Page 1 - 1897-04
P. 1

Macţioea, Afliaiiiisîraîiiiiei,                                                                                                                                        „fiueti" iese în M-care di.
                   ţi Tîsoarajii                                                                                                                                      Aboiiaineate pentru Anstro-Ungaria:
                Braşov, oisţa maro Efî, 30.                                                                                                                                   Pe un an 12 fl., pe şese iunl
                                                                                                                                                                                6 fl., pe trei luni 3 fl.
                   Sonsoxi Bofeaasa*» au bo
                psicieso. — Hasiusoripţ* au *e                                                                                                                               N-rii de Dumlneoă 2 *. pe an.
               j î*WEceti.                                                                                                                                                    Pentru România si străinătate;
               ! IISSEBAVE sg primesc la Adml-                                                                                                                                Pe un an 40 franol, pe şăse
                nletraţlsna Sn Braşov şi la ar-                                                                                                                               luni 20 fj\, pe trei luni 10 fr.
                Baăt6ral0 Birouri do animolurl:                                                                                                                               N-rii de Duminecă 8- franol.
                  tn Viana: M. Jhtkts, Emrich
                Behăit x, liudoif Eoss», A. Oppeliks                                                                                                                          Se prenumără la tăte oflciele
                Naohfolger;  Anton  Oppelik,  J.                                                                                                                              poştale din Intru şi din aiarâ
                Danne'ocr, în Budapesta: A. V.                                                                                                                                    si la dd. aoieotori:.
                BoldUrgerg, Sckdein Bemat; în                                                                                                                              U^amauiul nentrn Btasor
                Bacnreaci:  Agtnce  llavas,  Suo-                                                                                                                            administratiunea,  piaţa  mare,
                oursale de ttoumonie; în Ham­                                                                                                                                târgul  Inului  Nr.  30  etagiu
                bar},: Karoiyi <fc Licbmann.                                                                                                                                 I.:  po  un  an  10  fl.,  pe  şăse
                   Proţul Ineorţlunllcr: o aeriă                                                                                                                             luni 5 fl., po trei luni 2 fl. 50 or.
                 itarmond  pe  e  col6nă  6  or.  ai                                                                                                                         Ou  dusul  în  .capă  r  Pe  un  an
                 BOor,  timbru  pentru  o  publi­                                                                   xt Xu lse.                                               12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
                 care.  Publicări  mai  dese  după                                                                                                                           3  fl.  Un  esomplar  5  or.  v.  a.
                 tarifă şi învoială.                                                                                                                                         său  15  bani.  Atât  abonamen­
                   Keclame po pagina a 3-a o                                                                                                                                 tele  cât  şi  inserţiunile  sunt
                 seria 10 or. seu 30 bani.                                                                                                                                       a se plăti înainte.
                   Nr. 73.                                                      Braşov, Limî-Marţî 1 (13) Aprilie                                                                        1897.


