Page 92 - 1897-03

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 67—1897.

cut prin tote biurouril8 din direcţiunea s’a dat în 28 Febr. n. o petrecere în folo­ Grabeu 15“, care au contractat cu mai decât Consistorul întreg; nu mai vreu să
marelui stat major, unde a ceroetat cu sul scolei române gr. or. Petrecerea, cum multe fabriol din lăuntru şi străinătate soie de logodnica de mai înainte, ei îşi
de-amăruntul tote lucrările efectuate, pre­ ni-se scrie, a reuşit bine, aducând un venit cantităţi mari de stofe de lână, mătasă, caută alta, oare dă bani prâspeţî, şi aceşti
cum şi acele în curs de execuţiune, şi unde destul de frumos scolei, deşi dintre preoţii lingerie, pânzărie, garnituri complecte de
masă, aşa oă sunt în posiţiă a oferi on. fuduli teologi se îneoră pe la oroitorl, gră­
a binevoit a da înalta sa hotărîre asupra şi învăţătorii din împrejurime singur unul olientele avantagii mari atât îu privinţa dinari eto., îu mei multe oasurl ohiar şi de
multor din interesantele luorărl, oe i-s’au a luat parte la petrecere, anume d-l preot asortimentului horeud, cât şi a preturilor altă lege, lăsându-se a fi cununaţi, de popi
presentat. In urmă, Majeste.tea Sa a visitat din Vidra. eftiue, oe nici o firmă de concurenţă nu e străini romano-catolioî, şi în biserică ro­
celelalte direcţiuni din minister, adresând în stare a faoe. Recomandă on. clientele a mano-catolică.
Biserica S.-lui Nicolae. Marţi îu 25 se convinge prin oererea coleoţiunei com­
diferiţilor directori şi şefi. de birouri ces-
Martie v. c. (Buna-vestire) va oâuta corul plete de mostre, care o trimite franco şi Pastrea, ce au primit dela întâia lo­
tiunl privitâre la servioiile respective. gratis. Trimite şi jurnale de modă, care godnică, trebue s’o înapoieze ou mare bu-
de copii ai d-lui Timoteiu Popovicl, esecu-
conţin noutăţile din urmă de confeoţiunl,
Academia Română. Vineri, 21 Martie, tând răspunsurile liturgice întregi. oluo şi ou ruşine prin Consistoriu; altmin­
toalete, pălării, umbreluţe. A se vede
Aoademia Română a ţinut şedinţă publică. anunţul de pe pagina din urmă. trelea nu ar fi admişi la ohierotoniă. Acum
Semne de primăvară. In 4 iua de 1
S’au făcut urmâtorele comunicări: D, B. un astfel de om rămâne oa preot tînăr
Aprilie n. c. s’a descăroat asupra Buda­
P. Hasdeu, „Negru-Vodâ, — Întemeierea sta­ fără niol o para şi pentru pedâpsă trebue
pestei şi împrejurime o plâiă torenţială,
a
tului muntenesc (1280—1380). D. dr. I. Fe- sâ şâdă vre-o câte-va luni fără post. Pri­
însoţită de tunete şi fulgere. Lumina or- Teatru german. Drama „Asra“ de
lix, „Ciuma şi prevenţiunea ei . D. V. A. mind postul de cooperator, pune „Zah-
u
bitâre a fulgerului şi tunetele asurditore Philippi s’a dat asâră în tâtă privinţa o’o
Ureoliiă, „ Administra (lunea ţârei româneşti, în­ lungsbogen“-ul în zălog, deâre-oe tinerei
au vestit apropierea primăverei; fulgerul bună reuşită. Public a fost destul.
tre 1812—1818“. domne preotese ii trebue mobile elegante,
a lovit în sîrmele dela oficiul central te­ Piesa e de tot bine înscenată şi con­
straie de mătase, bucătâriţă, slujnică etc.
