Page 91 - 1897-03

Nr. 67.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

La acâsta membrul Francisc Hosszu- gurului Hajdu, că va face pe copii! acjl la un preţ ou mult mai mare, — ca S cp*
■53» sw 1
Longin (jise, că nu este lipsă să cerem din parochia sa se mbrgă la şcbla vre-o deooraţiune, bunăoră!
minte şi învăţătură dela nici un ministru, ungurbscă, er Hajdu i-a promis, că-i Dâr e trist caşul acesta! Trist şi ru­ — 22 Martie.
La conferenţa publică de mâne, ce se
cum este a se înţelege §-ul 75 al artioulu- va mijloci pentru asta o simbriă de-o şinos e el întâiu şi întâiu pentru Bran ; re­
ui de lege XXII din 1886, care c}!06 : „nul 100 fi. la an, făcend se fiă numit voltător şi scandalisator este apoi pentru va ţinb în sala festivă a gimDasiului român
se pot alege autişti (primari) comunali: catechet la acea şeblă. toţi ceilalţi Români, a căror precară stare din loc, va vorbi d-1 profesor Iordan Po-
preotul, învăţătorul, oficialii şi diregătorn povicl despre electricitate şi asplicaţiunile ei.
Etă aşa lucreză adversarii noş­ şi strîmtorată posiţiune din acestă a lor
de stat şi comitatensî, chiar şi dâcă au Se vor faoe cu aobstă ooasiune mai multe
tri chiar prin ajutorul unor bmenî patriă, astădl nu mai are lipsă, ca s’o descriu
drept de alegere în comună" ; — căci — esperimente, care de bună ebmă vor interesa
slab! din mijlocul nostru! Astă4î în şi eu aici. Nu a vădut părintele Gr. Enescu,
(Jioe d-1 Fr. Hosszu-Longin,—tutorul public publioul. Conferenţa se va începe tot la
Bran este o şeblă ungurescă de stat nu a cunoscut, ce mare păcat comite!
de cerc este organ subaltern al sedriei or- 4 ore p. m., ca şi mai înainte. Intrarea 20 or.
şi cine o cerceteză ? — Dintre Ro­ Seu dâcă chiar a vădut, prin spaţiul de
fanale comitatense, es^e der oficial oomi-
mân! numai 12 copii mai mărişor! tot îngust, ce ’i-l’a mai lăsat lăcomia, ’i s’a Cortinele pe cosciugul lui Al. Labo-
tatens, deci incompatibilitatea este evi­
din Moeciul inferior, parochia părin­ părut ore, că e de tot mic păcatul sfinţiei
dentă. vari. Cetim în „Timpul" de erî sbrâ: Prin­
telui Enescu, car! toţî au mers la şcola sale ? Der eu îi dic : că-i mare, că este tre mulţimea enormă de corbne depuse
Congregaţia încă a fost de părerea, ungurescă în locul şcblei capitale desastruos, decă nu el chiar în sine, ca şi pe cosciugul mult regretatului Al. Lahovari,
că nu are lipsă de mintea ministrului şi românesc!, br părintele Enescu este păcatul strămoşesc, apoi în urmările-i fu­ am omis să amintim si corbna depusă după
în deplin acord cu modul de a vede al numit catechet la acea şeblă şi neste, ce va trage după sine. iniţiativa d-lor 1. Ţeţu, comerciant şi G.
cercurilor mai înalte politice — a întărit, trage simbria de 100 de arginţi la Şi se va simţi urmarea; mai întâiu
Pitiş profesor, de oăfcră sooietatea „ Carpaţii“
alegerea! an! întrebat fiind Ungurul Hajdu şi o va simţi însă-şî şcbla centrală română,
din Buoure8oî. Cu aobstă ooasiune ţinem
După aoestea s’a suspendat şedinţa învăţătorul maghiar, cum de a ajuns carea l’a adăpostit şi pe densul, mai întâiu să mai spunem, oă corbna depusă de Arde­
până după amiadl la 3 ore, când ârâşl tocmai Enescu catechet la şcola un­ ca elev, apoi doi ani chiar ca învăţător. Căci lenii din capitală, cu : „Ardelenii recunos­
s’a continuat. gurescă, — aceştia au răspuns, că cum va mai da înainte numita şcolă ro­ cători, lui Al. Lahovari“, a fost urmată în
„la şcbla lor numai acela dintre mână, când elevii eşiţl din şcolele singu­
maiestosul cortegiu de d-nii Simeon Popescu,
preoţii din Bran va funcţiona ca ca­ raticelor parochii şi destinaţi a-i umple şa­
protopresbiter şi profesor, Al. Bozoceanu,
Scola „millenarâ" din Bran si cate- techet, care va presenta mai mulţi copii lele, vor intra pe viitor în şcbla de-alăturî farmacist., şi D. Z. Furnică, comerciant.
