Page 97 - 1897-03
P. 97
„Saseta^ iese in fiâ-care ii.
Abonamente pentru Anstro-Dngaria:
Bsaţsov, şlftte rass*» IHx. S5- Pe un an 12 fl., pe şeao ioni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
SwriBosi n-sfeaEdafta na ss
priaisiso. — MaMcacufipt'U jiu ţo N-rii do Dumlnaoă 2 fl. pe an.
XGtrimat, Pentru România si străinătate:
(KSEtîATE ne psimoso lt» ndml- Pe nn an 40 franol, pe şbae
Blistrajlunaîn Bra.30v ţfi lu, m’- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
măiidrelo Birouri Se wiunolurt: H-rii de Duminecă 8 frnnol.
în ’Viona: ii. Dukm, HtinrtcH
P.chalek, liudoif Mosst, A. Oppeliks Se nrennmără la tâto ofioiolo
Haohfolger; .iRfoit Oppelik, J. poştale din întru şi din ata7ă
Danr.cbcr, în Budapestiv: A. 7. şi la dd. oolbotori.
Ooldbergerg, Scksistn llernat; în nppnamautul pentru Braşov
Bueuresci: Agenco Havas, Suo- administraţiunea, piaţa mare,
eui’aale de Boumanie ţ În fîam- tfirgul Inului Nr. 30 etagiu
bnrj,: Karoiyi & Licbmann. I.: pe un an 10 fl., pe ş6ae
Preţul Incarţiunllor: o sariă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or..
(rajcmond no » ooldnă 8 a», şi Ou dusul în casă: Pe un an
80or. timbsu pentru o publi- ^ 2nT ■CJL 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
naro. Publicări mai dese după 3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
tarifă oi învoială. s ă u 15 bani.. Atftt abonamen
Seciamo pe pagina a 3-a o tele cât şi inserţiunile sunt
Daria 10 or. sin HO bani. a se plăti înainte.
Braşov, Lunl-larţl 25 Martie (6 Aprilie) 1897.
Hr. 68.
Din cansa stlntoi sărbători (liarul nu va acâsta şi se vor mai face. Nici c’am raţiunei săcuescî din oraş, din co nu în sensul dorii de episcopii renegaţi
apăre pănă Mercur! săra. fi mai vorbit dâr de ea, dâcă nu mitat şi din Săcuimea vecină, ceea şi de şoviniştii unguri, oi cu totul altfel.
am fi cetit amintitul raport, în care ce dovesce destul de elocvent şi in Greco-oatolioilor le interzice de-a oficia s.
^^VvWWWVWWVW^AWvVvWWvVvVAWAW/^AWWwVWWAVwWVAVwVvVVAWWvVvWVVWAVAVvV^ cidentul, care a adus pe ministrul liiurgiâ în limba ungurâscă, deolarând, că
se dă oraşului şi comitatului Bra
N o u a b o n a m e n t şov un surprinzător atestat de „pa de comerciu aici. nihil innovetur. In ceatiunea acâsta episoopii
triotism", în sens maghiar guver In faţa acestei stări de lucruri vor primi încurând breveta papală, înso
13# namental. am crede, că a fost, puţin Zis* un ţită de ordinaţiunea, ca limba ungurâscă sâ
Adecă atestatul ’i l’a dat însuşi mare lux, decă primarul Braşovului fia scâsă chiar şi din acele biserici gr. cat.,
Gazeta Transilvaniei ministrul de comerciu, cjicend în s’a folosit în adevăr, — cum se (^ice în care a fost introdusă. Sigur, că acestă
răspunsul dat la salutarea vice-şpa- în raportul foiei amintite, — la bine- soire, după ce se va confirma, va provoca
Cu 1 Aprilie 1897 st. v. nului, că „guvernul a întâmpinat ventarea ministrului de cuvintele: din nou o mare revoluţia în pressa şovi-
se deschide nou abonament la care totdăuna sprijin din partea popo- „deşi locuitorii oraşului nu sunt după nistă ungurâscă.
