Page 94 - 1897-03

Pagina 6 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 67. —1897.

Mulţămită publică. Băile de abur cu duş, mai d ise şi pene, ca aşa să potă învârti ouăle sub ea Sâra sâu după amâcjî avem să dăm
i
rusescî. Aceste băi scot multă sudbre cât mai des. Nu fiă-care găină are însuşi­ găinilor de mâncare grăunţe. Unii prăsitori
Societatea cojocarilor români din Bra­
şi dau corpului căldura pierdută în rile aceste bune, şi după ce însuşirile aces­ mai practici împart anul dela Ianuarie pănă
şov esprimă prin subscrişii mulţămită d-lui
răceli. Efectul lor este, că ridică tea se moştenesc, avem să prăsim cloce în luna lui Septemvre, în privinţa mâncării
Director Arseniu Vlaicu, pentru bună­
forţele slăbite, deşteptă într’un mod bune, adecă să alegem la punerea ouălor de sâra în modul următor: Luni ovăs,
voinţa ce au avut’o faţă de societate, tra­
energie şi repede activitatea pielei; sub găină tot-deuna acelea, care sunt de Marţi orz, MercurI grâu, Joi cucuruz, Vi­
ducând gratuit statutele societăţii din limba
aceste băi nu trebuesc prea mult cloce bune. neri sămânţă de cânepă, Sâmbătă ameste­
maghiară în limba română.
prelungite, nici ridicate la o tempe­ Sub clocă avem să punem tot-deuna cătură de bucate şi Duminecă cucuruz.
loan 31. Burbea, Dumitru Ealler, ratură prea înaltă, căci produc con- ouă de mărime normală, adecă nici prea
preşedinte. secretar. Din Septemvre pănă în Ianuarie, în diua
gestiunî la cap, vărsări de sânge etc. mici, nici prea mari, ci de mijloc şi de cea dintâiu a săptămânei orz, în a doua
După eşirea din baiă, să nu te acele, despre care ne încredinţăm, cum că cji grâu, în a treia cucuruz, şi apoi a pa­
Daruri pentru biserică. arunci în basen cu apă rece, după nu sunt sterpe. Ouăle să fiă prospete şi cu tra ârăşî orz, şi aşa mai departe.
Rotbav, Martie 1897. cum fac unii, ci trebue să facă un coja întregă. După împrejurări putem pune Avem să îngrijim, ca găinile să ca­
bun duşi în care timp trebue să fe­ la o clOcă 10—15 ouă, dâr la nici o în­ pete de-odată numai atâta mâncare, încât
Subsemnatul comitet parochial al bi-
resc! fbrte mult capul de loviturile tâmplare mai multe.
sericei rom. gr. or. din Rotbav, protop. s’o potă mânca totă. Dâcă ârna n’avem
duşului; pe urmă să intri din nou Se recere, ca locul unde clocesce
Agnitei îşi ţine de o sântă datoriă a es- verdeţuri nouă, avem să lăsăm grăunţele s6
în baia de aburi şi să stai pană găina să fiă în câtva întunecos, şi în li- se călescă pe jumătate şi să dăm găinilor
prima şi pe acâstă cale deosebita sa recu- nisce. Cuiburile să fiă aprope unele de al­
corpul începe a se acoperi din nou din când în când şi varză (curechiu) acrită,
noscinţă şi mulţămită pentru preţiosele da­ tele şi scutite de gonge (insecte).
de sudbre, pe urmă să eşî să te tăiată mărunt. Apa, ce o dăm găinilor, să
ruri ce au binevoit a-le face bisericii nos-
freci bine cu un cearşaf (lepedeu) Avem în fiă-care di, cam pe la amâcjî fiă tot-dâuna prâspătă şi curată. In vasul
tre următorele prea ştim. persone din a da jos cloca de pe ouă şi a o lăsa în
gros şi fbrte aspru, să te îmbraci,
Braşov: curte ca să-şi ia hrana de lipsă să se p6tă unde ţinem apa găinilor, putem pune un fier
să iai un cognac seu un pahar cu ruginit. Este bine, ca să aruncăm în apă
D-l lancu G. Coliban. unul dintre cei scălda în năsip şi să umble puţin timp. ca
vin vechiu bun şi să stai culcat în 2 — 3 cărbuni cu jar.
mai de frunte tâmplari (măsarl) din Bra­
pat o jumătate de oră într’o cameră şi ouăle să se aeriseze. Cloca n’are să lip- Iuliu Bardosy.