0 statistică a cununiilor. După datele legrafie cu aşa vehemenţă, încât două ma­ ţine un sujet modern, copii dm viaţa unei
ea nu vrâ să se lase mai pe jos de domna
ofioiâse statistice, în luna lui Februarie n. a şini de telegrafat sistem Hughes au ars în actriţe. D-rei Waohtel, care juoa pe eroina parochului, oarea muncesce la gospodăria
acestui an s’au încheiat pe întreg teritorui flăcări. i se dădu asâră ocasiune să-şi desvolte pe
cu sîrguinţa şi isteţimea ei. Cooperatoriţa
ungar 28,918 cunuii. De vre-o şese ani în- deplin talentul sâu dramatio, jucând ou
0 dragoste nenorocită. Foile din Buda­ ar vrâ să mergâ la baluri, petreceri; băr­
eâce nicî-odată nu s’au mai întâmplat în multă pătrundere; d-l Cllaar avu îu acesta
pesta istorisesc despre un preot catolic cu batul ei, cooperatorul, se îndatoresoe pănă
luna lui Februarie atâtea cununii ea în piesă o rolă mai puţin mulţămitâre pentru
numele Pecie, că s’a îndrăgostit într’o tinără în gruma4î ŞÎ ia urmă spune, că paroohul
aDul acesta. Din numărul total al cununii» el, din contră însă d-nii Teller şi Dieteu-
fată, care mersese la el să se spovedescă. portă vina pantru tote, oă nu ’i dă nimic.
lor de mai sus, 2401 au fost mixte, adecă baher, cari au şi jucat cu pricepere.
Fata încă s’a îndrăgostit în preotul catolic, Cooperatorul, fiind-oă e învăţat dm Cer­
de acelea, în oare mirele n’a fost de aceeaşi Mâne, Duminecă, vor fi două repra-
care vedî bine este ne’nsurat, şi aşa cu năuţi a trăi bine şi a se veseli, faoe cu­
lege cu miresă. Astfei de oununn mixte sen^aţiunî. La 3 ore d. a. se va da piesa
câte-va dile înainte de asta, la îndemnul noscut ou sonitorui, ou jidauî ou gendarml
sâu corcituri din norocire nu s’au prea în­ poporală „Der Pfarrer von Kirchfeld“ de
preotului, o luară amândoi la sănătosa spre cu pădurari etc. şi apoi să ve4l trăiri:
tâmplat între Romani, ei tot cam prin ţi­ Anzengruber şi sâra comedia cu cântece
Italia. Der aici în acestă ţâră a dragostei preotâsa se petreoe într’o parte, preotul
nuturile locuite de Unguri. Dintre căsăto­ „Nazi“.
şi poesiei n’au găsit fericirea căutată. Un oel tînăr în alta; la dânsul nu-i uicl post,
riile micete de mai sus, 34 s’au întâmplat
frate mai mare al fetei s’a luat după ei şi nici ruşine, numai bani să fiă; îu târguri
între Jidani şi oreştinî, anume in 17 caşuri
atâta ’i-a căutat, pănă în urmă ’i-a aflat. vedem în post pe acei cooperatori mân­
a fost mirele Jidan şi rniresa oreştiuâ, er In cestiunea cooperatorilor
I-a aflat însă tocmai în Marsilia, unde cum când la cârnaţl. fumând ţigara în public;
în 17 caşuri a fost mirâsa jidaacâ şi mi­
spune o telegramă din Paris, fratele fetei bucoYineîiîo acasă n’au nici felon, nici carte; nu fac
rele creştin. Căsătoriile între Jidani şi creş­
la prima întâlnire s’a aruncat cu furiă asu­ nicî-odată măcar cruce; în biserică nu se
tini se întâmplă, se 'nţeiege, tot cam nu­
pra păreohei îndrăgostite, rănindu-i de morte De pe malul Prutului, Martie 1897. face nici vecerniă; canoue şi psaltire de
mai faţă de Unguri (in Budapesta 12 ca­
pe amândoi. D-l „Ospătăresou“ sa plânsese în nisoe cetit pentru aşa un preot sunt luorurî de
şuri), căci seim că Românii nu-şl vor lua lux. Naforă de dat la poporenl este ceva
şi mei nu-şl vor da feteie după Jidani, — Censnră de advocat. Din Târgul-Mure- artioulî publicaţi anul trecut în acest pre­ înjositor pentru dânsul şi el lasă să faoă
!ar
ierâscă Dumnecjeu. şului ni-se vestesce, că îd 1 Aprilie n. o. ţuit 4 i o& cooperatorilor bucovineni le acest lucru cantorul sâu epitropul; tot aşa
a depus acolo eensura de advocat tînărul merge de tot rău în privinţa stărei mate­
Cumpărător de voturi arestst- Se teie- şi miruesoe mirenii în 4 d6 03 ari — el se
candidat Dr. Nic. Moşoiu ou succes forte riale; ba se plânsese chiar şi asupra tra-
grafâză, din Cracovia, că advocatul jidan tărei numite neomenesc! şi barbare ce o grâbesce, deore-ce preotâsa cea tînără i-a
buc. — Felicitările nâstre!