din parochia sa pentru înscriere la şcola ungurescă ? ! Pentru-că, bine ’nţeles, nu pot
chisarea ei. ungurescă! en să garantez că: pilda josnică a părin­ Un învăţător catolic ca conducător de

Am publicat în numerii de erî După aceste constatări, etă telui Enescu nu o va încerca şi altul mâne- matricnle. Cu ooasiunea întroduoerei legi­
şi alaltăerî ai „Gazetei Transilvaniei" cum încheia corespondentul nostru: poimâne, mai ales că, din răspunsul celor lor politice-bisericescl, oorul episcopilor
o corespondenţă, în care se fac unele doi conducători ai şcblei „millenare" s’a catolici opriseră pe învăţătorii şoblelor con­
Cine ar mai putâ să crâdă, oă întreg
constatări cât se pote de triste asu­ văcjut şi se cunbsce bine, care este scopul fesionale catolice de-a ocupa posturi de
înţelesul răspunsului dat de cei doi pa­
pra uneltirilor, ce se urzesc printre Ro­ esistenţei ei în Bran şi ce cursă ispititore oonducătorî ai matrioulelor de stat. Foile
trioţi nu a fost mai dinainte cunoscut pă-
mânii din Bran cu şcola „milienară" e catechisarea din numita şcolă. jidano-„liberaie" aduc acum cu multă bu­
rintelu’ Gr. Enescu, care apoi din vreme
ungurdscă, — uneltiri, în serviciul Eră atunci şcbla română capitală, curia un oas, pentru de-a dovedi, oă acest
şi la vreme s’a şi sciut întocmi lui? Cine
cărora s’a pus chiar şi un preot mândră şi frumosă, incă la anul 1860/1 în­ ordin al episcopilor încep a nu fi respec­
ar pută se nu vadă, oă sfâtuirea din vară,
român! temeiată, cu jertfe şi osteneli, care a dat tat din partea dascălilor oatolicî. Tocmai
ţinută in eesa părintelui Enescu, imediat
Branul constă din 13 comune f pe fiâ-care an un frumos contingent de în Strigoniu, locul de residenţă al primate-
înainte de plecarea d-lui H jdu la Peşta,
de munte curat românesc! aflătbre elevi la şcolele gimnasiale şi reale din Bra­ lui catolic, s’a aflat primul învăţător cato­
a avut de obiect înfiinţarea şcblei „mille-
la graniţa României; numeră vre-o şov, spre mâhnirea tuturor întemeiatorilor lic, oare a primit a fi numit conducător al
nare" şi în legătură şi catechisarea e i ? ? !
<jece mii de suflete, între care nu ei şi a fiilor eşiţi din ea, — adl bărbaţi matrioulelor de stat. Acest învăţător, care
Va fi sciut d-1 Hajdu, seu pote nu­ învăţaţi şi cu posiţiunî de tote categoriile, este tofc-odată şi cantor, se numesoe —
se afla alţ! străini, decât 1—2 căr-
ciumarî saşi şi o mână de amploiaţi mai s’a temut, că guvernul de a4î, ori cât — va trebui închisă, lăsând loc de tot li­ Weiss Adolf. Partea caracteristică a lucru­
de zelos şi milostiv in afaceri de acestea, ber pentru crescerea şi propăşirea şcblei lui este, că asemeni acte de nesupunere
ungur! aplicaţi la oficiul vamal, un
fisolgăbireu, un silvicultor, mai un totuţ.1 nu s’ar fi învoit de-a jertfi tote câte „millenare", spre şi mai mare glorie şi în­ faţă de mai mari sunt luate din partea
gendarm, un finanţ şi dor încă 1—2 sdl se recer pentru înfiinţarea şi susţinerea gâmfare a „patriotului" Hajdu şi spre ru­ pressei unguresc! şi chiar şi a autorităţilor
de aceştia. unei scole, numai pentru oei 20—25 de şinea şi hula preotului român Gr. Enescu. statului în nume de laudă şi puse chiar
oopii neromâni, câţi sunt în Bran. De Acesta e caşul cu şcbla „milionară" ca esemple de imitat. Astfel se propagă la
Şi cu t6te astea, statul a înfiin­
aceea, ca om de bună sâmă mai prevăză­ din Bran şi catechisarea ei, restând acum, noi în mod sistematic auarchismul şi de-
ţat în tomna trecută o şeblă ungu- tor decât părintele nostru, a voit mai di­ moralisarea!
