Page 98 - 1897-03

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 68.—1897.

„la sigure insulte , pe când limba croată oa acesta să se nisuâsoă să apere iutere- loc a povesti acuma despre stindarde; re­ de vedere al cetăţenului patriotic şi ca
11
şi italiană se bucură de totă onâre.—Ce să-i sele loouitorilor ţârei atât privitor la ovotă, comandă spre primire propunerea comi- atare dintru început declară, că e contra
faci însă, dedă încăpăţînaţii de Croaţi nu cât şi în celelalte cestiunî eoonomioe, ce siunii permanente. propunerii comisiunii permanente. Adresele
vor să înţelâgă odată, oă nu limba ita­ stau în legătură ou ovota. Membrul oongregaţiei Dr. Pândy Ist- comitatelor conţin privitor la starea de­
liană, niol franoesă, niol alta, ci limba un- Prin aoâstă propunere iscusită, comi- vân regretă, oă deputaţii guvernamentali, plorabilă a ţării purul adevăr. Eu — 4'
00
gurâsoă şi numai ungurâscă este adevărata siunea permanentă a vrut să apară înain­ membri ai aoestei congregaţii, nu-s de faţă, vorbitorul — aş putâ faoe mai negru şi
limbă cultă — europână!! tea lumei oa fiind contra ridicării cvotei, să dea desluşiri, cum stăm cu ovota. Nu-i mai trist tablou, deoât oele oitate; deol
dâr se vede, oă urcarea cvotei e luoru ho- destul a 4i 00 oă ne înoredem în factorii din punct de vedere curat patriotic trebue
t
tărît deja, şi oum numai din mila guver­ deoi4ătorl, că vor luora spre folosul ţării. să mă pronunţ pentru adrese şi primesc
Gestiunea cretană. nului se p6te întâmpla, ob un comitat cu Mi-ar plăcâ să li-se 4ioă expre: No încre- propunerea membrului Lâzâr Arpâd, şi nu
poporaţiuue română de peste 95% să fiă gu­ dem în voi şi sperăm, că nu veţi ridica pot primi pe a lui Fr. Hosszu Longin,
Intre soirile din 4i în 4* mai grave
vernat de Unguri, cari niol restul de 5% ovota. ohiar pentru-oă nu e nici caldă, nici rece;
şi seridse, ce sosesc asupra cestiunei cre-
tane şi a crisei din Orient în genere, două nu-1 fac înşi-şl, — comisiunea permanentă Membrul Lâzâr Lâszlo este contra ri­ şi nici în ceea a comisiunii permanente
enunciaţiunţ ministeriale sunt ou deosebire, n’a avut curajul să se pronunţe categoric, dicării ovotei, căci ţâra nu pâte suporta nu se spuue, să se ridice ovota, ori ba.
şi astfel să displacă celor de sus. dare mai mare, şi aşa suma, cu care se Decă statul tovarăş vre să susţină le­
care atrag în present atenţiunea lumei
politioe. Pusu-s’au deol înţelepţii oomitatului va urca cvota, va fi luată dela instituţiu- gătură ou noi pe preţul ruinei nâstre ma­
Una din aceste enunciaţiunl a făout’o pe gândite şi muncă şi între mari dureri nile culturale, ori apoi vom lucra ârăşl teriale, nu întru cu el în transaoţiune. Re-
în camera englesă primul lord al finance- şi convulsiunl s’a născut echivoca propu­ cu deficit. Să facem şi noi representaţii comândă în sfârşit primirea propunerii lui
lor JBalfour, oare fiind provocat să se pro­ nere de mai sus, oare pare că ar 4i°e gu­ contra ridicării ovotei, oăel ou aoesta fa­ Lâzâr Arpâd.
nunţe în oestiunea crisei din Orient, „a vernului : interesele ţării cer să nu se ri- cem servicii chiar şi guvernului. Membrul Vasilie Dămian aocentuâză;
constatat cu 'părere de rău, că nu pote vorbi dioe ovota; dâoă însă voi cei dela guvern, Francisc Hosszu Longin oonstată, că că oestiunea e gravă şi e vorba de a se
în cari se concentreză esenţa înţelepciunii plângerile membrilor unguri sunt tot atâ­ pronunţa în materiă de legisiaţiune. Tre­
cu încredere despre pacea europănă“.