do acolo, Moise Steinfeld, a fost arestat întimpină din partea parochilor lor. spus mergând la biserică: „Herzerl solist
Femei la universităţile din Austria.
în Novi-Saaei la porunca preşedintelui de In Archiediecesa Bucovinei sunt vre-o nioht lange verweiian in der Kirohe, fur
Ministrul austriac al instrucţiune! publice w
cerc din oausă, că Jidanul cu ocasiunea 230 de parocbl, 19 administratori, 21 coo­ den dumen Bauer ist Sohad9 , („Drăgu­
a dat o ordinaţiune, prin care permite fe­
alegerilor a cumpărat voturi cu bani. — Ore peratori esponaţi şi 68 de cooperator!. Din ţule să nu stai mult la biserică, pentru ţă­
la noi câţi de aceştia s’ar fi putut aresta meilor de-a se înscrie la facultăţile filoso­ aceşti 68 de cooperatori cred oă voi- fi, ranii aceia proşti este pagubă.“) La paro-
fice ale universităţilor ou începutul lunei
ou ocasiunea alegerilor? 10—13, cari se plâng asupra miserabilelor . ohul nu vrâ să mârgă să-i ajute ceva în
lui Ootomvre a. c. atât oa asoultătore or­
referinţe; ceilalţi însă nu. cancelaria, spre folosul lui propriu; ba
Promovat. D-l Mi haiti. Pop, absolvent dinare, cât şi extra-ordinare. Ce privesoe
îocă spune ou aroganţă: lasă să scrie popa
al facultăţii juridice din Budapesta, a fost însorierea la faoultatea de medioină, acâsta Trebue că seie însă-şl „Ospătăresou“,
singur, eu n’am oând; el înoă e numai
înaintat Sâmbăta trecută la gradul de doc­ se va regula mai târejiu. că între grâu trebue să fie şi neghină. Pre­
popă oa şi mine, ba pote eu sunt mai
tor în drept. cum în fiă-oare stare şi breaslă sunt âmenl
Un legat original. Un testator original mult, că am studiat universitate.