                                                              din  răbdare,  silindu-i  ca  ei  se  ia  resboiu.  Şi,  ce  e  mai  curios,  numita  crurile,  Rusia  ar  putea  pătrunde,  în  timp
                                                              ofensiva  şi  se  provdce  astfel  res­      fâiă  reservă  Germaniei  un  rol  numai  de  24  de  ore,  adânc  în  Moldova,  şi  fără
                     N  o u   a b o n a m      e n t          boiul  prin  încunjur.  Sâmbăta  tre­        diplomatic,  declarând,  că  ea  va  tre­     multă  resistenţă  din  partea  României.  Co­
                                                              cută  s’au  şi  întâmplat  cele  dintâi  bui  se  renunţe  de-a  conlucra  cu  pu­         mandanţii  români  pot  să  se  tot  bată  în
                                     la                                                                                                                                oă
                                                              ciocniri  sângerdse  între  Turci  şi  ban­  tere armată la pacificare.                    piept  şi  să  cfi :  „Suntem  gata“,  dâr  acâsta
                Gazeta Transilvaniei                          dele  iregulare  grecescî  la  graniţa             Tâte  bune,  der  se  vor  găsi  alte  este  un  slab  răspuns  la  faptele  şi  raţiunea
                                                              Tesaliei şi Macedoniei.                      puteri,  care  nu  vor  voi  se  renunţe      strategiei.  In  un  astfel  de  timp  câud  după
                        Cu 1 Aprilie 1897 st. v.                   Planul  e  bine  ticluit.  In  lupta  şi  cărora  p6te  li-ar  veni  la  soco-  totă  probabilitatea  în  Balcani  pâte  isbucni
                se  deschide  nou  abonament  la  care  de  guerilla,  Grecii,  sprijiniţi  de  că­        telă,  ca  în  cele  din  urmă  tot  spre     o  conflagraţiune  şi  oând,  fără  îndoială,
                invităm   pe    toţi   amicii   şi   sprijini­  tră  locuitorii  mărginaşi  fdrte  dibaci  scopul  pacificărei  se  sară  asupra  Rusia  nu  aştâptă  decât  un  moment  binevenit
                torii fdiei nostre.                           şi  esperimentaţî  în  astfel  de  hărţuelî,  Turcului,  ca  se-1  reţină  de  a  nimici  spre  a  năvăli  în  aceste  ţări,  la  oarl  ea  atât
                                                              vor  fi  superiori  în  multe  privinţe  pe  Greci  şi  cu  ocasia  acâsta  se  de  mult  rîvnesce,  România  ar  trebui  să
                    PspesţaaS ss&ottBsasBmeBifBaBcsÂs
                                                              Turcilor,  cari  mai  au  se  lupte  şi  cu  ocupe  teritorii  ale  imperiului  oto­       asoulte  de  cuvintele  de  admoniţie  şi  să  nu
                            Pentru Âustro-Ungaria:
                                                              răua  aprovisionare.  Astfel  armata re­      man, de unde apoi se nu mai iese.            cjioă,  cum  cficeau  fraţii  lui  Iosif:  „Lăsaţi-1,
                pe uian. an.          .............................. ±2 £L.
                pe şese 1-uja.i ..................................... © £L.  gulată  grecescă  p6te  sta  mai  multă   Multe  sunt  posibile,  dâr  şi  aceea  oă-i  visător*  Se  efioe  oă  visurile  se  împli­
                pe trei 1-u.aa.î.    .............................. 3 £L.  vreme  nemişcată  la  graniţe,  coman­  e  posibil  încă,  ca  sorţii  resboiului  nesc  contrar,  dâr  oâte  odată  ele  se  rea-
                         Pentru România şi străinătate:       danţii  ei  pot  se  reînoâscă  din  când  se  fiă  mai  favorabili  Greciei,  decât  lisâză....*  —Adevărat,  că  Moldova  de  sus
                pe -U.XL an       .................... -4:0 fra.3n.ci.  în  când  pro  forma  admoniţiunea,  ca  s’ar  crede,  avend  în  vedere  mai  ales,  e  forte  espusă  unei  eventuale  năvăliri  din
                pe şese l-u.33.1........................ 20 ,,  armata  se  se  reţină  dela  orî-ce  ini­  că  flota  grecâscă  stăpânesce  marea  spre  Prut.  Eventualitatea  acâsta  însă,  de
                pe trei 1-u.n.I .......................... IO „
                                                              miciţii,  pe  când  de  altă  parte  ban­     şi  că  flota  turcâscă  se  află  într’o  sigur,  că  s’a  luat  în  vedere  de  cătră  con­
                       Abonarea  se  pote  face  mai  uşor    dele  de  insurgenţi  vor  duce  focul  şi  stare desolată.                                siliul  de  apărare  al  ţărei,  oare  să  întru-
                 prin invamSate poştale.                      resvretirea pe teritoriul otoman.                  Dâcă  înse  va  isbucni  resboiul       nesoe  destul  de  des,  mai  ales  dela  îsbuo-
                                       Administratiunea             Se  pare  chiar,  că  Turcii  sunt  turco-grecesc,  nici  monarchia  nâstră          nirea turburărilor din Orient încâoe.