acestei ţări, aveţi altă părere, — cu ple­ tea dove4l pentru propunerile şi plânge­ bue să ne presentăm tari, ou putere de
In acelaşi sens a făcut în şedinţa
dela 3 Aprilie a oamerei francase o enun- care ne vom alătura vouă şi vă vom striga rile Românilor oâte s’au făcut aici în con­ resistenţă. E vorba de o putere mare, oare
smerite „âljen“-url! gregaţia ou tâte că toţi oratorii au ţinut nu pote singură susta. Suntem slabi şi
ciaţiune şi ministrul frances de esterne
Referitor la propunerea comisiunei să accentueze, dâoă ca Unguri voteză, seu esistenţa numai în legătură cu altă putere
Hanotaux. El încă 4' , că fa graniţele Te-
ae
permanente, s’a născut o viuă discuţiuus. nu propuDersa comisiunei permanente, ui­ ni-o putem asigura. Dâr eu adaug, că la
saliei e ameninţată pacea europdnâ.
Membrul congregaţiei Lâzâr Arpâd, depu­ tând cu totul, că nu ’s într’un „magyar tăria nostră nu numai acâstă legătură oon-
In Petersburg încă e seridsă temerea
tat în partidul apponyist, ales ou ajutorul âllam“ (stat maghiar), cum ei gândesc, oi tribue, ci şi mulţumirea popdreior, cari
de răsboiu. In cercurile politioe de aiol se foştilor grăniţerl români din Dobra; a vor­ într’un „Magyarorszâg (Ungariâ) poliglot; oonstitueso monarohia-
u
crede, că isbucnirea răsboiului turco-gre-
bit contra ridicării cvotei, şi a propus ca, şi ridioarea sarcinilor nu numai pe Un­ Nu ’a contra propunerei comisiunei
cesc nu se mai pdte evita. O soire tele­
ce
întocmai ca şi comitatele amintite, să facă guri îi dore, oi şi pe celelalte poporă permanente, în care se 4^ j cei ohiă-
grafică spune, că Ţarina văduvă pentru
representaţiă la dietă şi acest comitat con­ (Aprobări din partea Ungurilor oposi- rnaţî vor soi afla mijloce, care ne asigu-
aceea s’a şi dus la Copenhaga, ca împre­
tra ridicării cvotei. Densul aduce grava- ţionali!) râză; der nu o pot nici primi, chiar pen­
ună cu regele Christian să influinţeze asu­ menele naţionale maghiare pe tapet. Se Noi Românii înţelegem şi pricepem tru încrederea, ce se exprimă într’însa.
pra regelui Gsorge al Greciei, înduplecau-
plânge, că deşi este enunţată o perfectă fdrte bine motivele contra ridicărei ovotei. Sunt în dilemă; e vorba de-o cestiune ho-
du-1 a se feri de răsboiu, deore-ce Rusia
paritate a statelor dualiste, stindardul Un­ Fapt este, că stărilor nâstra politice se tărîtore, şi să nu fim nici într’o parte!
la nici un cas n’ar fi aplicată a sprijini pe
gariei nu fâlfâie în capitalele străine, pe pote mulţumi împregiurarea, oă Austria In sfârşit se alătură la propunerea
Grecia.
când ale Muntenegrului o ţâră cevaşl mai oere ridicarea cvotei. făcută de membrul Fr. Hosszu L.
Consiliul ministerial turcesc încă a
mare deoât acest comitat, pretutindeni se Noi, cari simţim mai tare decât com­ In fine Lazar Arpâd, având cuvântul
luat măsuri pentru casai oel mai extrem.
află. Nici la Orşova la deschiderea Porţi­ patrioţii unguri sarcinile mari ale ţării, final, 4ice, că propunerea lui nu învolvă
ua
In faţa seirei, că pe 4i de 6 Aprilie
lor de fier nu s’a văcjut stâgul ungureso. încă suntem contra ridicării ovotei, dâr nu­ neîncredere faţă de guvern, cu atât mai
Grecii prepară un atac, acest consiliu mi­ Deci pănă nu se efeotuesce întru totă pa­ mai din punctul de vedere, că patria este vârtos, oă comisiunea exmisă în oausa
nisterial a luat măsuri esoepţionale militare ritatea este contra ridicării cvotei, şi ţine în stare deplorabilă şi mai mult nu p6te cvotei în anul trecut încă a fost în majo­
şi poliţi'enesol, dând totodată instrucţiuni
să protesteze contra ridicării cu atât mai suporta. ritatea ei covârşitâre guvernamentală, şl
lui Edhem-paşa, comandantul trupelor dela
vârtos, oâoî din spusele ministrului presi- Propunerea comisiunei permanente totuşi s’a deolarat contra ridicării.
