Page 93 - 1897-03

Nr. 67—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 5

nar şi hai îute-iute, că nu-i oând! Ese cile să răsune amvonele de astfel do cu­ Ii îndemnă să fiă tari în credinţă, să ţină acesta categoric. Admiralii cer cu deo­
preotul cu sântele, dascălul ou cartea şi vântări cătră credincioşi, dâcă nu cât mai la legea străbună cu totă tăria şi în vre­ sebire a li-se trimite tunuri.
cu crucea, âră ponomariul cu epitrofilul des, dâr cel puţin în aceste sânte dile de muri de grea cercare gata să fim a ne da Viena, 2 Aprile. Aici se crede
subsuâră şi cheile în mână. Preotul îşî umilinţă ale s. post, — dile, în care Mân­ chiar şi viâţa pentru ea.
face ţigară, întrâbă pe dram despre starea tuitorul se pregătesce pentru marea operă Aoesta e pe scurt cuprinsul predicii, încă în o pacînică resolvare a crisei
cretane, în caşul când trupele tur­
bolnavului, cât p6te să plătâ^că pentru în­ a mântuirii neamului omenesc. ce am auclit. cesc! ar părăsi insula şi restabilirea
gropăciune şi altele. Sosind la bolnav, îl Yoib căuta în cele următore să dau Ml-s’a spus şi am vădut, că paroebia
ouminecă şi-i dă de grijă, oa să tie hăt un estras cât de scurt şi întru cât îmi mai Sudriaş-Jupanî, constătătore din două co­ ordinei a fi lăsată numai în grija
marilor puteri.
mulţi bănişorl pentru înmormântare. In vre­ aduc aminte din acâstă cavântare, care mune politice mici, a fost şi este şi acum
mea când cumineca preotul pe bolnav, şe­ predată într’un ton plin de gravitate şi în totă privinţa o parocbiă model în trac- Viena, 2 Aprile. Guvernator al
deau 2 6menl în casă şi priveau ou cuş­ impunător a făcut asupra credincioşilor cea tul Făgetului. Caută a înainta pe tote te- Cretei a fost numit adfi prinţul Nicoiae,
mele pe oap, după datina Moldovanului mai bună impresiune. renele. Omenii sunt omeni de omeniă şi fiul regelui Greciei.
de aici. „Am împlinit deja două săptămâni oneşti şi cu năravuri bune. Au un preot Constantinopol, 2 Aprile. Pănă
După o buoată de vreme a devenit din marele post al ss. paressimi! — dise cum trebue să fiă adevăratul preot, care ac}! peste 2000 de reserviştî grec!
cooperatorul aoesta parooh în M., âr în preotul. — Ce întocmire admirabilă în bi­ la ori-ce ocasiune îi învaţă tot numai spre au trecut Bosforul.
locul lui veni celalalt cooperator, adecă serica nostră! După atâtea dile de desfătare bine. Dânsul îudâmnă pe popor la cruţare La Scutari situaţia este tot ace­
cel după renduela lui Melohisedeo. Aoesta şi de bucuriă, âtă-ne de-odată ajunşi în prin esemple şi prin fapte. Muncesce din eaşi. Valiul se silesce se liniştăscă
îndată a oăutat a face bine acolo, unde a dilele de umilinţă, de pocăinţă. Se cade, greu, căci Dumnezeu l’a în4estrat cu o fa- spiritele, Garnisona a fost întărită
stricat celalalt. In biserică a spus popora­ ca în aceste dile mai mult de cât ori când miliă numărosă, dâr nici când nu-şl uită cu doue batalibne. Se aşteptă întă­
nilor, cura au ei să se pregătâsoă, oa să altă-dată să ne esaminăm pe noi înşine de datoriile, ce le are faţă de biserica şi riri noue.
cotă primi pe un preot în oasa bolnavului. mai de-aprope, să ne cercetăm şi încă cât neamul său.
Paris, 2 Aprile. Admiralul Bes-
Preotul îmbrăcat curat a pus epitrafilul pe- mai aspru faptele nostre — şi de-am făcut Durere numai, că duhul vrajbei, a
nard va depune ac}! la Cameră un
sine, luând s. taine din biserică şi pnnân- păcate să ni-le îndreptăm. Şi acâsta să-o pismei şi al răutăţii de câţî-va ani a în­
proiect'de Jege autorisând construirea
du-le în sin frumos, învălite cu uu pooro- facem mai bine aici, decât în lumea cea­ ceput a rode şi la temelia acestei comune.
