgrad, că nutresc cele mai pacî­
0
unele cjLr în privinţa concentrării unor Şi acest om, care nu a fost harnio să eu vre-o funcţiune administrativă; n’are
nice intenţiunî faţă cu Turcia şi cu
masse de oavalenă rusesoă îu Basarabia. slujescă la cărţile fundare, a fost făcut tu- însă nimic oontra, să nu sa hotărască aouma,
mersul lucrurilor în Orient.
Afară de cordonul obicinuit de-alungul tor public de cere cu venit de vre-o 1200 fl. oi să se trimită actele la ministru, ca el
graniţei nu sunt concentrate în Basarabia, peste ajutorul de graţie, ce continuă a-1 să dedare, deoă este său nu cas de incom­
decât câte-va regimente de Caz8cî. Din primi şi mai departe, — şi oa tutor public patibilitate.

soliile lui, aducându-ne sein, ca şi păscând turmele, cântau de răsunau tau din fruneja, încât îţi pătrundea acei ani şi mai ales îmi spunea cum
cjiarele cotidiane, şi pe care cu ochii pădurile.......... inima ca o săgeta durerdsă, aşa că s’a bătut la Meseş, la Fântânele şi
obidaţî le ascultam : Cine n’are dor pe vale chiar şi Arieşul părea că curge mai în alte locuri cu liongliem şi kenteşii
Cucuie de unde vii? Nu sci luna când răsare, lin ca să-i potă asculta. lui Korşutz.
Dela nisce vii pustii! Şi noptea cât e de mare. Popasul plutaşilor era lângă Acestea impresiunî dobândite
Da de mândra ce mai scii? Cine n’are dor pe luncă grădina năstră; aici întâmpinau o în tinereţe, mî-au sădit adânc în
Sciu bine că-i sănătosă Nu sci luna când se culcă mare piedecă în plutirea lor pe apă; inimă dulcele ideal şi visătorele ilu-
Şede la masă şi cosă Şi noptea cât e de lungă. se afla acolo un gat (izitură) de-o siunî privitdre la neamul meu!
Nu sciu cosă ori descosă De-ar fi lună de cu seră înălţime de mai mulţi metrii şi care Ah ideal şi ilusiuni! măreţe cu­
Fără tot lacrimi îşi varsă, M’aşI duce cu badea în ţeră. mâna albia pe iazul, care conducea vinte şi nobile simţiri.
De-i iesă fântână în casă. Luna însă-i mai târdiu apa ia uzinele minelor de aur din Feciăra fără ilusiuni devine o
Fântână cu trei isvoră, Nu pot merge şi să viu. Ofenbaia. femeiă pierdută.
Cin’ va bea din ea să moră. Afară de acestea mai aveam Priveam uimit cum cărmuitorul Junele fără ideal, orî câtă carte
Der de a fi iubitul său şi o altă plăcere deosebită şi anume se lasă din înălţime cu pluta sa ar sci, orî câte limbi ar vorbi, pen­
Să-l ferescă Dumuecleu! aceea să privesc din grădină la Moţi, drept îq fundul vâltârei, în care cu- tru vieţa publică-poiitică, el nu e
Cu începerea de pe la Sân- cari veneau cu plutele de pe ape în fundându-se nu se mai vedea şi după decât o burtă verde, e sclavul altuia
Petru, concertele îşi strămutau se­ sus spre a le pluti pe ape în jos la câte-va secunde eră eşia la supra­ şi sclavul pântecelui seu. Trăesce
diul pe poenile şi poeniţele munţi­ Turda. faţa apei. ca se consume fără să producă.
lor, Geamăna, Negrilesa şi ale bă­ Doina-doiniţă muntenăscă e tot Tot la acest gat, am învăţat în Mugur mugurel.
trânului Meterc, cu deosebire numai aşa de melodiâsă ca şi cea olte- mod narativ cronica evenimentelor
că în locul artiştilor de mai ’nainte, nescă ; în doina-doiniţă îşi află Ro­ revoluţiunei din 1848—1849. Poporele vechimei.
alţii se iveau pe scenă. mânul mângâierea şi speranţa, în ea Bătrânul pescar Bici, cu care
Tablouri istorice, prelucrate din germ. de A. B.
ua
In locul mirlei era frumosa pă- îşi esprimă bucuria şi întristarea. petreceam t6tă cji căruia în
curăriţă cu flori în cosiţă, albă-ru- De aceea când din depărtare aucjiam fiă-care dimineţă îi duceam tăbac Bdbylonenii şti Assyrienii.
menă ca şi crinul şi în locul stur­ sunând şi răsunând Doina muntea­ de câte doi criţarî căpătaţi dela 1. ŢERA ŞI ORAŞELE DE CĂPE­
zului, era drăgălaşul copilaş de nului, presimţiam apropierea pluta­ mama mea, sâu soru-mea, îmî po­ TENIE. Intre cursul de mijloc al rîurilor
munte cu obrazul ca bujorul şi cari şilor, cari horeau din gură, seu cân­ vestea o mulţime de întâmplări dm Eufrat şi Tigris se află ţera Mesopota-