râscă de stat în Bran întru pomeni­ ca autorităţile superiore bisericescl încă să
nainte să se asigure şi de alt număr de se informeze, întru cât adecă cu a lor
rea mileniului! Cum şi pentru cine copii, ca aşa nedesminţit să potă raporta Inspecţiă regală. „Monit. Of." aminţă,
s’a înfiinţat acbstă şeblă? — La în­ scire şi îngăduire a putut un preot subor- că în 19 Martie dim. M. S. Regele Oarol
domnilor de sus, ourn-oâ un număr aşa şi dinat acelor autorităţi să comită pasul des­
trebarea asta răspunde coresponden­ însoţit de adjutantul de servioiă, a mers
aşa de mare de oopii însetâză prin Bran cris aci.
tul nostru arătând, că scbla nu e’a la ministerul de resbel pentru a inspecta
— după şcolă ungurăscă!!! Acestă asigu­ De încheiare şi, în închipuirea unei
făcut atât pentru Ungur!, cât mai rare a oăutat’o şi a primit’o mai uşor şi marele stat major al armatei, preoum şi
mult pentru maghiarisarea Românilor. eventuale scuse seu pretest de acusă din celelalte direcţiuni din miniscer. La sosire,
mai ieftin deia parochul din Moeciul infe­ partea păr. Gr. Enescu, trebue să amintesc
înfiinţarea ei a cerut’o silvicultorul rior Gr. Enescu, căruia ca răsplată ’i s’a şi Suveranul a fost întâmpinat de d-nii gene­
ungur din Bran Hajdu, un şovinist încă: că şi în Zărneştî esistă şcolă ungu- rali de divizie: A. Berendei, ministru de
dat apoi oateohisarea! resca, de când adecă cu fabricile de-acolo
scârbos, care astă-vară înainte de-a resbel; C. Barozzi, şeful marelui stat-major
pleca la Pesta pentru a cere înfiin­ După tote astea, nouă ni-se presentă şi calea ferată, în acestă comună asemenea al armatei, şi M. Vlădescu, şeful casei mi­
ţarea şcolei unguresc!, s’a abătut pe t6t& oestiunea la o potenţă îndoit şi întreit curat românbscă, încă „nu mal poţi stră­ litare a Majestăţei Sale, precum şi de d.
la preotul român George Enescu din de nâgră şi de mohorîtă pentru părintele bate de atâta străinătate", — der departe colonel Tâtăresou, secretarul general a mi­
Moeciul inferior şi a ţinut cu el un nostru 1 Căci n u m a i avem în faţă pe sfinţia dela vre-un preot al numitei comune chiar nisterului de resbel. D. general O. Barozzi
sfat, său mai bine c|is au făcut îm­ sa numai ca catichel, îndulcit cu 100 fi. la şi numai idea, de a conduce copii români în a dat raportul, şi a condus pe Majestatea
preună un târg. După cum se vede an, ci îl avem că direct conlucrător şi şcola străină, pentru ca astfel să ajungă ca­ Sa în biuroul seu, unde a presentat Majes-
din descoperirile corespondentului sprijinitor la înfiinţarea şcolei „millenare", techet !! tăţii Sale pe toţi domnii oficerî de stat-
X.
nostru, preotul român a promis Un­ oare lucru înaintea „patrioţilor" se ridică major presenţl. D’aoi Majestatea Sa a tre-

miei; spre ost dela acbsta se afla Assyria lespedl de pibtră, pe asfalt şi pe table de care au ajuns Chaldeii încă în timpuri alte zidiri măreţe. Deră imperiul babylo-
cu capitala Ninive, lângă Tigris; spre sud plumb şi era închis eu ziduri de jur îm­ forte vechi. Clădirile, cu deosebire cele nbn fu supus pe la anul 1200 în. de Ohr.