de corăbii de resbel pentru o sumă totală
veţ, a eşit cu frica lui Dumnezeu, ou pet- laltă, după cum elice şi psalmistul: „Cine Am au4it, că sunt unii — puţini la număr,
de 80.000,000 repartisate în mai
w
cap pe cap, ou crucea îu mână, negrăind în iad se va mărturisi ţie . — cărora le place nu numai a face rău,
cu nimeni nimic pănă la oasa bolnavului. După acâstă scurtă introducere, trece ci a trage după ei şi pe alţii. Nu-i vorbă, multe anuităţi. Creditul pentru 1897
Aiol îl aşteptau ou făclia aprinsă; s’au la însa-şî tema pe care şî-a ales-o şi pe câţî-va gălăgioşi, o mână de 6menl închi­ va fi de 8.500,000.
pus toţi în genunchi şi după ce a ţinut o care a desvoltat’o cât numai se pote de puiţi şi semi-docţl, puţin ar putâ să strice Viena, 2 Aprilie. Ministrul-pre-
vorbire frumosă bolnavului, s’a iertat bol­ bine şi la înţeles. A vorbit despre pocăinţă, unei comune ca acâsta; mă tem numai, nu şedinte Badeni a avut ac}! audienţă
navul ou toţi, a primit sânta cuminecătură aducând nenumărate pilde din viâţa Mân­ eum-va să lunece şi alţii pe calea lor, căci la împăratul, căruia i-a arătat, că
si a mulţămit lui Dumnezeu pentru-oă, l’a tuitorului. atunci ar fi vai de comuna acâsta. după ce consfătuirile sale cu con­
învrednicit a vedâ pe aşa un preot cinstit Nenorocirea e, că omul, care a fost ducătorii cluburilor din noul parla­
Pentru ca pocăinţa să fiă adevărată
în casa sa, — şi bolnavul s& simţesce mai însărcinat cu crescerea tinerimii din acâstă ment n’au avut nicî un resultat, de-
şi bine plăcută lui Dumnedeu, se recere
sănetos. paroebie timp de 4 606 an I n ’a lucrat cu pune în manile Majestăţii Sale demisiu-
mai întâiil, ca ori-ce păcătos să-şi recu-
Eu cred, că acestui preot nu-i trebue dragoste pentru înaintarea, binele şi pros- nea cabinetului. împăratul a luat de­
noscă păcatele sala; recunoscându-şi-le, să
nimic mai mult, decât oapătă dela paro- perarea elevilor, şi n’a prea sădit în sufle­ ocamdată la cunoscinţă demisiunea.
şi-le pomenâsoă (mărturisâscă) nu numai
ce
nhul său şi este mulţămit. Der cum este tul lor dragostea aceea, care te face să Causa demisiunei se c}i > că
înaintea preotului său şi nu numai odată,
Torao din Gogolina, care îşi bate soţia în socotesc! tot ce e al tău, fiă şi mai rău, este noua ordinaţiune privitore la
ci totdâuna şi înaintea ori cui spre a se
tren înaintea publicului şi dă pălrai copi­ mai bun ca tot ce vine dela străini de limba oficială în Boemia, şi că nu
îndrepta. „Spune tu fărădelegile tale ca să
lului său de ţîţă ca să tacă. trfoleom, er în te îndreptezl — dice S. Scriptură, — şi: alte neamuri. Ba chiar acel nenorocit se ar sta în legătură cu tractările pen­
şoolă stupesce băeţil în gură etc. sâu Da- „Eu sunt Dumnedeu cel ce şterg fărăde­ face unâltă, propagând ideia nenorocită d’a tru învoirea pactului.
nilevioî jun. din Ispas, care şede câte 2 —3 legile tale şi păcatele tale nu le voiă mai preface şcola confesională, unicul focular Viena, 2 Aprilie. împăratul a
r}ile în Yijniţa (3 mile depărtat) şi vine pomeni . S. Apostol Pavel, deşi se împă­ de cultură, în scolă comunală. Timp de 10 însărcinat ăraşî pe contele Badeni
w
aoasă bat, fără un cruoer în busunar, case cu Dumnedeu pentru că a gonit pe ani, cât a întunecat, a păgubit paroebia cu compunerea noului ministeriu.
sfarmă olele, icânele, strigă, rupe, din apostoli şi biserica lui Chr., pentru păcatele cu o sumă considerabilă de bani şi totuşi Miniştrii Gautsch (instrucţiune), Gleis-
oare pricină n'a putut şedâ cu el nioi tâ­ sale la ori-ce ocasiune dicea: „Nu sunt mai sunt omeni, cari se uită după gura pach (justiţiă) şi Wellsersheim (mi­
năra şi frumâsa preotâsâ: asemeni coope­ vrednic a mă cbiăma apostol — pentru-că lui. Ce bine ar fi, dâcă măcar următorul nistrul armatei teritoriale) au de­
ratori mai au ore drept de a-se plânge? am gonit biserica lui Chr.“ seu de acum în post, — un om tînăr, care clarat, că renunţă la portofoliu-
Aşi putâ aminti în categoria acestora m&i dâcă ar avâ inimă şi voinţă tare ar putâ
Dâr pe cât e de vesel şi bucuros rile lor.
