Page 97 - 1897-03
P. 97

„Saseta^ iese in fiâ-care ii.
                                                                                                                                                                                Abonamente pentru Anstro-Dngaria:
                   Bsaţsov, şlftte rass*» IHx. S5-                                                                                                                               Pe un an 12 fl., pe şeao ioni
                                                                                                                                                                                    6 fl., pe trei luni 3 fl.
                      SwriBosi n-sfeaEdafta na ss
                   priaisiso. — MaMcacufipt'U jiu ţo                                                                                                                             N-rii do Dumlnaoă 2 fl. pe an.
                   XGtrimat,                                                                                                                                                     Pentru România si străinătate:
                     (KSEtîATE ne psimoso lt» ndml-                                                                                                                               Pe nn an 40 franol, pe şbae
                   Blistrajlunaîn Bra.30v ţfi lu, m’-                                                                                                                            luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
                   măiidrelo Birouri Se wiunolurt:                                                                                                                               H-rii de Duminecă 8 frnnol.
                     în  ’Viona:  ii.  Dukm,  HtinrtcH
                   P.chalek, liudoif Mosst, A. Oppeliks                                                                                                                          Se nrennmără la tâto ofioiolo
                   Haohfolger;  .iRfoit  Oppelik,  J.                                                                                                                            poştale din întru şi din ata7ă
                   Danr.cbcr,  în  Budapestiv:  A.  7.                                                                                                                               şi la dd. oolbotori.
                   Ooldbergerg,  Scksistn  llernat;  în                                                                                                                           nppnamautul pentru Braşov
                   Bueuresci:  Agenco  Havas,  Suo-                                                                                                                             administraţiunea,  piaţa  mare,
                   eui’aale de Boumanie ţ În fîam-                                                                                                                              tfirgul  Inului  Nr.  30  etagiu
                   bnrj,: Karoiyi & Licbmann.                                                                                                                                   I.:  pe  un  an  10  fl.,  pe  ş6ae
                      Preţul  Incarţiunllor:  o  sariă                                                                                                                          luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or..
                   (rajcmond  no  »  ooldnă  8  a»,  şi                                                                                                                         Ou  dusul  în  casă:  Pe  un  an
                    80or.  timbsu  pentru  o  publi-                                    ^ 2nT ■CJL                                                                              12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
                   naro.  Publicări  mai  dese  după                                                                                                                            3  fl.  Un  esemplar  5  cr.  v.  a.
                   tarifă oi învoială.                                                                                                                                          s ă u   15  bani..  Atftt  abonamen­
                      Seciamo  pe  pagina  a  3-a  o                                                                                                                            tele  cât  şi  inserţiunile  sunt
                    Daria 10 or. sin HO bani.                                                                                                                                       a se plăti înainte.
                                                                               Braşov, Lunl-larţl 25 Martie (6 Aprilie)                                                                    1897.
                      Hr. 68.

                        Din cansa stlntoi sărbători (liarul nu va   acâsta  şi  se  vor  mai  face.  Nici  c’am  raţiunei  săcuescî  din  oraş,  din  co­   nu  în  sensul  dorii  de  episcopii  renegaţi
                  apăre pănă Mercur! săra.                      fi  mai  vorbit  dâr  de  ea,  dâcă  nu  mitat  şi  din  Săcuimea  vecină,  ceea  şi  de  şoviniştii  unguri,  oi  cu  totul  altfel.
                                                                am  fi  cetit  amintitul  raport,  în  care  ce  dovesce  destul  de  elocvent  şi  in­     Greco-oatolioilor  le  interzice  de-a  oficia  s.