invităm pe toţi amicii şi sprijini raţiunei comitatului Braşov, ca şi limbă încă toţi Unguri, dâr în nisu- *
torii fdiei nostre. din partea corpului funcţionarilor inţe patriotice nu-i întrece nimeni Crisa, ce s’a ivit în guvernul austriao,
administrativi,
safecD5gasaEH3©sp4iaSa3ia şi că cu plăcere în ţâră". după oum se vede, va ave o influinţă mare
vede, că acest comitat emulâza cu al Nu credem totuşi să fi folosit şi asupra cestiunei cvotei şi a încheiărei
Pentru Austro-Ungaria:
tele în nisuinţele sale patriotice". tocmai aceste cuvinte. Dâr decă e pactului. Se asigură adecă, că tratările asu
pe 13.11. a.33. ......................................... 12 £L
pe şese 1-uja.î, ................................................................. © £1. Neam întrebat: cu ce a meri vorba, că „încă nu sunt toţi Un pra pactului se vor amâna acum păuă la
pe trei 1-u.rxî .................................................................. 3 fl. tat acest comitat laudele, ce ’i-se guri", nu putem să trecem cu ve tâmnă. Se crede, oă pănă atunci se va putâ
Pentru România şi străinătate: aduc de cătră ministrul Daniel, nu derea mişcarea, ce s’a pornit în si stabili o înţelegere între guvernele monar-
pe -u-aa. arr ............................ -©O frarrci atât pentru nisuinţele sale de pro nul Maghiarilor din Braşov pentru ehiei şi în privinţa cvotei. Din partea gu
pe şese 1-u.n.r.................................................... 20 „ gres pe terenul industriei şi al co- a dobândi la viitârele alegeri de mem vernului austriao, după cum află „M.-g.“,
pe trei 1-u.rxi ................................................... IO „ merciului, cât mai mult pentru spi bri în representanţa comunală nu mai se observă înclinări de-a face concesiuni, pre
Abonarea se pote face mai uşor ritul său patriotic-guvernamental, şi puţin, ca 15 mandate. Deja agita tinzând numai 3£°/ , din oare însă sunt ho-
0
prin m®ime8aîe poştale» ni-am c}i > că ministrul are cuvânt ţiunea e la culme; ea se face sub tărîţt a nu mai oeda nimic nici într’un oas.
s
Administraţiunea să fia pe deplin mulţâmit cu pur devisa, că Blumena (suburbiul) este Se nasce însâ întrebarea, ce va fi, dâcă şi
8
„fSaseteâ Yr-asasiSwainiiei® . tarea majorităţii săsesci, care repre- şi trebue să fia maghiar. guvernul unguresc ar declara, oă nu va
sentă interesele acestui comitat faţă Acesta ca ilustraţia la cuvintele ceda niol la un oas?
yYyy^YyYVYYyryvTY^¥Yvyv y YYYyvyv
> i
cu guvernul. de mai sus ale primarului, care, re- *
Om raport caracteristic. Acâsta majoritate a făcut tot peţim, ni-se par prea ciudate, decât Raporturile între Unguri şi Croaţi nu
ce numai a cerut guvernul în anii ca să nu bănuim, că numai cu in- sunt toomai din oele mai amioabile. Acesta
Multe ne e dat se cetim în mo- din urmă, şi ne sunt încă în prds- tenţiune au fost aşa aşezate, ca să e lucru sciut. Acum se apropiă şi în Croaţia
nitorele patriotismului specific, ce pătă memoriă închinăciunile, ce s’au apară în gura primarului ca şi o luptele electorate, oare de pe acum se vede,
bântue la noi, dâr ceea ce cetim făcut în congregaţiune guvernului scusă „ca încă nu suntem toţi Un că vor fi înverşunate şi vor da ansă la
acum într’un raport telegrafic al unguresc, începând dela reformele guri". manifestarea spiritului anti-maphiar din par
Ziarului „Pester Lloyd" asupra pri- şcolare şi bisericescî, pănă la ridi tea Croaţilor independenţi. Oposiţia face
mirei ministrului de comerciu br. Da carea monumentului milenar de pe mari agitaţiuni oontra majorităţii dela pu
niel în Braşov întrece tot ce s’a pres Tâmpa, CRONICA POLITICA. tere şi arma cea mai tare, cu care luptă
tat pănă acuma de aici în materiă Şi, drept mulţămire, ce a pri — 24 Martie. ea, este aousaţiunea, că psrtida dela putere
de reclam „patriotic". mit comitatul Braşovului în schimb Seim, că în timpul din urmă epis sub jugă ţâra străinilor. Sub străini sunt
Le este cunoscut cetitorilor pentru acesta atitudine umilită a ma copii renegaţi ruteni Fircsak Gyula dela a se înţelege în primul loo Ungurii, apoi
noştri, că cu ocasiunea deschiderii jorităţii? Muncaoiu şi Vdilyi Janos dala Eperjes au Jidanii şi la urmă Nemţii. Acâsta îi face
liniei ierate Sepşi-St.-Greorgiu—Ciuc- Seim, că de câte-orî a fost vorba înaintat o nouă oerere cătră Scaunul pa pe Unguri să se turbure rău şi se fac a
Sereda ministrul unguresc de co de asigurarea intereselor mari şi ur pal din Roma, pentru a obţine permisiunea, nu înţelege, cum de aoâstă ură a Croaţilor
merciu br. Daniel, însoţit de minis gente comerciale şi industriale ale de-a se putâ ofioia în bisericele groooca- nu este îndreptată de esemplu în oontra