mulţi, dâr i-am mai lăsat pe altă-datâ. lucra cu spor pentru binele şi fericirea iu­
Părintele luminilor pentr’un păcătos, ce se
Ca să sfârşim, rog pe acei preoţi ti­ bitului nostru popor, — ce bine ar fi, —
pocăesce, pe atât de supărat, ba chiar in­
neri, adeoă oe eoODeratorî, să trăâscă în 4ic dâcă măcar el ar căuta să suplinâscă l i t e r a i M P ă .
dignat se simte el, când păcătosul în locul
Dace şi bună înţelegere cu paroohii lor; păcatelor sale îşî spune (mărturisesce) fap­ şi se îndrepte ceea ce antecesorul său a 0 carte do mare preţ pentru eco­
funcţiunile să la facă tot-dâuns cu petoap, tele cele bune. Acâsta o dovedesce pilda stricat şi n’a împlinit, sădind în elevii săi nomii mari şi mici este Manualul de agri­
la cele sânte să nu lase a se atinge nid o iubire înflăcărată faţă de orî-ce aşe4ă-
cu vameşul şi fariseul la rugăciune; fari­ cultura raţională (Agrologia), scris de d-1
un mirean; tot aşa la s. masa şi la pocro- mânt de cultură naţională al său.
seul în fudulia sa orbă a mers adecă aşa Dr■ George ’aior, profesor de agricultură
veţe. Ordinea atât în altar pe s. masă, cât Acestea şi altele de feliul acestora,
de departe, încât el s’a socotit mai om ca în Bucurescî. Toţi câţi au avut în mână
şi la proscoraedieri s’o facă cooperatorul; despre care voi mai scrie cu altă ocasiune,
alţii, cu atât mai vârtos faţă de acel va­ acâstă preţiosă carte s’au esprimat şi se
s. taină a botezului, a mărturisirei să se mi-le-a povestit un inteligent econom din
meş, pe care nici măcar cu o privire nu esprimă cu cea mai mare laudă asupra ei.
facă în felon şi în epitrafil; anafora şi un­ acâstă comună.
voia a-1 împărtăşi. Nu mai încape nici o E o carte forte mare, cuprfiMend 524 pa-
gerea cu unt de lemn sânţit s’o facă nu­ Un căletor.
_ îndoâlă, că dâcă nouă ni-s urîţî astfel de gine format mare cu 217 figuri bine reu­
mai preoţi teologi (inferii); foile ordina-
omeni îngâmfaţi şi lăudăroşî, cu atât mai şite. In esemănare cu mărimea şi cu mul­
ţiuniîor să le ţie în bună ordine.
vârtos îi sunt urîţî lui Dumne4eu. Oare de semă şi mulţămită publică. ţimea figurilor, cartea este cât se pote de
Atunci darul Domnului nostru Is,
Ar fi bine, ca cu păcatele nostre să Cu ocasinnea prelegerii publice ţinute eftină, numai 2 fi. 50 cr. esemplurul, aşa
Chr. va fi cu noi cu toţi, şi vom trăi cum
facem întocmai ca şi cu averea nostră. In Dumineca trecută de d-1 I. Ciortea, pro­ că nicî îu literatura celor mai înaintat po-
*m trăit în fr&tietate, ajutorâudu-ne unii
tote cjilele ne tragem socâta despre banii, fesor, s’au încassat 33 fi. 60 cr. poră nu poţi găsi astfel de cărţi cu un
pe alţii. ce i-am cheltuit şi de vedem, că am chel­ preţ mai eftin ca acesta. Fiă care institu-
Demostenes. Cu suprasolvirl au contribuit d-nii:
tuit mai mult, decât venit am avut, atunci ţiune culturală română, fiâ-care comună
Dr. Eugen Mefian 1 fi. 80 cr. Petra-Pe-
începem încă de cu bună vreme a împu­ de-ale nostre, der mai ales seminariile teo­
treseu 90 cr. I6u Săbădeanu, Lazar N*s-
Pecătoşii se se pocăescă! ţina cheltuelile până încă nu e prea târ- tasi, Alexe Moldovan şi d-na Elena Mo- logice, institutele preparandiale, reuniunile
diu. Se întrebăm şi noi dâr vocea con- învâţătorescî, cum şi toţi câţi doresc a
canu, Greorge Chelariu câte 80 or. Yasile
Sudriaş- Jupani, 11 Martie 1897. sciinţii în totă sera, — căci atunci mai purta o economiă, mai sistematică au ne­
Voina, Ars. Vlaiou câte 60 cr. Dr. Iosif
On. Redacţiune ! Trecând Dumineoă, liniştiţi suntem — despre faptele, gându­ Blaga şi d-nele: Zoe Damiau şi Maria apărată trebuinţă de acâstă carte, singură
în diua S.-lor 40 de mucenici, prin comu­ rile şi vorbele nostre, şi de vedem, că so- Baiulescn câte 40 or. Elena Săbădeanu, în felul său la Români. De vân4are la
11
nele Sudriaş-Jupani, am putut lua parte şi cota e spre răul nostru, atunci încă d’a „Tipografia A. Mureşianu în Braşov.