                  ^^VvWWWVWWVW^AWvVvWWvVvVAWAW/^AWWwVWWAVwWVAVwVvVVAWWvVvWVVWAVAVvV^                          cidentul,  care  a  adus  pe  ministrul  liiurgiâ în limba ungurâscă, deolarând, că
                                                                se  dă  oraşului  şi  comitatului  Bra­
                        N o u   a b o n a m       e n t         şov  un  surprinzător  atestat  de  „pa­      de comerciu aici.                            nihil innovetur. In ceatiunea acâsta episoopii
                                                                triotism",  în  sens  maghiar  guver­              In  faţa  acestei  stări  de  lucruri  vor  primi  încurând  breveta  papală,  înso­
                                      13#                       namental.                                     am  crede,  că  a  fost,  puţin  Zis*  un  ţită de ordinaţiunea, ca limba ungurâscă sâ
                                                                      Adecă  atestatul  ’i  l’a  dat  însuşi  mare  lux,  decă  primarul  Braşovului  fia scâsă chiar şi din acele biserici gr. cat.,
                   Gazeta Transilvaniei                         ministrul  de  comerciu,  cjicend  în  s’a  folosit  în  adevăr,  —  cum  se  (^ice  în  care  a  fost  introdusă.  Sigur,  că  acestă
                                                                răspunsul  dat  la  salutarea  vice-şpa-  în  raportul  foiei  amintite,  —  la  bine-  soire, după ce se va confirma, va provoca
                           Cu 1 Aprilie 1897 st. v.             nului,  că  „guvernul  a  întâmpinat  ventarea  ministrului  de  cuvintele:  din  nou  o  mare  revoluţia  în  pressa  şovi-

                   se  deschide  nou  abonament  la  care  totdăuna  sprijin  din  partea  popo-  „deşi  locuitorii  oraşului  nu  sunt  după  nistă ungurâscă.
                  invităm  pe  toţi  amicii  şi  sprijini­      raţiunei  comitatului  Braşov,  ca  şi  limbă  încă  toţi  Unguri,  dâr  în  nisu-                               *
                  torii fdiei nostre.                           din  partea  corpului  funcţionarilor  inţe  patriotice  nu-i  întrece  nimeni                   Crisa, ce s’a ivit în guvernul austriao,
                                                                administrativi,
                                   safecD5gasaEH3©sp4iaSa3ia                        şi   că   cu    plăcere  în ţâră".                                      după oum se vede, va ave o influinţă mare
                                                                vede,  că  acest  comitat  emulâza  cu  al­        Nu  credem  totuşi  să  fi  folosit  şi asupra cestiunei cvotei şi a încheiărei
                             Pentru Austro-Ungaria:
                                                                tele în nisuinţele sale patriotice".          tocmai  aceste  cuvinte.  Dâr  decă  e  pactului. Se asigură adecă, că tratările asu­
                  pe 13.11. a.33.    .........................................  12 £L
                  pe şese 1-uja.î, ................................................................. © £1.  Neam  întrebat:  cu  ce  a  meri­  vorba,  că  „încă  nu  sunt  toţi  Un­  pra  pactului  se  vor  amâna  acum  păuă  la
                  pe trei 1-u.rxî ..................................................................  3 fl.  tat  acest  comitat  laudele,  ce  ’i-se   guri",  nu  putem  să  trecem  cu  ve­  tâmnă. Se crede, oă pănă atunci se va putâ
                         Pentru România şi străinătate:         aduc  de  cătră  ministrul  Daniel,  nu       derea  mişcarea,  ce  s’a  pornit  în  si­   stabili o înţelegere între guvernele monar-
                  pe -u-aa. arr     ............................  -©O frarrci  atât  pentru  nisuinţele  sale  de  pro­  nul  Maghiarilor  din  Braşov  pentru  ehiei şi în privinţa cvotei. Din partea gu­
                  pe şese 1-u.n.r.................................................... 20   „  gres  pe  terenul  industriei  şi  al  co-   a dobândi la viitârele alegeri de mem­  vernului  austriao,  după  cum  află  „M.-g.“,
                  pe trei 1-u.rxi ...................................................  IO   „  merciului,  cât  mai  mult  pentru  spi­  bri  în  representanţa  comunală  nu  mai  se observă înclinări de-a face concesiuni, pre­
                         Abonarea se pote face mai uşor         ritul  său  patriotic-guvernamental,  şi      puţin,  ca  15  mandate.  Deja  agita­       tinzând numai 3£°/ , din oare însă sunt ho-
                                                                                                                                                                               0
                  prin m®ime8aîe poştale»                       ni-am  c}i >  că  ministrul  are  cuvânt      ţiunea  e  la  culme;  ea  se  face  sub  tărîţt a nu mai oeda nimic nici într’un oas.