                               „Gazetei YipairasiflwaBîieii®®.  aprâpe  de  a-şî  pierde  răbdarea  şi  nu  va  putâ  se  fiă  multă  vreme  spec­                             *
                                                              de-a  lua  în  adever  ofensiva.  Guver­      tator  neutral  şi,  după  batalionul,  care       Pentru conferenţa interparlamentară
                                                              nul  otoman,  după  soirile  din  urmă,  a  mers  în  Creta,  vor  trebui  se  ur­          de  pace,  ce  sa  va  ţinâ  anul  acesta  la  Bru-
                       Resboiu cu încunjur.                   a  dat  ordin  comandantului  Edhem-  meze  multe  pentru  a  apera  posiţia  xela,  Ungurii  au  început  să  facă  chiar  de
                                                              paşa,  care  se  află  cu  statul  seu  ma­   şi  interesele  monarebiei  în  Penin­        pe  acum  mari  pregătiri.  Preşedintele  gru­
                      Grecii abia vor ave la graniţa Te-  jor  în  Eiassona,  se  trecă  cu  armata  sula balcanică.                                      pului  interparlamentar  maghiar,  Szâll  Kâl-
                 saliei  concentrată  pe  jumătate  atâta  peste  graniţa  grecescă  îndată  ce  se                                                       mân,  a  adresat  cătră  membrii  ambelor  ca­
                 armată  câtă  au  Turcii  şi  de  sigur,  va  constata,  că  între  bandele  gre­             CRONICA POLITICA.                          mere  unguresel  un  apel,  prin  oare  cere,
                 că  armata  grecă  nu  este  aşa  de  dis­   cescî  se  află  înşiraţi  şi  soldaţi  din                                                 să  se  .înscrie  cât  mai  mulţi  între  membrii
                 ciplinată  ca  cea  otomană,  der  în  trupele regulate ale Greciei.                                                      — 81 Martie.   aoestui  grup  şi  la  viitârea  conferenţă  din
                 schimb  Grecii  au,  pe  lângă  însufle­           Ori  care  ar  fi  înse  tactica  cea         O  corespondenţă  pablieată  în  d'&rul  Bruxela  să  se  presente  în  număr  cât  se
                 ţirea  lor  pentru  causa  elenă,  mai  mai  nouă  a  Greciei,  fapt  este,  că  engles  „The  Globe“  din  Londra  sub  titlul  pote  mai  impunător.  Apelul  îl  oaraoteri-
                 multă  vicîeniă,  care  în  tdte  împre­     inimiciţiile  la  graniţa  Tesaliei  şi  Ma­  „Situaţiunea  [în  România“  vorbesoe  despre  sâză  mai  ales  următorul  pasagiu:  „Faţă
                 jurările  vine  în  ajutor  celui  mai  cedoniei  s’au  început,  deşi  de-ocam-  pretinsele  mari  ooncentrărl  de  trupe  în  cu vastele agitaţiuni române şi faţă cu acusa-
                 slab.                                         dată  numai,  cum  s’ar  cfi e,  în  mod  Bassarabia  şi  de-alungul  Prutului  şi  după-  ţiunile nedrepte şi neîntemeiate (sic!), noi Ma­
                                                                                             c
                       S’a  tot  vorbit  de-o  apropiată  neoficial.  Insurgenţii  au  străbătut,  ce  mai  spune,  oă  (fiarele  române  din  acest  ghiarii  nu  numai  că  avem  datorinţa,  der
                 declarare  de  resboiu  din  partea  Gre­     deşi  cu  mari  dificultăţi,  în  diferite  incident  atrag  atenţiunea  publică  asupra  e  şi  în  interesai  nostru  patriotic,  ca  pe
                 ciei.  Se  indicase  chiar  cţiua..  când  puncte  pe  păment  turcesc  şi,  cum  stării  ou  totul  nesoutita  a  Moldovei  de  sus  cât  să  pâte  să-i  prevenim  (pe  Români)  şi
                 ea  avea  se  fiă  făcută,  der  Grecii  nu  se  vede,  au  şi  avut  mai  multe  cioc­    coutiuuâ  astfel:  „Hotarul  de  jos  e  bine  la  conferenţeie  interparlamentare,  atât  în
                 se  grăbesc.  Mai  ales  după-ce  s’a  niri seriâse cu trupele turcesci.                   întărit,  dâr  mai  înlâuntru  spre  câmpie  sunt  privinţa  numerioă,  oât  şi  a  gravităţii  să
                 predat  guvernului  din  Atena  nota               întrebarea  cea  mare  este  şi  ră­    multe  lipsuri  şi  România,  din  nenorooire,   luăm posiţiâ*.