Agnes Duşoin, Petru Popp, Vasile Goldiş.
la serviciul divin. Nu mî-a părut rău, căci doua cji să ne îndreptăm. Celor ce o comandă prin postă li-se reco­
Dr. D. Popp, Nio. Bogdan, loan Socaoiu,
am rămas încântat de evlavia şi acurateţa, Pentru ca pocăinţa se fiă deplină şi Dion. Făgărăşan, loan Petrm protop., Pomp. mandă a trimite pentru porto 25 cr. pen­
ce am vădut aici în tote mişcările săvâr­ bine primită înaintea lui Dumnecjeu, să Dan, Ecat. Popovicî. Dr. V. Saftu, N. tru a li-se trimite cartea recomandată, ca
şite 1& cultul divin din partea preotului. mai recere, ca păcătosului să-i pară rău de nu cumva să se piârdă.
Blaga, Elena Lazar, lord. Popovicî, Ion
Am mai observat însă şi aceea, că în în­ păcatele sale, să se întristeze pentru ele şi *
Lupan, Nea. Navrea şi Maria Bnrduloiu
a
treg decursul serviciului divin, învăţătorul să nu le mai facă, şi în urmă să facă din Din preţiosă „Bibliotecă pentru toţî ,
câte 30 cr. Gr. Maior 20 or. T. Popovicî
în pensiune şi cel actual au vorbit cu alţii, destul pentru ele (epitimia). Pilda fiiului edată de librăria Carol Milller din Bucu-
10 cr., cărora se esprimă deosibitâ mnl-
dând ansă la conturbarea liniştii din s. bi­ celui rătăcit ne dă învăţătură, în privinţa ţămită. rescl, au apărut încă următorele trei vo­
serică, — şi acâsta, după cum ml-a spus acâsta. Precum s’a bucurat părintele de lume :
B r a ş o v , 22 Martie 1897.
cineva, n’a fâcut’o numai acum, ci în ne­ sdrenţurosul său fiiu vădându-1 reîntorcen- Nr. 118: Fleacuri (amintiri duiose,
numărate rânduri. S’a şi făcut atent, ca să du-se la supunere şi ascultare faţă de pă­ Maria, Popea, Dr. 1. Blaga, schiţe şi novelete) de Vasile-Pop, — sun-
se lase de acâstă necuviinţă, der tote în- rinţi, tot aşa se bucură şi Dumnedeu de presidectă. secretar. nisce scrieri de distracţiă mai ales unele
zadar. Acesta e un esemplu prost şi nu un păcătos, ce se pocăesce. din ele forte reuşite.
stă bine chiar din partea unui învăţător!... In urmă printr’un fel de apel bine ULTIME SOIRI Nr. 119: Robia Feleşului de Carmen
O bună impresiune a făcut asupra simţit preotul puse la inimă ascultătorilor Sylva, trad. de Elena Radu Rosetti. Acest
mea mai cu semă cuvântarea, ce s’a ţinut săi iubirea de biserică şi scolă şi le arată, Viena, 2 Aprile. Cererea admi- volum conţine pe pagina primă şi portretul
la sfîrşitul pricesnei. Şi acesta o dic pen­ să se ferâscă de prorocii mincinoşi, cari le ralilor de a li-se trimite noue trupe, augustei autore a Majestătii Sale Reginei
tru aceea, fiind-că pe la bisericile sătescl voiesce numai răul. Să-şi aducă aminte de care se debarce în Creta, a fost Elisabeta a României. E un volum forte
nu prea e obiceiă a se ţinâ asemenea cu­ poporul cel jidovesc cât a pătimit el ne­ aprobată numai de unele puteri. de valore, ca tote scriei’ile Carmen Sylvei.
vântări, măcareă bine ar fi în tote biseri , ascultând de Dumnedeu şi de servitorii lui. Germania şi Austro-Ungaria au refusat