                                                                           s
                                         Administraţiunea       să  fia  pe  deplin  mulţâmit  cu  pur­       devisa,  că  Blumena  (suburbiul)  este  Se nasce însâ întrebarea, ce va fi, dâcă şi
                                                            8
                         „fSaseteâ Yr-asasiSwainiiei® .  tarea  majorităţii  săsesci,  care  repre-           şi trebue să fia maghiar.                     guvernul  unguresc  ar  declara,  oă  nu  va
                                                                sentă  interesele  acestui  comitat  faţă          Acesta  ca  ilustraţia  la  cuvintele    ceda niol la un oas?
                   yYyy^YyYVYYyryvTY^¥Yvyv y YYYyvyv
                                                  > i
                                                                cu guvernul.                                  de  mai  sus  ale  primarului,  care,  re-                         *
                       Om raport caracteristic.                       Acâsta  majoritate  a  făcut  tot       peţim,  ni-se  par  prea  ciudate,  decât          Raporturile între Unguri şi Croaţi nu
                                                                ce  numai  a  cerut  guvernul  în  anii       ca  să  nu  bănuim,  că  numai  cu  in-      sunt toomai din oele mai amioabile. Acesta
                        Multe  ne  e  dat  se  cetim  în  mo-  din  urmă,  şi  ne  sunt  încă  în  prds-      tenţiune  au  fost  aşa  aşezate,  ca  să    e lucru sciut. Acum se apropiă şi în Croaţia
                   nitorele  patriotismului  specific,  ce  pătă  memoriă  închinăciunile,  ce  s’au          apară  în  gura  primarului  ca  şi  o       luptele electorate, oare de pe acum se vede,
                  bântue  la  noi,  dâr  ceea  ce  cetim  făcut  în  congregaţiune  guvernului                scusă  „ca  încă  nu  suntem  toţi  Un­      că  vor  fi  înverşunate  şi  vor  da  ansă  la
                   acum  într’un  raport  telegrafic  al  unguresc,  începând  dela  reformele                guri".                                       manifestarea spiritului anti-maphiar din par­
                   Ziarului  „Pester  Lloyd"  asupra  pri-  şcolare  şi  bisericescî,  pănă  la  ridi­                                                     tea  Croaţilor  independenţi.  Oposiţia  face
                  mirei  ministrului  de  comerciu  br.  Da­    carea  monumentului  milenar  de  pe                                                       mari agitaţiuni oontra majorităţii dela pu­
                  niel  în  Braşov  întrece  tot  ce  s’a  pres­  Tâmpa,                                           CRONICA POLITICA.                       tere  şi  arma  cea  mai  tare,  cu  care  luptă
                  tat  pănă  acuma  de  aici  în  materiă            Şi,  drept  mulţămire,  ce  a  pri­                                    — 24 Martie.   ea, este aousaţiunea, că psrtida dela putere
                  de reclam „patriotic".                        mit  comitatul  Braşovului  în  schimb             Seim,  că  în  timpul  din  urmă  epis­  sub  jugă  ţâra  străinilor.  Sub  străini  sunt
                        Le    este    cunoscut     cetitorilor  pentru  acesta  atitudine  umilită  a  ma­    copii  renegaţi  ruteni  Fircsak  Gyula  dela  a  se  înţelege  în  primul  loo  Ungurii,  apoi
                  noştri,  că  cu  ocasiunea  deschiderii  jorităţii?                                        Muncaoiu şi Vdilyi Janos dala Eperjes au  Jidanii  şi  la  urmă  Nemţii.  Acâsta  îi  face
                  liniei  ierate  Sepşi-St.-Greorgiu—Ciuc-           Seim,  că  de  câte-orî  a  fost  vorba  înaintat o nouă oerere cătră Scaunul pa­     pe  Unguri  să  se  turbure  rău  şi  se  fac  a