sâu bărbaţi forte detrâbă, aşa şi între preoţi
Mamă rea. Marţi dimioâţa, fiica unică a lăsat oraşului Hanovra un legat de patru- Ou timpul, un astfel de cooperator
şi alumnî sunt buni şi răi- Cei mulţi se
p
a protoereuliu din Tuloea (Dobrogea), nu­ 4 cl de mii de mărci ou oondiţiunea ca ajungând paroch, nu soie cum să porte
bagă în internatul seniinarial nu din ohiă-
0
mită Elena, în etate de 17 ahl, de o mare doben4i* acestui legat să S9 capitaliseza agendele parochiale; face raporturi oătră
mare oătră starea preoţâsoă, ci numai pen­
frumuseţă, s’a aruncat în Dunăre de pe păuă oe suma totală se va ridica la 100 Consistoriu pe ţidulă seu pe-o jumătate de
tru căpătuire. Aceştia pănă se bagă în se­
cheifi. Doi luntraşi au isbutit a-i scăpa de milione mărci. Socotind o dobândă de colă de hârtiă, — şi totuşi el se numără
minar, âmblă linguşiudu-se pe la toţi dem­
viaţa. Tînâra fată a deolarat, că numai rău­ trei la sută pe an, oraşul va primi acesta preot ou soiinţă înaltă dela faoultatea teo­
nitarii consistoriali, pe la protoierei, pa-
tatea mamei sale a împins’o la acest act moştenire în anul 2150, căci numai în acest logică din Cernăuţi!
rOohî, amploiaţi consistoriali etc., pănă
de desperare. an donaţiunea de 40 mărci va atinge suma D-le „Ospătărescu“, d-ta ai făcut 8
apucă a se vede îmbrăcaţi în raasă şi oî-
de o sută de railidne. Adecă numai peste propuneri Consistoriului; pune şi al 9-lea
In Hălmagiu, la stăruinţa d-lui învă- lindru, âmblă smeriţi fiâmâu4b năcăjiţi şi
253 de ani Hanovra, după voinţa formală punct: ca cooporatorii să aibă voiă a pune
ţător Mihail Vidu şi a câtor-va soţi ai sâi cu mare supunere şi smereniă nu numai
a donatorului, va putâ întră în posesiunea cantorilor şi epitropilor biserioesol epitra-
faţă ou mai marii, oi ohiar şi faţă ou por­
legatului său şi-l va putâ întrebuinţa pen­ fil în gruma4l, oa ei după aceea să potă
tarul şi servitorii consistoriali.
tru înfrumseţarea şi îmbunătăţirea oraşului. da mai ou putere duehovmeesoă nefora
apoi se întorse la gătelile sale, ca să is- Un alumn are tote binificiile, straie şi a mirui pe poporenl!
prăvâscă aceea ce nu putuse isprăvi mai Concert. Duminecă în 4 1. o. va con­ fârte frumose, mâncare forte bună, îneăl- Nu 4to, oă Du vor fi abusurl şi din
înainte. Supuşii ei crezură la mortea sa, certa musioa militară la vila Kertsoh cu 4itul, luminatul, cărţi, banii înoălţăminte- partea unor paroohl. Acestea trebuesc com­
că s’a suit la cer în formă de porumbiţă. următorul program: 1) „Fre'.herr von Fe* îor, banii feriilor, şi după absolvare mai bătute şi sbioiuite după merit, dâr nu să
— Regii assyrienî făcură mari cuceriri în jervary“ marş de Miiller. 2) „Winzermăr- căpătă 209 fl. pentru procurarea ornatelor, se arunce în genere asupra parochilor răs-
Asia. Salmanassar merse cu răsboifi în con­ ehen“, ouvertură de Krones. 3) „Nordsee- cărţilor bisericesc!, pentrn cetirea pravelei .puDderea pentru sortea cooperatorilor. Va
tra împărăţiei lui Israil; urmaşul său Sargon bilder“, vals de Strauss. 4) „Pâsztortiiz* şi trebuinţa proprie în păstoria sufletâsoă. recunosoe orl-oine, oă cooperatori de felul
cuprinse Samar ia (722) şi duse pe Israilitenî rapsodie ung. de Serly, 5. „Hora vânătoru­ Un alum de trâbă face după terminarea celor de mai sus nici nu pot şi nici nu