graniţa grecâscă, asupra celor oe are de dent şi ale multor membri marcanţi ai par­ este prea circumspectă, reservându-şl uşiţe, Iacheiâudu-se discuţia, oestiunea se
făout.
tidului guvernamental se vede, că cvota se să potă eşi şi în drâpta, şi în stânga. Nu-i pune la vot. Membrul Pâudy Istvân oere
Cu un cuvânt, situaţiunea se înourcă
va ridica. nici caldă, uicl rece. Să se propună dâr: votare nominală, oa să se vadă cine’s aceia,
şi din tbte părţile se observă îngrijiri şi
nesiguranţă în durabilitatea păoii europene. Pişpanul întrerumpe pe vorbitor şi primim ori ba ridioarea ovotei; căci chiar cari au aşa mare încredere în guvern, oa
negă, oă Bânffy ar fi făcut declaraţi unea, din punct de vedere unguresc poţi vorbi să-i putem arăta cu degetul, dâoă se va
oe i-o atribue vorbitorul; acesta însă a şi pentru ridiosre; totuşi propunerea lui ridica cvota.
C o n g r e g a ţ i n n e a replicat, oă s’a spus în 4i are lucrul şi niol Lâzâr Arpâd şi a comitatelor nu o pot primi Se admite votarea nominală şi pro­
o desminţire categorică nu s’a făcut, nici chiar pentru motivele adusa într’însele, punerea comisiunei permanente se primesoe
Comitatului Hunedora, ţinută în Deva la oăol tote vorbesc numai din punct de ve­
30 Martie n. vre-o declaraţie hotărîtă nu s’a dat, că nu ou 37 voturi contra 25.
se va ridica ovota. dere maghiar şi despre edificarea visatului Funoţionarii români au votat pro^ăeş
Deva, 31 Martie 1897. stat naţional maghiar. funoţiouarl unguri egali, seu chiar mai
Al doilea vorbitor, Solyom Fekete
(Urmare). Fereno, preşedintele tribunalului din loc, Vorbitorul face propunerea, ca con­ puţin independenţi, au avut curagiul civic
După redeschiderea şedinţei, un jude dela gregaţia, fără desbaterea motivelor, să ia să voteze contra.
cjice, oă acuma nu e vorba de ridicarea
cvotei; şi dâoă s’ar pune întrebarea, că ridicăm
tribunal, membru şi dânsul al congregaţiunei, simplamente la ounosoinţă transcriptole co­ De altcum în majoritatea de 37 nu
a oerut să se facă abatere dela ordinea de ori ba ovota, el ar vota cu un hotărît ba; mitatelor numite. au fost niol 5 voturi de ale omenilor in­
4i şi să se ia la desbatere oererile comita­ acuma de aceea e vorba, că avem 6re încre­ Antevorbitorii unguri deolară, oă fo­ dependenţi.
u
telor Heveş, Fehervâr şi Zala, oa să se dere deplină în organele deoidătore, adecă în losind cuvântul „magyar au înţeles „mu- (Va urma.)
facă representaţiă la dietă contra ridicării dietă şi guvern ; prin hotărîrea propusă de gyar honpolgâr“ (oetăţân al ţării ungu-
cvotei. comisiunea permanentă le 4i cem: primim resol), şi nu au înţeles numai pe ungurii
Comisiunea permanentă, desconside­ cu liniştire oe faoeţl. Noi nu putem de­ genuini. — 24 Martie.
rând textul acelor oererl, a venit ou pro­ cide lucrul; ci avem 6ă dăm numai espre- Membrul August A. Nicoară ţine să Deputaţi mireni pentru sinodul arohi-
punerea, ea comitatul „să roge guvernul, siune disposiţiunei spiritelor. Nu are deci accentueze, că densul se pune pe punctul di9cesan din Sibiiu au fost aleşi erl pentru

ear la mama suferindă sub eruoea din Gol- tioa“, 4'se redactorul. „Iacă n’am cetit’o, der cerea D-tale D-le redactor — — — “ 4ecl şi eiiioî, unde se află două hiate. „Stu­
gotha, era aceeaşi durere adânc simţită, văd că e frumos legată, oe c^ioeţl despre „Oe bună femee! Adevărat am făout diul bătrânilor este de recomandat ş. a.