şov, a binevoit a dărui bisericii nouă (9)
călduţă. sâscă de pe ouă, decât y , cel mult 1 oră,
2
feristri (lemnăria). Domna Marina Câm­ ceea-ce atârnă mult şi dela căldura aeru­
Femeile, în timpul când au
pean a dăruit sticla şi ferăria de lipsă la lui. Se pote întâmpla, ca cloca să fiă silită P O V E Ţ E .
menstruaţiunea (periodul seu luna)
aceste ferestri. D-l comerciant Nicolae Mo- a sta mai mult timp în curte, când apoi
şi pănă nu a trecut cu totul, trebue
canu a dăruit bisericii nostre o /-vangelie ouăle trebue acoperite cu un sac, ori cu o rîză
să se abţină de-a face orî-ce fel de
legată frumos, în preţ de 12 fL D-l loan grosă, ca să nu se răcâscă. Avem însă să Cum se pot înmulţii pomii? Se în­
baie, fiă de corp seu de piciore, tâmplă adese ori, că un pom ultoit
Burbea, cojocar, a dăruit un Apostol legat purtăm de grijă, ca cloca în nici într’un
căci provbcă hemoragii mari (scur­ 00
în preţ de 5 fl. D-l Mihai'l Furnică cojo­ cas să nu se reîntârcă pe ouă înainte de seu că nu se prinde şi atunci se 4i >
geri de sânge, care cele de mai
car, a dăruit un Octoich mic legat în preţ V oră. că acela, care la ultoit, nu e bun
multe ori sunt incurabile). Asemenea, 2
de 7B cr. la mână, măcar că la acesta nu e
trebue în acest timp a te feri de-a Scofcerea puilor şi crescerea lor.
Tot pe calea acâstă mulţămim d-lui de vină mâna, ci nesciinţa; seu
mânca seu a b9a acrimi, de-a lua Puii se scot în împrejurări regulate chiar decă se prinde mlădiţa ultoită,
învăţător Candid Muşlea, prin a cărui bine-
îngheţată său a bea apă prea rece.
voitore întrevenire s’au făcut amintitele la 21 de dile. Se recere, ca puii să se o rupe vântul, şi astfel am pierdut
In privinţa temperamentelor,
daruri. Bunul Dumnezeu să le răsplătescă scotă din ou de sub clocă îndată ce sunt şi mlădiţa şi pădureţ. Ca un mijloc
trebue observat, ca nervoşii să ia
cu darul său cel bogat. uscaţi, să se pună într’o corfă de pae sâu practic pentru a înmulţi pomii se
tot-deuna băi căldicele. Cei cu tem­
Comitetul parochial gr. or. : rogojină, care e bine să fiă cuptuşită cu o recomandă înse, ca se se ia o mlă-
perament sanquinic (sângeroşi) tre­
Dumitru Curea, cantor şi vice-preş,, cârpă şi apoi acoperită, să stea în căldură, diţă de ultoit de per, măr etc. şi se
bue să ia băi reci vara, âr ărna băi 0
Ion Bonea, Nic. Bortea, Ion Langa, Vas. pănă ce nu vor fi întăriţi în aşa măsură, împlânte într’un cartof, se se aşe4
calde. Asemenea şi cei cu tempera­
Nistre, Ion Curea, Ion Verdea, Sarafim ca să potă umbla, şi numai după aceea să astfel în pământ bun, dâr aşa ca
ment limfatic vor lua băi reci vara
Schiopota. se pună eră sub clocă; puilor eşiţl din mlădiţa numai ca de un deget şi
şi calde ărna. ouă avem a-le da în diua a doua de jumătate se rămână afară. In scurt
Câte-va cuvinte despre băi Pentru copii, băile de aburi mâncare. timp cartoful va prinde rădăcini
sunt cu totul oprite, căci aduc con- Mâncarea cea dintâiă pote să fiă făină şi mlădiţa împlântată în cartof de-
seu scalde. gestiuni cerebrale. de cucuruz, de păsat, sâu mălaiu curăţit asemenea se va desvolta şi va de­
(Curăţirea şi îngrijirea corpului). Omul trebue să se spele în tbte de coje. Avem să dăm mâncarea asta pui­ veni cu timpul un pom frumos.
