Page 99 - 1897-03

Nr. 68.—1897. G-AZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

despărţămentul al 18-lea (Braşov) d-nii: — Domnişor» Maria Dnmitrescu, fiioa Prelegerea următdre o va ţine d-1 lărgirea localurilor şi străformarea sooietăţii
Ioan Popea, profesor, şi Virgil Oniliu, di­ preotului din Brăila, Luoa Dumitresou, a profesor Dr. losif Blaga, vorbind despre într’o sooietate de aoţii cu capital determi­
susţinut la Paris tesa de Doctor în me-
rector* gimnasial. „basa frumosului in drama*. nat, deorece acjl sooietatea e întoomită ast­
dioină.
fel, că pot să se subscrie aoţii nouă ori
Călătoria împăratului în Rusia. S’a- — „Mesagerul Brăilei" oomunioă, oă când, âr prin acâsta noii acţionari întră
nnntă din Viena, oâ călătoria împăratului la licitaţia pentru darea în ooncesiune a Comitatul Albei inferiore, după de-a dreptul în tâte drepturile acţionarilor
la Petersburg pste definitiv stabilită pe tramwayului electric pentru Brăila s’a ad­ cum am arătat încă îu numărul de Vineri vechi, oeea ce nu e just.
fliua de 26 Aprilie săra. Majestatea Sa va mis oferta c3sei Helios din Colonia (Ger­ al foiei nostre, şi-a ţinut adunarea de pri­
fi însoţit de nepotul său arohiducele Otto; mania). Concesiunea e pe 36 de ani. măvară în 30 Martie n. în Aiud. Dintre Constatările de mai sus nu pot servi,
membrii româDl abia s’au presentat 15 din decât spre buouriă şi încuragiare Români­
în suita moDarchului vor mai fi: ministrul — Vara acâsta se va înoepe la Giur­
de esterne conte GoluchowsTti; oei doi jad- giu o lucrare care va costa mai multe mi- Blaşiu şi 14 din alte părţi, total 29. Intre lor, de-a merge înainte pe acâstă cale.
jutanţl-generall Paar şi Bolfras, mareşalul liâne de lei. Basinul Sf. Gheorghe va fi obieotele mai însemnate la ordinea cai­
ourţii Montenovo, looot. conte Ledebur, con­ transformat într’un canal care să lase tre­ lei a fost cererea ministrului instruoţiunei
cerea liberă apelor Dunării. publioe pentru a se contrage din partea ULTIME SOIRI.
silierul de seoţiă br. Mcrey, un şef de sec­
ţiune, alţi doi adjutaţl de câmp, un domn — Poliţia de siguranţă, primind de­ comitatului un împrumut de 100,000 fl. pen­ Viena, 4 Aprilie. Combinaţiuniie
din cancelaria de cabinet şi unul din oan- nunţări, a mers în strada Foişor (Buou- tru a se înfiinţa şcole ungurcsă de stat. Faţă
resol), la doi Ţigani şi a găsit la ei tipare ou propunerea comisiunei permanente, de-a cele multe se reduc la următorul
celaria militară şi cassisrul curţii Haupt- şi instrumentele necesare pentru a faoe mo­ fapt: Erî s’a ţinut consiliu de mi­
mann. Împăratul va petrece în Petersburg nede de plumb. La poliţiâ ei au mărturisit întreba pe ministru, oă ce garanţii oferă cum niştri sub preşedinţa împăratului,
trei fiile. că au făcut monede de plumb. oă împrumutul va fi replătit din partea sta­ care a declarat, ca nu primesce clemi-
tului, — Dr. Aug. Bunea fâou îu numele
Portretul lui Petru Maior. Sooietatea său şi al Românilor presenţl oontra-propu- siunea lui Badeni. E vorba, că Badeni
„Petru Maior" a tinerimei române din Comassarea hotarului Braşov. nerea, ca cererea ministrului sâ se respingă. s’ar fi împăcat brăşî cu marii pro­
Budapesta s’a adresat în diferite rânduri Aoâstă oontra-propunere şi-o motivă d*uul prietari liberali şi că, deci, îi va fi
Introduoerea proprietarilor de pământ în
eătră publicul român întrebând de portre­ nouăle lor moşii, ce le-au căpătat cu oca- Dr. Bunea printr’un discurs lung şi plin de posibil a se sprijini pe o majoritate
tul patronului său, însă pănă astăzi răspuns siunea comassăm se va face în (filele * argumente puternice, mai fiind susţinut de liberală.