în robia assyriană. Sanherib împresura Ie­ lui“ de Ventura. 6) „Fiirs Wiener Herz“, studiilor teologice esamen, se însoră cu merită o sorte mai bună ca ceea oe înşi-şl
rusalimul, dâră o bolă lipiciosă îi nimici poutpuriu de Miiller. 7) „Liebestraum nach- cinste, se ehirotonesoe, primescs o ooope- şi-au fâcut’o. Aceia dintre cooperatori,
aprope întregă oştirea. Assurbanipal (Sarda- dem Bal!e“, ilustraţiune, de Ozibulka. 8) ratură, trăesoe ou paroohul în linişte, pace caii sunt buni, soiu să-şî creeze înşi-şl o
napal), al doilea următor al său în domnie, „Der Traurn eives Osterreichisclien Eeservis- şi bună înţelegere, îşi împlinesoe datorin- sorte mai bună şi trec prin greutăţile în-
u
a fost un domnitor forte răsboinic şi pu­ ten , mare poutporiu de Ziehrer. 9) „Am ţele cu strictă aourateţă spre cea mai mare oeputului fără a se văera continuu în con­
ternic, dâră după mortea lui Assyrienii Meer , oânteo de Schubert. 10) „Sonntags- mulţămire a paroohului, cât şi a poporani­ tra sorţii. Când ajung paroohl, se bucură
u
fură biruiţi de Cyaxare, regele Merlilor şi kind“. cadril de Millocker. 11) „Durch’s lor. Când un astfel de cooperator ajunge apoi şi ei de aceleaşi avantagii, pe oare
de guvernatorul babylonen Nabopolassar; Telepbon“, poloa repede, de Scbneider. după timp administrator sâu parooh, apoi astă4î le invidieză unii din ei atât de mult.
âră Ninive, capitala lor, fu dărîmată (606). Inoeputul la 7 6re sâra. Intrarea 20 or. numele lui rămâne în satul acesta în veci Acum am să vă povestesc despre 2
Ultimatul rege assyrian, Sarak, se arse în
Catalogul de rose ilustrat al ounosou- neşters. preoţi cooperatori, cum isprăveau ei îm­
palatul său împreună cu femeile şi cu co­
tei firma Tomas Kraus din Oodlea a apă­ Dâr dâeă ajunge în acest post un ole- părtăşirea uaui bolnav. Unul din aceştia
morile sale. împărăţia assyriană se împărţi 1
rut în limba româaâscă. Atragem deol aten­ ric, oare cu veoleşug s’au băgat în semi­ era din cisla D-lui „Ospătărescu *, âr altu
între Med! şi Babylonenî. Nabopolassar
ţiunea cetitorilor noştri asupra acestui bo­ nar, apoi aoela trăiesce fudul, faoe visite după rânduelă lui Melchisedeo.
deveni regele imperiului celui nou babylonân.
gat catalog da peste 300 de specii de rose, pe la preoţi, paroohl eto. cheltuind bani S’a dus cel dintâih să cuminece pe
Fiul său Nebucadnezar dărîmâ Ierusalimul
şi alte flori. Catalogul se trimite la oerere pe oonta miresei; în urmă le bate la talpă, un bolnav; se îtnbraoă cooperatorul cu un
(586) şi duse pe Judei în robia babylonână.
gratis. Comande se pot face şi îu limba rămân ou câte 500 — 1000 fl. datori pe la spenţer, cu cuşma pe cap, ou ţigara în
Pe timpul lui Nebonet (Belsazar) Babylonul
română. Adresa Tomas Kraus, Oodlea. (Fe- jidani şi aceşti fuduli rămân în „Prufungs- gură şi merge aşa păuă aprâpe de bise­
fu supus de Cyr, regele Perşilor (538)
ketehalom, Brasso megye). Scadium“ 4- 6 ani şi mai mult. Făcând cu rică ; în biserică, nsputând sâ facă cruce,
[Mene, mene, tekel, upharsin.]
Insciinţare dela Firma : Bruder Hirsch mure greu, sâu chiar şi bine esamenul, deâre-c9 ţinea înti’o mână cuşma, în alta
& Co. Magasm „Au p:ix fixe Wien I apoi atuuol se simt că sunt mai cuminte oârja, întră în altar, pune sântele în busu-