                  Sereda  ministrul  unguresc  de  co­          de  asigurarea  intereselor  mari  şi  ur­   pal din Roma, pentru a obţine permisiunea,  nu înţelege, cum de aoâstă ură a Croaţilor
                  merciu  br.  Daniel,  însoţit  de  minis­     gente  comerciale  şi  industriale  ale  de-a  se  putâ  ofioia  în  bisericele  groooca-  nu  este  îndreptată  de  esemplu  în  oontra
                  trul  croat  Iosipovich,  trecând  prin  oraşului  nostru,  cei  dela  ministeriul  catolice  rutene s. litarghiă în limba un-  Italianilor? ba oe-i mai mult, Croaţii arată
                   oraşul  nostru  au  fost  primiţi  şi  os­   de  comerciu  erau  surcţi  la  cererile  giirescă. Ceatiunea a fost viii disoutată în  deosebită  predileoţiune  pentru  limba  ita­
                  pătaţi  aici  în  mod  oficial,  cum  se  şi  reclamaţiunile  lui,  âr  darnic  a  fost  acel  timp  şi  se  esprimase  prin  foile  un-  liană,  pe  când  de  „limba  oea  duloe"  a  iui
                  întâmplă  la  asemeni  ocasiuni,  la  în­     guvernul  numai  în  ceatiunea  înfiin-  guresol speranţa firmă, că pentru astâ-dată  Arpad nici nu vor să audă. Acâsta o con­
                   demnul  şi  sub  conducerea  organe­         ţărei  de  scâle  de  stat  maghiare  de  Scaunul apostolic va oeda şovinismului un­ stată a(jl foile unguresci şi mai adaug, oă
                  lor superiore administrative.                 tot  soiul  aici,  unde  nu  era  lipsă  de  guresc.  Acum  însă  fâia  clericală  catolioă  dâcă  pe  promenâdile  Agramului  o  damă
                        Nimic  deosebit,  nimic  surprin-  institute  nouă  de  învăţământ.  Şi  dar­        „Magyar  Allam"  aduce  soirea,  că  Sfântul  cutâză să rostâsoă vre-o vorbă ungurâsoă,
                  4ător.  S’au  mai  făcut  primiri  ca nic  a  fost  faţă  cu  interesele  popo- scaun  a  hotărît  în  acestă  cestiuue,  der             rl chiar şi nemţâsoă, prin acâsta se espune



                         FOILETONUL „GAZ. TRANS."                            Pe r o m  â n e s c e :          unde  sunt  frumosele  monumente,  şi  odi-   treptelor  celor  late  şi  ou  coîâneie  cele
                                                               La mormântul fratelui meu loan Almăşianu,  niâră tinerii împodobiţi ou rose pe frunte,      frumose de marmoră; aerul era străveZiu
                                                                                                                                                           şi albastru, în fond sta întunecatul Vesuviu
                                C a r m e n * )                      Frotopresviter de rel. gr. orientală.    jucau ou surorile frumăse ale Laidei. Acum   din  care  ieşea  şi  să  înălţa  flacăra  înspăi-
                                                                                                              este  linişte  mortală;  soldaţi  elveţianl  în
                                                                  Vai, oât de repede se sfîrşeso
                    ad tumulum fratris loannis Frotopreshiteri                        Zilele muritorului!     serviciul  neapolitan  erau  de  gardă  şi’şl   mântătâre. Norii de fum luminaţi se ridi­
                      Almasianu rel. graeci ritus orientdlis.      Infiorătorea morte fără milă               omorau timpul jucând oărţl şi cuburi. 0 gră­  cau  în  liniştea  nopţii  ca  o  colonă  înflăoă-
                                                                                      taie firele vieţei.     madă de străini de prin felurite ţări mer­   ratâ în colârea sângelui".