trul croat Iosipovich, trecând prin oraşului nostru, cei dela ministeriul catolice rutene s. litarghiă în limba un- Italianilor? ba oe-i mai mult, Croaţii arată
oraşul nostru au fost primiţi şi os de comerciu erau surcţi la cererile giirescă. Ceatiunea a fost viii disoutată în deosebită predileoţiune pentru limba ita
pătaţi aici în mod oficial, cum se şi reclamaţiunile lui, âr darnic a fost acel timp şi se esprimase prin foile un- liană, pe când de „limba oea duloe" a iui
întâmplă la asemeni ocasiuni, la în guvernul numai în ceatiunea înfiin- guresol speranţa firmă, că pentru astâ-dată Arpad nici nu vor să audă. Acâsta o con
demnul şi sub conducerea organe ţărei de scâle de stat maghiare de Scaunul apostolic va oeda şovinismului un stată a(jl foile unguresci şi mai adaug, oă
lor superiore administrative. tot soiul aici, unde nu era lipsă de guresc. Acum însă fâia clericală catolioă dâcă pe promenâdile Agramului o damă
Nimic deosebit, nimic surprin- institute nouă de învăţământ. Şi dar „Magyar Allam" aduce soirea, că Sfântul cutâză să rostâsoă vre-o vorbă ungurâsoă,
4ător. S’au mai făcut primiri ca nic a fost faţă cu interesele popo- scaun a hotărît în acestă cestiuue, der rl chiar şi nemţâsoă, prin acâsta se espune
FOILETONUL „GAZ. TRANS." Pe r o m â n e s c e : unde sunt frumosele monumente, şi odi- treptelor celor late şi ou coîâneie cele
La mormântul fratelui meu loan Almăşianu, niâră tinerii împodobiţi ou rose pe frunte, frumose de marmoră; aerul era străveZiu
şi albastru, în fond sta întunecatul Vesuviu
C a r m e n * ) Frotopresviter de rel. gr. orientală. jucau ou surorile frumăse ale Laidei. Acum din care ieşea şi să înălţa flacăra înspăi-
este linişte mortală; soldaţi elveţianl în
Vai, oât de repede se sfîrşeso
ad tumulum fratris loannis Frotopreshiteri Zilele muritorului! serviciul neapolitan erau de gardă şi’şl mântătâre. Norii de fum luminaţi se ridi
Almasianu rel. graeci ritus orientdlis. Infiorătorea morte fără milă omorau timpul jucând oărţl şi cuburi. 0 gră cau în liniştea nopţii ca o colonă înflăoă-
taie firele vieţei. madă de străini de prin felurite ţări mer ratâ în colârea sângelui".
Heu, quam cuncta abeunt, celeri Nimic nu sufere mârtea ani îndelungaţi, geau spre oraş însoţiţi de un gardist. La „Iu societatea ospeţilor se afla şi o
mortalia oursu ! tote le zădărnicesce. lumina mea plină, voiau să vadă străZile eântărâţâ, o adevărată artistă, am văZut
Primesoe laorimile frăţesc! vărsate
Borrida mors scindit sine luctu desgropate din morminte. Le arătam ur făcându-i-se onorurile în oraşele cele mai
la mormântul tău.
stemina vitae. Dormi în pace, frate, fie-ţl ţărîna uşoră mele de căruţe prin stradele pavate cu însemnate diu Europa. Când se apropiă în-
Ni! Lachesis sinit esse diu, pănă la înviere. pietri late de lavă şi diferitele nume de-a- trâga societate de edificiul teatrului tra
vana omnia reddit. Somnul lung al morţii este supra porţilor şi firmele atârnate; ei ve gici, se aşeZară ou toţii pe treptele Amphi-
Accipe fraternum ad tumulum uşa cerului. deau prin unele curţi basinurl secate ce teatrului; şi de astădatâ erau privitori ca
manantem fietum. fuseseră fântâni sâritâre împodobite eu aoum câteva mii de ani. Scena era ca şi
Dormi, moliter ossa eubant, Tablouri alese de Andersen. scoici şi conchilii; apa din fântâni nu mai mai înainte cu culisele de 4>d şi în fund
frater usque resurges. sărea, prin casele ornate bogat ou mosaio cele două arcuri, prin cari se vedea aceeaşi
Est longaevus somnus morţiş Sera a un-spre-tjecea şi cu cânele de metal înaintea porţii nu decoraţia asemenea naturel de pe timpul
janua coeli. „Voeso să-ţi desfăşur un tablou din se mai auZeau cântece de veselie, oraşul acela: delurile între Sorrent şi Amalfi.
David Almasianu. Pompeii îmi Z>se luna. „Trăeso în subur era aoum mort. Numai Vesuviul îşi urma Cântâreţa se sui din glumă pe scena an-
u
biul din strada mormintelor cum se chiamă eternul imn, ale cărui singuratice versuri tioă şi începu să cânte; locul sublim o
1
*) Primim versurile de mai sus dela vete le numesc omenii o nouă erupţiune. Mer inspirase, involuntar mă gândii la caii săl
ranul profesor, care în dilele acestea împlinesce ceputul lui Martie, dovadă despre vioiciunea spi serăm la templul Venerei, care este din batici arabi când işî scutură coma sforăiud ;
90 de ani. Deşi greu bolnav, el numai de curând ritului sâu. Urăm bătrânului Almăşianu grabnică marmoră albă cu un străluoit altar înaintea era aceeaşi uşurinţă şi siguranţă. Mă gândii
le-a compus în memoria fratelui s§u, mort la în- însănătoşare. — Red.
\