                 puterilor,  prin  care  acestea  în  mo­      mâne  înse,  ce  vor  mai  întreprinde  nu  vrea  să-şi  deschidă  ochii  şi  să  vadă                          *
                 dul  cel  mai  categoric  ameninţă  pe  puterile  în  faţa  celor  ce  se  petrec  trebuinţele  urgente  în  aoâstă  parte.  Dâoă             Răspunsul,  ce  l-a  dat  ministrul-pre-
                 cel  ce  va  provoca  resboiul  în  con­      cu  periculul  de-a  incendia  întreg  România  vrea  să  se  afirme  în  un  răsboiu  şedinte  Banffy  la  interpelarea  lui  Jagios
                 tra  voinţei  lor,  Grecii  se  folosesc  Orientul european?                               cu  Rusia,  un  răsboiu  oe  va  trebui  să  is-  în cestiunea autonomiei bisericei serbesci
                 de  tactica  viclănă,  de-a  nu  ataca  di­        O  f6iă  germană  dă  o  recetă  buonâscă  mai  curând  seu  mai  târ(fiu  (şi  a  făcut  o  impresiune  penibilă  în  cercurile
                 rect  pe  Turci,  ci  de-a  trimite  pe  te­  cam  drastică:  Turcii  se  fiă  însărci­    cine  scie  cât  de  curând?),  ea  nu  trebue  să  sârbesol.  Foia  sârbâsoă  „Branik*  din  Neo-
                 ritoriul  lor  bandele  de  insurgenţi,  naţi  din  partea  puterilor  a  pacifica  aştepte  a  se  răsboi  pe  teritoriul  româneso  pianta  cfice,  oă  răspunsul  lui  Banffy  a  fost
                 organisate  de  cătră  Eteria  naţio­         Grecia,  adecă  a-o  bate  cum  se  cade,  ou  Rusia,  ci  trebue  să  se  pregătâscă  a  re-  oa  şi  o  bombă  pentru  Sârbi.  Chiar  şi  în
                 nală,  ca  se-i  aţîţe  şi  se-i  scdtă ca se-i trâcă pofta de-a mai purta                 sista  unei  invasiunî.  Astfel  cum  stau  lu­  oeroul deputaţilor sârbi guvernamentali e




                      FOILETONUL „GAZ. TRANS.“                 iască  îi  vine  mai  aprâpe.  Numai  că  peste  pe  acasă  la  dânşii,  par’oă  eram  de-ai  lor.   Oum  a  murit  şi  a  fost  îngropat  însă
                                                               jidănimea  venită  mai  de  mult  în  Moldova,  Şi  mergeam  ou  prietenul  meu  Marcus  câte­  bătrânul  Anhauoh,  n’am  să  uit  nici  oând.
                                                               a  tăbărît  după  o  vreme  potopul  de  ovrei   odată  în  chăiderul  lor,  adecă  la  scola  jido-  Soiu  oă  alerga  bietul  Marous  fără  suflet
                            Jupanul Toiba                      strioaţl  din  ţâra  leşasoă  şi  musoălâsoă,  şi  vesoă  şi  priviam  la  belferul  Caleb  Şoil,  prin  târguleţ,  şi  eu  după  dânsul,  ca  să  oaute
                                                               de  unde  Românul  îl  privea  pe  Jidanul   cum  Si  învăţa  pe  cei  miol  cu  glas  cântând:  pe  cei  4ece  din  Ohebura  Odişa.  Căci  moş­
                           cliip şi graiu din Bucovina.        de  odiniâră  ca  aprâpele  său,  adecă  cum  alăăăf...  beeeis...  ghimăăăl...  delăăăt...  ]£r  neagul  simţea,  că  i-se  apropie  sfîrşitul  şi
                       Domne,  mare  urgie  şi  blestem  de  la   s’ar  uita  om  la  om,  acum  a  prins  să-i  vie   pe  cei  mai  mărişori,  oând  nu-i  oeteau  oum  îi  aştepta  pe  aoeştl  pregătitori  la  viâţa
                  Dumne4eu  trebue  să  fi  pioat  peste  neamul   âreenm  greu  de  venetioii  aceştia  noi  şi  la­  vrea  el  din  Talmud,  ii  snopea  harharul  veelnică,  învelit  în  halatul  alb  al  morţii  şi
                  lui  Israil  de  s’a  risipit  aşa  îq  tâfce  părţile  comi;  ba  pănă  şi  fraţilor  lor  băştinaşi  din   ou  o  nuia  de  alun  de  mama  focului.  Apoi  ou  ochii  stecliţl.  Şi  au  sosit  omenii  chemaţi
                  şi  pribegesce  astăcjl  f&râ  astâmpăr  prin  lu­  ţâră li-s’a făcut soarbă de aşa rubedenie.  îşi  lua  iarmurca  de  pe  capul  său  tras,  îşi  şi  s’au  aşe4&t  tăouţl  împrejurul  bătrânului,
                  mea  întrâgâ.  Şi  a’a  oploşit  şi  pe  la  uoi  să-   Şi  erau  în  adevăr,  —  oând  mă  gân-  ştergea  sudorile,  şi  băgând  degetele  drep­  oare  a  început  să  bolborosâscă  îndată  oele
                  mînţă  din  aceşti  horopsiţl  ai  lumei.  Şi  Ro­  deso,  —  într’o  vreme  par’oă  altfel  de  âmenl  tei  sale  uscate  într’o  carabuşoă  de  mestea-  treispre4ece  simbâle  ale  legei  lor  iudaioe.