                     Heu, quam cuncta abeunt, celeri               Nimic nu sufere mârtea ani îndelungaţi,    geau  spre  oraş  însoţiţi  de  un  gardist.  La   „Iu  societatea  ospeţilor  se  afla  şi  o
                                        mortalia oursu !                              tote le zădărnicesce.   lumina  mea  plină,  voiau  să  vadă  străZile  eântărâţâ,  o  adevărată  artistă,  am  văZut
                                                                   Primesoe laorimile frăţesc! vărsate
                     Borrida mors scindit sine luctu                                                          desgropate  din  morminte.  Le  arătam  ur­  făcându-i-se  onorurile  în  oraşele  cele  mai
                                                                                      la mormântul tău.
                                         stemina vitae.            Dormi în pace, frate, fie-ţl ţărîna uşoră   mele  de  căruţe  prin  stradele  pavate  cu  însemnate diu Europa. Când se apropiă în-
                     Ni! Lachesis sinit esse diu,                                     pănă la înviere.        pietri late de lavă şi diferitele nume de-a-  trâga  societate  de  edificiul  teatrului  tra­
                                         vana omnia reddit.        Somnul lung al morţii este                 supra  porţilor  şi  firmele  atârnate;  ei  ve­  gici, se aşeZară ou toţii pe treptele Amphi-
                     Accipe fraternum ad tumulum                                      uşa cerului.            deau  prin  unele  curţi  basinurl  secate  ce  teatrului; şi de  astădatâ erau  privitori ca
                                         manantem fietum.                                                     fuseseră  fântâni  sâritâre  împodobite  eu  aoum  câteva  mii  de  ani.  Scena  era  ca  şi
                     Dormi, moliter ossa eubant,                 Tablouri alese de Andersen.                  scoici şi conchilii; apa din fântâni nu mai  mai  înainte  cu  culisele  de  4>d  şi  în  fund
                                         frater usque resurges.                                               sărea, prin casele ornate bogat ou mosaio  cele două arcuri, prin cari se vedea aceeaşi
                     Est longaevus somnus morţiş                           Sera a un-spre-tjecea              şi  cu  cânele  de  metal  înaintea  porţii  nu  decoraţia  asemenea  naturel  de  pe  timpul
                                         janua coeli.                 „Voeso  să-ţi  desfăşur  un  tablou  din  se  mai  auZeau  cântece  de  veselie,  oraşul  acela:  delurile  între  Sorrent  şi  Amalfi.
                                David Almasianu.                 Pompeii  îmi Z>se luna. „Trăeso în subur­    era aoum mort. Numai Vesuviul îşi urma  Cântâreţa  se  sui  din  glumă  pe  scena  an-
                                                                         u
                                                                 biul din strada mormintelor cum se chiamă eternul imn, ale cărui singuratice versuri  tioă  şi  începu  să  cânte;  locul  sublim  o
                                                                                                             1
                         *) Primim versurile de mai sus dela vete­                                            le numesc omenii o nouă erupţiune. Mer­      inspirase, involuntar mă gândii la caii săl­
                   ranul profesor, care în dilele acestea împlinesce  ceputul lui Martie, dovadă despre vioiciunea spi­  serăm  la  templul  Venerei,  care  este  din  batici arabi când işî scutură coma sforăiud ;
                   90 de ani. Deşi greu bolnav, el numai de curând   ritului sâu. Urăm bătrânului Almăşianu grabnică   marmoră albă cu un străluoit altar înaintea era aceeaşi uşurinţă şi siguranţă. Mă gândii
                   le-a compus în memoria fratelui s§u, mort la în-  însănătoşare.                 — Red.

                                                          \
   92   93   94   95   96   97   98   99   100   101   102