11
împrejurul cântăreţii răsunau oa şi în tim­ cuprinsul ei D-lor?“ o oritioă prea aspră. Talent necunoscut! m. d. —
u
purile vechi apisuse: „Fericită, împodo­ „O ! 4i unul, oara era însuşi poet, Uu dar binevenit! O flore în grădina poe- „Mă dusei mai departe , 4^ luna ŞÎ
S0
11
se
n
bită cu daruri ceresol!“ Strigau toţi. „Conţinutul este forte bun, puţin prea pe siei! Elegant legată eto. Dâr cartea oea- mă uitai prin ferâstră în odaia mătuşei
După oâte-va minute era soeua părăsită, larg, dâr ce voiţi, bietul om este tînărS laltă! Mi-se pare că voesoe să i-o cumpăr! poetului; era şi poetul cel blând, fericit
se duseseră ou toţii, nu se mai eudea niol adevărat oă versurile ar putea fi mai bune! Am au4it lăudând’o! Un geniu! Nu credeţi răspundea ou uu surîs triumfător pe buze
un ton, era linişte mortală. Sooietatea se Ideile sunt sănătâse, der nu-i vorbă cam D-lor ?“ la tote laudele ospeţilor .
11
depărtase, dâr ruinele rămăseseră neschim­ obicinuite! Este greu să afli totdâuna ceva „Aşa se 4i° în general , 4ise poetul, „Mersei şi la celălalt poet, la oel cu
11
e
bate, oum vor mai sta ele încă secol! în­ nou. Poţi să-l lau4î D-le redactor! Natural „după părerea mea era o sâlbătăoiă de idei! idei sălbatice, după cum îl numiră, şi pe
tregi, şi nimeni nu va mai soi de aplau- că n’are să ajungă vre-o celebritate poetul Interpunoţiunea este de tot genială! 11 acesta îl aflai în societate mare şi alâsă,
sele meritate ale artistei şi frumosei cântă­ acesta nioî-odată, asta se vede, însă bag „L’am putâ puţin năcăji, de nu, ar aici se vorbea despre poesiile rivalului său.
reţe, de tonurile ei argintii, de gesturi şi de semă că este om învăţat, un bua orien­ fi periool să devină prea închipuit! 11 „Voi ceti şi cartea D-tale! 4'se un me-
11
de zîmbet. Totul va fi uitat, chiar pentru talist şi judecă fârte corect. El îmi făcu „Asta nu e corect 4i® 0 a î patrulea oenate, sincer 4* » mie îmi pl&oe {să spun
11
s
mine este oesul aoesta o fugitivă aducere frumosa critioă la scrierea mea. „Fantasii „să nu ne oprim la astfel de bagatele, oi totdâuna părerile mele, aşa şi acum. Nu-ţl
aminte . despre viaţa oasnioă“. „Faţă de un tînăr să ne buourăm oă putem număra ou un faoe prea mari ii asii, oartea D-tale misă
11
11
de speranţă trebue să fim mai indulgenţi . poet, mai mult în literatură şi observ, că pare prea fantastică, ai idei fdrte cutezate
Sera a doue-spre-tjecea. 11
„După părerea mea este un adevărat are idei bune, îi întreoe pe toţi ceilalţi! — dâr ca om de societate, te respeotez!“
11
„Mă uitai pe ferestră în odaia unui măgar , dise altul preumblându-se prin odae. „Să ne feresoâ D-4eu, dâoă este în- O tânăra fată sta într’un colţ oetind într’o
redactor * 4i luna. „Era în Germania. In „Nimio nu este mai rău în poesie, oa medio­ tr’adevăr un geniu aşa mare, pâte su­ carte următorele rânduri:
1
se
odaiă erau multe mobile frumâse, o mul­ critatea, şi la poetul din chestiă nu observ porta puţină spălătură! Sunt destui, oarx Mediocritatea e ridioafcă ’n slavă,
11
ţime de oărţl şi un chaos de jurnale. E ap idei mai înalte . îl laudă, nu voesc să înebuneseă de îohni- In ţărînâ însă cel de spirit!
câţiva tineri adunaţi şi însuşi redactorul „Biet om“ 4^ treilea. „Mătuşa puire!“ Asta este istoriă vechie,
se
şedea la scriitorul său. Două cărţi erau lui este atât de fericită., vă4ându-l oă este „Talent necunoscut , scrise redactorul. Der nouă rămâne ea ’n infinit. 11
11
aruncate înaintea lui aşteptându-şl sentinţa. numărat între poeţi, este aceeaşi damă, „Obiolnuita negligenţă de a sene şi versuri Lalla.
„Una dintre ele: mi-s’a trimis să-i fa. cri- care a adunat atâtea subscrieri la tradu­ nereuşite, se pote vedea pe pagina două-