dela aceste două se află Babylonia cu ca­ prejur; el avea o grosime aşa de mare, făcute pentru apărarea ţinuturilor deschise de Assyrieni, cari pe timpul acela deveni­
pitala Babylon, lângă Eufrat. Infiinţătorul încât pe el puteau să crbscă şi să trăescă erau colosale. Ele erau construite din că- seră forte puternici. Primul rege al Assy-
acestei cetăţi, care astădl formbză trei şi arborii cei mai mari. Pe terasa primă rămidi legate unele cu altele cu asfalt. rienilor se dice, că ar fi fost Ninus, care
munţi uriaşi de ruine în mijlocul pustiei, se ridica a doua şi apoi a treia. O fântână Pentru provederea câmpiilor cu apă se ar fi întemeiat şi cetatea Ninive, capitala
sa dice, că ar fi fost vestitul vânător Nim- săritore, care se afla pe terasa cea mai făcură o mulţime de canale şi alte întoc­ Assyriei. Despre soţia acestuia Semiramis
rod. Babylonul se afla pe ambii ţărmuri ai înaltă, împrăştia apa de lipsă pentru în- miri escelente. Intre deosebitele ramuri de spune tradiţiunea, că în copilăria ei ar fi
rîului Eufrat, cari erau împreunaţi prin- trbga grădină atât de minunată. — In ju­ industrie se distingea cu deosebire ţesutul fost lăpădată de părinţi şi că ar fi hrănit-o
tr’un pod minunat, lung de 1000 m. El rul palatelor şi al caselor din Babilon se stofelor şi colorea cu purpură. Comerciul nisce porumbi. Prin înţelepciunea şi cura-
avea forma unui patrunghiă uriaş, era în- aflau grădini, locuri de sămănat şi locuri purtat atât cu corăbii, cât şi cu caravane giul seu, ea ajută lui Ninus să cuprindă
cunjurat cu ziduri puternice şi avea cu de vânat. Asemenea Babylonului era şi era de asemenea forte însemnat. Intre oraşul Bactra şi acesta apoi o luă de soţie.
totul 100 de porţi, la fiă-care lăture câte cetatea Ninive, din care s’au desgropat în sciinţe înfloria cu deosebire Astronomia, După mortea soţului său Semiramis luă
25. Stradele lui era drepte şi împodobite timpul din urmă ruinile mai multor palate care însă cu timpul decăclu în Astrologie frânele domniei pentru micul ei fiiu Ninyas.
cu edificii care de care mai frumose. Zi­ regesc!. seu cetirea stelelor. In ruinele desgropate Ea făcu. în Babylon grădinile aeriane, puse
durile Babylonului erau făcute din cără- 2. RELIGIUNEA. Chaldeii, după cum se găsesc felurite inscripţiunî cu scrisore să se sape un lac pentru regularea esun-
midl şi erau acoperite cu lespedl de pătră; se numia familia domnitore, preoţii şi apoi cuneiformă, la care în loc de litere se folo- dărilor Eufratului şi construi zidurile cele
ele aveau înălţime de 60 m. erau de 13 m. toţi locuitorii ţărilor, despre care am în­ siau dunguliţe în forma cuielor, aşedate în puternice ale oraşului, precum şi mai multe
de grose. Din loc în loc se ridicau turnuri ceput a povesti, se închinau la sore, lună diferite posiţiunî. Se deosebesc la 400 poduri şi canale. Espediţiunea ei răsboinică
puternice, cu totul în număr de 250. Peri­ şi la stele. Peul sorelui se numia Bel, semne cuneiforme. Ele se sgăriau cu un împotriva Indiei remase fără succes (ele­
feria Babylonului era cam de 8 milurî. In (Baal), al cărui templu era turnul lui Bel. instrument ascuţit în lut mble, care după fanţii falşi). Odată audind, că nisce supuşi
mijlocul cetăţii se afla turnul lui Bel, înalt Ca deiţa rodirei se privia deiţa lunei aceea se ardea. Insoripţiunile cu aceste s’au sculat împotriva ei, voinica femeie
de aprope 200 m. In acest turn făceau Milytta. Cinstirea acestor dei era împreu­ semne numai cu mare greutate le-au putut părăsi gătelile, cu care tocmai avea de
preoţii felurite observări astronomice. De nată cu felurite obiceiuri desfrânate. ceti şi înţelege omenii învăţaţi. lucru, se avântă pe cal, îşi luă lancea şi
departe se puteau vedb grădinile aeriane 3. CULTURA. Resturile desgropate 4. ISTORIA. In timpuri forte vechi jură, că nu-şl va împleti jumătatea părului,
ale Semiramidei. Pe boite de zid se ridicau din ruinile oraşelor babylonene şi assyriene întemeiară Chaldeii impârăţia babylonenă, ai care rămăsese neîmpletită, pănă ce nu va
mai multe terase. Pământul era aşedat pe ne arată gradul cel mare de cultură, la cărei domnitori ridicară palate, temple şi birui pe cei răsculaţi. Iute îi şi birui, şi