                  mânul  dă,  —  oum  îi  el  îngăduitor  din  fire,  între  Jidovii  noştri.  Văd,  oă  asfcăcjl  chipuri  oăn,  îşi  buoşia  nările  cu  tabacul  roşiatic,  Apoi  au  început  să  4i°&  martorii  la  rugă­
                  —  n’a  cfi   nimic,  ba  l’a  ajutat  încă  pe  săr­  ca  de  alde  jupânul  Moişe  Ohaim,  ce  ţinea  sootea  ou  stânga  din  buzunarul  oaftanului  ciuni,  şi  nici  n’au  isprăvit  ei  bine  să  spună
                           8
                  manul  străin.  Că  dâr  multă  liftă  şi  norod  ratuşul  cel  mare  din  târguleţul  Storojine-  o  basma  mare  albastră,  trăgea  două  trei  la  rândul  lor  oele  cuvenite  în  faţa  bolna­
                  din  altă  ţâră  a  mai  vătjut  el  pa  la  vatra  ţului,  apoi  Scul  Derner  ou  dughiâna  lui  de  strănutăturî,  încât  i-ae  clătinau  perciunii  vului,  şi  âtă  că  bătrânul  a  şi  închis  ochii
                  ea,  şi  până  şi  ou  Turcul  cel  sumeţ  s’a  în­  ferârie,  Şmil  Mauriber,  traficantul  da  tutun  cei  cârlonţî  şi  par’că  îşi  mai  venia  în  fire  pentru  totdeuna.  Şi  atunci  l’au  întins  jos
                  ţeles  şi  a  hălăduit  cu  dânsul  sute  de  ani.  şi  înainte  de  toţi  îmi  resare  din  vremile  şi  se  liniştea  încetişor.  Şi  intram  şi  în  havra  pe  podâlă  ou  braţele  de-alungul  trupului
                  Şi precum nu i-a luat musulmanului în nume  oele  vechi  bătrânul  Anhauoh,  ooborîtor  din  lor,  unde  şamesul,  seu  păzitorul  templului,  şi  mânile  strînse  în  pumni,  l’au  aooperit
                  de  rău,  că  se  închiDă  Vinerea,  la  urma  ur­  odrasla  seminţiei  lui  Levi.  Asta  era  om,  îmi  arăta  tâte  şi  vedeam  multe,  oe  nu  le  cu  o  prostire  şi  i-au  pus  la  cap  o  luminare
                  mei,  —  adecă  de  ce  s’ar  fi  supărat  pe  ovreu,  pâte  peste  o  sută  de  ani,  cărturar  îuvăţat  prioepeam  pe  atunci,  dâr  le  ţiu  minte  oa  aprinsă,  desohi4ând  îu  urmă  şi  una  din  fe­
                  că-şl  face  rugăoiunea  Sâmbăta?  Dâr  tot  la  şi  cinstit  de  ceilalţi,  par’că  le  fusese  legiui­  astăcfi.  Şi  de  dragul  prietiniei  începusem  reşti  oa  să  iasă  adeoă  sufletul.  Mai  departe
                  acelaşi  Dumue(| u  se  închinau  cu  toţii,  şi  tor,  nu  altceva.  Umbla  un  nepot  de-al  lui  pănă  să  şi  vorbesc  jidovesce  ou  dânşii,  ba  însă  nu  9ciu,  căol  am  trebuit  să  eşim  din
                                  e
                  Sâmbăta  fiind  mai  aprâpe  de  Dumineoă,  ou  mine  la  soâlă,  şi  precum  tată-meu  era  să  şi  scriu  şi  oeteso,  —  luoru  oare  mi-a  casă;  jidancele  însă  oare  booiau  pe  afară,
                  creştinului  pâte  i-se  părea,  oă  legea  ovre­  învăţătorul târgului, intram şi găzduiam  prins şi el în câte va rânduri bine.       nu aveau voe să vadă nici atâta, ca să nu
   1   2   3   4   5   6