„Curăţenia întru tote cţilele cu apă şi săpun. Corpul ase­ lor de 4 — 5 ori pe eh; când tot-deuna avem *
11
Ajută la sănătate . menea trebue spălat cel puţin odată să le dăm şi apă de beut, prâspătă şi
Compresse de oţet. Cea mai
Băile calde sunt acelea, a căror pe săptămână cu apă caldă şi să­ curată. bună şi mai eftină medicină, când
apă încălcată are temperatura de pun, asemenea şi tot corpul. Părţile Mult atârnă dela vreme, când avem cine-va se lovesce, îşi strivesce vr’un
25° (grade). Aceste băi se fac mai ascunse trebue să se spele în fiă- să lăsăm cloca cu puii în curte; der îna­ deget etc., este, că se se pue pe
mult pentru curăţirea corpului de care seră cu apă călduţă şi săpun. inte de 4 —7 dile dela scoterea puilor nici locul, care dâre o compressă de
pra± şi sudbre; iu aceste băi trebue Asemenea şi piciorele trebuesc spă­ într’un cas nu, însă atunci numai după 9 apă rece amestecată cu oţet. Acestă
a sta 15—20 de minute. îndată late de două-ori pe săptămână, ârna ore dimineţă, când apoi după 3 ore după medicină nu lasă se se umfle seu
după intrarea în baia caldă se simte cu apă călduţă, er vara cu apă rece; amâcjl avem să le ducem ârăşî la un loc se se învineţescă. Sunt unii âmenî,
o nelinişte în piept, ÎDsoţită de bă­ şi este mult mai bine a se spăla scutit. cari nu pot suferi compresse de
taia pulsului prea repede şi a res- atât ărna cât şi vara cu apă rece Puii la început, pănă ce nu sunt în ghiaţă, ba la sate, după cum seim,
piraţiunei ; acestea dureză fârte pe piciore şi în fiă-care dimineţă. stare să mănânce grâu, se nutresc cu făină nici nu se prea află ghieţare şi de
scurt timp şi încep tâte bătăile mai Filosoful Kant se spăla iârna şi vara de cucuruz pisat şi cu mălai curăţit de aceea mai uşor şi cu un resultat
regulate. Decă cine-va are sete, în­ pe picibre cu apă rece cu ghieţă. coje; când însă pot mânca grâul, au să mai bun se pot folosi compressele
dată dispare, şi simte nevoia de a Prin băi se destupă o mulţime se ţină cu hrana, ca şi găinile.
de apă cu oţet.
eşi de ud. de canalurî ale sudorei, înlesnind
Nutrirea găinilor. *
Băile calde risipesc ostenela fără transpiraţiunea. Ele activeză circu-
Hrana găinilor are să fiă sănătosă,
a slăbi corpul, însă nu trebue se laţiunea sângelui. Pentru a îngrăşa galiţeîe este
nutritâre şi schimbăciâsă. Dâcă ne ţinem
facă omul mare us de ele. Ele tre- Premenirea dăsă a rufelor în- bine a se pune în apă mazere pen­
de aceste regule, atunci vom vede cu bu­ e ca 80
buesc luate cu cel puţin 3—4 bre locuesce întru cât-va spălarea cor­ tru două c]H > dospescă, şi o
curie, cum găinile nostre se vor desvolta,
după mâncare, şi se va muia tot pului ; căci schimbarea desă a rufe­ mână de sare, cu acesta se se hră-
spori şi ce sănătose 'vor fi.
corpul, afară de cap. La eşirea din lor ajută transpiraţia pielei. Spălatul nescă galiţeîe.