ur
favorabil nu a primit. Fiind cu neputinţă, mătore: membrii I. M. Moldovan din Blaşiu şi Viena, 4 Aprilie. Puterile s’au
ca portretul acestui luminat bărbat al nea­ protop. Ivan din Alba-Iulia. La votare însă, hotărît a procede la blocada golfu­
Marţi în 6 Aprilie st. n., adecă mâne,
mului nostru să nu se găsâsoă în nici o Românii au căcjut, fiind primită propunerea lui din Atena. Resistenţa Greciei
parte, comitetul actual ţine de necesar a se va începe diminâţa la 7 6re introdu­ comieiunii. produce mari îngrijiri şi nelinişte; res-
face o nouă întrebare, dâcâ este cineva în cerea proprietarilor în nouăle lor moşii La adresa comitatului Zemplin în boiul greco-turcesc pare neîncungiu-
aflătore între calea, ce duoe la St. Petru
posesiun \ unui portret de acesta? Facem cestiunea înfiinţărei unei episcopii greeo- rabil.
şi calea ferată, dela magazinul de lemne
acest apel din motiv, că dorinţa societăţii
în jos în următârea ordine: paroela Nr. cat. unguresol, comisiunea a propus, ca Atena, 4 Aprilie, Printr’un de­
este mulţi flicarea şi răspândirea acestui
9219 - 9347, 9348 - 9468 şi paroela Nr. adresa să se ia la cunoscinţă părtinindu-o. cret regesc se opresce espedarea de
portret, şi a-1 pune în fruntea „Almana-
10,220 şi 10,221. După amâcfi, înoepâud D-1 Dr. V. Hossu făcu contra-propunerea, depeşî şifrate îuăîntru şi înafară.
chuiui" je a hotărît a tipări în deoursul ca adresa simplamente să se pună ia ar- Aici se aştbptă (filo* isbucnirea res-
0
anului acestuia. Bud- (Molnâr utcza dela 1 6ră, Introducerea parcelelor Nr. chivă. In sensul contra-propunerei d-sale boiului.
'2q sz.) 2 Apiilie u. j9'< . — Comitetul. 9470-9531. au mai vorbit: protop. Ivan, oauonioul Ga­
Mercurî în 7 Aprilie n., la 7 ore di­
vril Pop, I. M. Moldovan, şi. Dr. Bunea.
Biserica S-lu’ NicoiaS, „Mâne, cum am minâţa se va faoe întroduoerea moşierilor
La votare însă, a fost primită propunerea P^ulţămită publică.
mai amintit, va câi ta corul de >opii al d-lui în lunoa aflăt6re în dosul staţiunei căii fe­
Timoteiă Popovicî, oeonPind răspunsurile rate împrejurul magazinului de lemne al comisiunii. Donând iustitutul de credit şi economii
liturgice întregi. Aflăm tot-odată, că pen­ lui Klein, âr la 8 âre diminâţa va urma La alegerea fisolgâbirăului pentru cer­ „Crişana“ din opidul Brad în favârea fon­
tru sărbătorile S.-lor PascI, d-1 Popovicî întroduoerea moşierilor din St. Petru şi cul Sângâtin, devenit vaoant prin mortea dului reuniunei învăţătorilor gr. cat, din
prepară un cor mixt, compus din oopii şi parcelele Nr. 9048, 9000, 9687, 9718 şi 9824 Românului Chirilă, concurentul român loan comitatul Sibiiului 5 fl. v. a. ne ţinem
din studenţi dela gimnasiu. Ou acea oca- După amâcjl, la 1 6ră: dela paroela Nr. Henteş din Oona Sibiiului, a oăcjut faţă cu obligaţi a mulţumi acestui Oa. institut de
s'une ni-se va oferi prilegiul de-a aucji şi 9862—9867, 9873, 9870, 9532, 9533-9540, oonourentul ungur, neîntrunind decât numai bani în numele învăţătorilor deficienţi, a
un conoert bisericesc de-al distinsului pro­ 9862 - 9866 şi 9888-9895. voturile Românilor. văduvelor şi orfanilor aoestora, pentru a
fesor şi compositor Gavril Musicesou dela Joi în 8 1. c. înoepând la 7 ore di­ Va să dică Ungurii au dovedit şi aici, căror ajutorare mai ou sâmă este înfiinţat
Conservatorul din Iaşi. minâţa vor veni. la rând parcelele Nr. că ei sunt deţinătorii puterei publice, pen­ numitul fond.
tru oa să-şi joee mendrele după plao, fără
8877—8887, 8771—8778, mai departe pro­ Sibiiu, în 2 Aprilie 1897.
Norocul nostru! La primirea oficială, a mai ţine câtuşi de puţin sâmă de majo­
prietarii de moşii din Satulung şi Cernat. luliu Bardosy. Romul Siniu.
ce i s’a făcut la gara din Braşov ministru­ ritatea ooverşitore a poporaţiunei, ce o for-
După amâcfi la 1 6ră întroduoerea moşie­
lui unguresc Daniel se cpoe, că s’a vădut meză Românii!
rilor din Tureheş.
şi un Român. Nu s’a putut distinge în ce
calitate, dâr s’a observat de mai mulţi cum, D I V E R S E .
fiind cam bălan, ministrul a crecjut, că se A patra conferenţă. Eeuniunea de consum din Blaşiu. încă o invenţiune. Un Engles cu nu­
ţine de grosul industriaşilor politisanţl şi Reuniunea de consum din Blaşiu a mele "Wîleox a inventat un eondeiu e’eo-
a trecut pe lângă el fără a-i întinde mâna. Asistând la conferenţă publioă de erl, împlinit cinol ani dela înfiinţarea sa. Din trio. Să presupunem de pildă, oă e nopte
Norocul nostru! aflarăm sala festivă a gimnasiului român raportul consiliului de administraţiune al şi trebue să faoem o notiţă. Bine, dâr n’a-
prefăcută într’un mic laboratoriu: de-o parte Reuniunii pe anul de gestiune 1896 aflăm vem lumină la îndemână, oa astfel să pu­
Teatru german. Astăzi, Luni, se va da
era maşina pentru producerea electricităţii, ou buouriă, că aoâstă întreprindere, la în­ tem sorie. Oe e de făcut? Liniştit luăm
drama în 4 acte „Aus ăer Gesellschaft* de
de alta două mese încărcate cu aparate ceput singură în felul său la Români, se din buzunar, un eondeiu eleotrio ’Wilcox,
Bauernfeld, âr mâne operata „Per Hofnarr*.
menite a proba aplioaţiunile ei. Fere9trile află în stare tot mai înfloritdre şi oontinuă apăsăm pe un nasture şi numai decât avem
In curând se va representa opera de Gold-
din partea dinainte a salei erau acoperite a aduce mari folose poporaţiunei din Blaşiu lumină, putem scrie cele de lipsă. Aprope
mark „Heimchen am Ilerăe", ErI a fost tea­
cu perdele, pentru a facilita prin acesta şi împrejurime. de vârful condeiului se află o lampă mică
tru mai bine cercetat. Ar fi de dorit ca
efeotul unora dintre esperimentările, ce Raportul constată, că aoâstă sooietate electrică, numai cât un mărgăritar. Lumina
unei societăţi atât de bune să i se dea şi
aveau să urmeze. de consum a făcut, ca toţi articulii tre-
sprijinul reoerut. Ne mirăm, că publicul răspândită de acâstă lampă este întărită
D-1 Iordan Popoviciu, tînărul profesor buincioşî la casă să se vândă în Blaşiu de un reflector, astfel, oă lampa e de-ajuns
german o înouragâză aşa de puţin. Ori
dela soblele medii române din loc, îşi în­ cel puţin cu 10°/ mai eftin ca în alte oraşe să lumineze locul din jurul penei, ca să
doră nu-i pasă dâoă în viitor nu va mai Q
cepu conferenţă prin a espune mai întâia din ţerâ. Astfel socotind, oă tote prăvăliile se potă sorie.
cuteza a veni aiol nici o societate germană
teoriile asupra eleotrioităţii şi a efectelor ei, din Blaşiu fac împreună o vândare anuală
şi Braşovul se va alege numai ou teatrul Hărtia Şi viitorul. Când Chinezul Cse-
arătând ce este electricitatea, oare sunt în­ numai de 250,000 fl., după subtragerea ce­
unguresc subvenţionat de guvern ? Liin, înainte de asta cu două mii de ani,
suşirile ei, unde se află, de câte soiuri e; lor 10% îu favorul cumpărătorilor resultă
Primim următbrea comunicare: Direo- a inventat hărtia, da sigur nu s’a gândit,
trecu apoi Ia producerea fulgerului, tunetu­ un câştig anual de 25,000 fi., care sumă ră­
ţiunei teatrului german i-a succes de-a câş­ că astăcfi, »oi, începând dela paohetarea
lui eto. şi în urmă, după oe termina cu mâne în busuuarul consumatorilor.
tiga pe unul dintre oei mai însemnaţi ar­ espunerile teoretice, arătând marile pro­ Niol acţionarilor nu le merge rău, căci caşului, o vom folosi-o la tote oelea. Şi oe
tişti ai Vienei, pe d-1 Iosef Klein dela Rei- na se întrebuinţeză aefi pentra folosirea
grese oe s’au făout pe acest teren în ulti­ valorea acţiunilor este în oresoere, divi-
mundtheater pentr’un ciolu de 6 represen- hârtiei? In America diminâţa se taiă un
mul pătrar de seoul, trecu la partea prac­ dende au primit ohiar dela început, pare-
taţiuni în Braşov, în care va debuta oa ospe arbore gigantio şi’l duo îndată la fabrioă,
r
tică, arătând diferitele aplicatiunl ale elec­ ni-se de 6%) ă aoum dividenda s’a urcat
dela 12 — 18 Aprilie. Abonamente la acest âr sâra arborele e deja prefăcut în hărtiă
tricităţii, pe oare R proba şi prin esperi- la 7%.
-
ciclu de 6 flile se pot face şi prenota cj'l mente în faţa publicului. şi oe e mai mult, pe aoâstă hărtiă sunt
nio în cancelaria teatrului. Deşi oapitalul social e forte mic, so­ deja tipărite cele mai prâspete noutăţi.
A început cu telegraful, dând espli- cietatea a realisat în anul trecut un profit In looul păsărelelor ce cântau (pe oren-
caţiunl asupra diferitelor aparate telegra­ curat de 1518 fl. 37 er. (cu vre o 120 fl. gile arborelui, acum e aooperit ou li­
Schi mărunte din România. Principele tere! întrebuinţarea cea mai nouă a hâr­
fice, pe care le avea dinainte, punendu-le mai mult oa îu anul precedent), măcar că
moştenitor Ferdinand a sosit Vineri în ca­ şi în praxă; a treout apoi la curenţii elec- s'au araorti8at din mobiliar 688 fl. 58 cr.,
pitală, fiind întimpinat la gară de M. S. triol, producând lumină de diferite colori er din contul debitorilor 374 fl. 77 cr. Cir- tiei este, că ea se folosesoe la fabri­
Regele şi de d-nii miniştri. carea de chibrituri (aprinejâre) şi la edi-
şi dâud esplioaţiunl asupra întrebuinţărei oulaţiunea cassei a fost: 343,142 fl. 97 cr. facarea oaselor. In Anglia din hărtiă se
— Soţia răposatului Al Lahovari, După propunerile oonsiliului administrativ,
d-na Simona Lahovari, a dăruit primăriei ei eto. etc. pregătesoe chibrituri. In America se edi­
fică case din hărtiă. Păreţii acestor case
capitalei tote ooronele ce s’au depus pe Conferenţiarul termina prin a da es­ din profitul ourat se vor adaugre vre-o 400 fl.
sicriul soţului său, spre a fi vândute în fo­ plioaţiunl asupra celei mai nouă şi fenome­ la fondul de reservă, âr restul se va îm­ nu sunt aşa de subţiri, oa o pldiă două
losul săracilor. părţi ca divideadă de 7% aoţionarilor şi
nale invenţiunl privitore la aplicarea elec­ să-i şi spele, ei sunt groşi de % metru.
— Marele colegiu electoral este con­ tricităţii, cunoscută sub numirea de radele oa remuneraţiune personalului eto. Fondul Oasele aceste ârna sunt fârte căldurose,
vocat pe (jiua de acjl, Luni, spre a pro­ lui Bontgen. de reservă s’a urcat la 2844 fl. 71 cr. er vara răcorose, oausa e, oă hărtia este
ceda la alegerea noului episcop al epar- Anul trecut s’a introdus oomptabili- conducătore rea de căldură.
bhiei Romanului. T6te esperimentele, câte s’au făcut,
au suooes forte bine, muiţămită dibăciei, tatea duplă italiană în purtarea socotelilor,
— In Iaşi s’a înfiinţat o societate
contra abusurilor ce se fac cu beuturile al­ ou care d-1 profesor Iordan Popovicî scie s’a luat din partea sooietăţii în ehiriâ şi Proprietar: Aurel Sluresiami.
coolice. Preşedinte a fost ales d-1 Al. Xe- să manueze aparatele. Publicul a răsplătit otelul „Univers", înoepând astfel şi nego­
nopol, er secretar d-1 Al. G. Cuza. pe oonferenţiar prin vii aplause şi aclamărî. ţul cu vinuri. Pentru viitor e proiectată Redactor responsabil: Gregoriu Maior.