O găină nutrită bine cresce frumos
baie trebue turnată multă apă rece în tbte calele peste tot corpul este ❖
şi iute, are prăsilă bună şi în urmă este
pe cap şi caldă pe piciâre. îndată cel mai bun pentru sănătate. Prin
în stare a răbda mai mult orî-ce bolă. fVijloe contra arsurei. Contra ar-
ce eşî din baiă, stergete bine şi te spălarea cu săpun se depărteză mur­
Sub mâncare bună nu înţelegem, ca să le surei, doftoria cea mai bună de casă
îmbracă îndată, ca se nu recesci; şi dăria cea cleibsă a pielei. Liebig este următorea: se ia 1 lingură oleu
dăm peste măsură şi aşa să le îngreunăm,
de se pote este bine a durmi puţin cfice, că un stat înaintat în civilisa- de lemn, una de unsâre prospătă de
căci este de-ajuns, dâcă găina are carne
într’o odaiă potrivită încălcată, a ţiă se cunbsce după cantitatea de porc, una de var nestins, una de
destulă, este voiosă şi după mâncare tot
bea un cognac, seu mai bine un săpun, ce consumă. Cu cât pielea vinars (rachiu) şi una de zâhar alb;
păhar de vin vechiu bun. Este mult funcţioneză mai bine, cu atât vom mai caută încă câte ceva. Găinile au să aceste tâte la olaltă puse într’un
mai bine, ca baia caldă se se facă fi mai siguri de-a scăpa de diferite capete de mâncare de două-ori pe di, adecă vas se mestecă bine pănă ce se for-
diminâţa şi sâra.
sera înainte de culcare. băle. meză din ele o alifiă (unsâre) şi cu
Aceste băi sunt torte folositore Numai prin curăţenia corpului Putem să le dăm diminâţa crumpene acesta apoi se unge locul ars dimi-
pentru curăţirea corpului şi mai cu putem fi păliţi de diferite bble con- (cartofi) fierte şi mărunţite, amestecate cu neţa şi sera.
semă în timp de epidemie curăţă tagiose. făină de cucuruz, sâu de ovăs, în vreme,
pielea de tot felul de miasme, ce Prof. Or. Elefterescu. când avem în grădină verdâţă, mai punem
se depun pe corp şi care se pot ab­ câpă mărunţiţă forte fin şi puţină sare ; C u m s e trăim?
sorbi. Cei slabî de coDstituţiă este Despre prăsirea galiţelor. avem să îngrijim ca amestecătura asta să M’am oprit deunădl cu calul într’un
bine se se abţie de-a face băi calde. fiă bine frământată cu apă călduţă, la loc unde se strînsese lume multă pentru o
(Urmare)
Când în băi încep a ţiui urechile şi amestecătura acâsta mai punem şi rămă­ vânclare la licitaţiă. Nu venise încă ceasul
durere de cap, trebue a muia capul Clocitul găinilor. şiţe de bucătăriă şi ca ouăle lor să fiă pentru începerea licitaţiei. Unul întreba pe
cu apă rece chiar în baiă fiind. Este La clocirea găinilor sunt a se lua în tari, să punem şi coje de ouă sfărîmată un bătrân cu părul alb, „dâr dumneata,
fbrte rău a face prea calde aceste sâmă trei lucruri şi adecă: cloca, ouăle mărunt. moş Abrahame, ce părere ’ţl dai?... Dăj-
băi, ele nicî-odată nu trebue se trecă puse sub ea şi cuibul. Din mâncarea acâsta avem să dăm diile acele grele n’au să ruineze ţâra?
peste 30°. Este forte folositor a face Cerinţele mai de căpetenie ale unei odată numai atâta, cât o pot mânca găi­ Cum o să le plătim? Ce ne-ai sfătui dum­
câte-o bae caldă în fiă-care săptă­ cloce sunt: ca cloca să fiă de-o natură nile ; ârna apa întrebuinţată la amesteca­ neata ? .
u
mână, der trebue bine să se ferescă blândă, să nu fiă de-o greutate prea mare, rea mâncării acestea putem să o încăldim Bătrânul Abraham se gândi o clipă,,
omul de răcelă. şi încât se pote piciârele ei să fiă fără puţintel. şi pe urmă răspunse: