Page 10 - 1897-04
P. 10

Pagina 2                                                           GAZETA TRANSILVANIEI                                                                      Nr. 75.—1897.


             K
           ziv   le  impută  Sârbilor  „pentru  banii  cei  limbei  maghiare,  „Pol.  Corresp.“  publică  ur­  vălit  asupra  acestui  oraş  si  au  jâfuit  mai  cu  tote  pericolele,  la  oarl  s’ar  expune,  do­
           mulţi,  ce-i  risipesc  în  Macedonia,  pentru  a  mătorul  comunioat,  oe  i-se  trimite  din  Bu­  tâte  prăvăliile  de  aoolo.  Iu  urma  aoâsta  resc răsboiul.
           cumpăra  acolo  simpatii  serbesol".  Bulgarii,  dapesta,  cu  soop,  vefiî  Domne,  oa  să  li-  mulţi  locuitori  creştini  şi  jidovi  din  Seniţa   In  25  Martie  v.  aniversarea  procla­
           oontinuă  „Odziv",  mai  bine  soiu  decât  ei  niştesoă pe naţionalităţi:                 au fugit la Novibazar.                        mării  revoluţiunei  dela  1821,  se  aştepta,  oa
           (Serbii),  că  în  unele  ţinuturi  nu  esistă     „Aoel  pasagiu  din  proiect",  fiice  „Pol.                 *                        Grecia  să  declare  răsboiul.  Din  acâstă  causă
           Şerbi,  oi  Bulgari.  —  Se  înţelege  modul  Corr.,  „prin  oare  se  pretinde  în  mod  for­                                           agitaţia  spiritelor  era  mare.  Acestei  agitări
                                                                                                           ţfiarul  „Nordd.  AUg.  Ztg."  primesoe
           acesta  de  soriere  a  supărat  pe  Sârbi,  a  că­  mal  ounâsoerea  limbei  maghiare,  se  basâză                                     se  datorâză  următorul  inoident:  La  Stam-
                                                                                                      din  Viena  o  corespondenţă,  în  oare  se  fiioe,
           ror  pressă  răspunde  Bulgarilor  în  ton  nu  pe  legile  esistente,  întru  cât  în  procedura                                        bul  un  Grec  a  tras  două  focuri  de  revolver
                                                                                                      oă  cercurile  diplomatice  din  oapitala  aus­
           mai puţin indignat.                          judecătorâsoă  este  a  se  întrebuinţa  esolu-   triacă  sunt  de  părere,  oă  G-reoia  ou  greu   în  aer,  panica  a  fost  generală,  magaziile
                                *                       siv  limba  maghiară  ca  limbă  protocolară  şi                                           s’au  închis,  lumea  a  început  să  fugă.  Din
                După  cum  comunică  clarele,  situaţiu­  de  pertraotare.  Va  să  fiică  acelor  juraţi,   se  va  decide  a  declara  răsboiul,  deârece   fericire  alţi  Greci  au  prins  pe  oel  cu  entu-
                                                                                                      este incapabilă de-a purta un resboiu regulat,
           nea  Creştinilor  în  Siria  încă  este  din  celea  oarl  nu  eciu  limba  oficială  maghiară  ar                                      siasm  şi  l’au  arestat.  Poliţia  venind,  a  cal­
                                                                                                      oi  ea  se  va  nisui,  oa  pe  calea  luptelor  de
           mai  prâste  şi  nesuferibile.  Se  pare  însă,  că  trebui  să  li-se  facă  cunoscute  ou  ajutorul                                    mat  lucrurile,  dâr  pănă  sâra  înoă  lumea
                                                                                                      insurgenţi  să  susţiDă  credinţa,  că  este  de­
           Muscalii  se  pregătesc  de-a  lua  Siria  dela  unui  tălmaciu  tâte  aot.ele.  Prin  aoâsta  însă                                      era în nelinisce.
                                                                                                      cisă  a  purta  răsboifl.  Acestea  sunt  însă  în-
           Turoi  şi  prin  acâsta  situaţiunea  are  să  se  procedura  ourţilor  cu  juraţi  ar  fi  lipsită  de
                                                                                                      oeroări  zadarnice  de  intimidare.  Cestiunea     Patrule  de  soldaţi  călări  şi  infanterişti
           schimbe.  In  Rmejl  Muscalii  au  fondat  o  calitatea  de-a  fi  nemijlocită  şi  s’ar  între-
                                                                                                      Cretei  va  fi  decisă  mult  în  patru  săptă­  cutreeră  tâtă  fiiua  şi  totă  nâptea  oraşul  oa
           coloniă,  pe  oare  o  străjueso  ou  ostaşi  de-ai  rumpe  în  continuu.  Dâr  nici  din  punct  de
                                                                                                      mâni,  fiind-că  Greoia  nu  pâte  suporta  mai  să  mănţină  ordinea.  Aoeste  patrule  durâză
           lor.  Turoii  din  Siria  sunt  convinşi  despre  vedere  practic  nu  se  face  o  nedreptate  na­
                                                                                                      mult ca atâta situaţiunea de faţă.            de  anul  trecut,  de  oând  eu  măoelurile  Ar­
           acâstă  intenţiune  a  Ruşilor  şi  nu  se  feresc  ţionalităţilor  prin  aoea  disposiţiune  privi-                                     menilor,  dâr  aoum  numărul  lor  a  fost  mă­
                                                                                                                            *
           de-a  o  spune  pe  faţă.  Etă  oâte-va  date  târe  la  limba  maghiară.  In  decursul  cerce­                                          rit.  In  aeelaş  timp  agenţi  poliţienesc!  călări
           asupra  modului,  cum  sunt  trataţi  oreştinii  tărilor  statistice  făoute  în  ministeriul  de   După  informaţiunile,  ce  le  primesce   mişună  pe  stradele  cele  mai  frequeutete.  Ai
                                                                                                      „Agenţia  Havas"  din  Trioala,  năvălirea
           în  Siria:  Cu  o  lună  de  fiile  înainte,  Vali  justiţiă  s’a  constatat,  că  din  suma  totală                                     crede, oă oraşul este în stare de asediu.
                                                                                                      bandelor   greeesoi  asupra  ante-posturilor
           (judecătorul  turc)  din  Siria  a  alungat  din  a  locuitorilor  de  sex  bărbătesc  din  Un­                                               O  iradea  imperială  ordonă  reînfiinţa­
                                                                                                      turcesc!  era  basată  pe-un  pleu  strategic.
           locuinţa  sa  pe  Metropolitul  gr.  or.  Gavril,  garia,  între  30—60  de  ani  70°/   soiu  vorbi
                                                                                        0                                                           rea  soo.  Semiluna  Roşie,  care  nu  a  mai
           din  Beirut,  pe  care  l’a  mai  şi  bătut  straj-  şi  scrie  în  limba  uugurâscă  şi  acâstă  pro-   Greoii  au  voit  adecă  să  ocupe  Baltino,   funcţionat  din  timpul  răsboiului  din  1877.
           nio  ou  bâta.  De-atunoi  bietul  Metropolit  porţiune  numerică  va  deveni  şi  mai  favo­  precum  şi  punctele  dimprejur;  âr  mai  ales   Sâmbăta  trecută  s’au  întrunit  pentru  în­
           vagabundâză  pe  strade  fără  loouinţă.  S’a  rabilă,  dâoâ  vom  stabili  ca  condiţiă  pentru   treeătorile  munţilor  dela  Mezovo  la  Sarna-   tâia  oră  membrii  acestei  societăţi  sub  pre­
                                                                                                      rina  şi  dela  Dissioata  la  Grevena,  cu  soop
           plâns  la  oonsulul  rusesc,  dâr  acesta  n’a  juraţi  etatea  de  26  ani  împliniţi.  Astfel                                          şedinta  lui  Nurian-paşa.  Ea  a  hotărît  să
                                                                                                      de-a  împedeea  pe  Turci  să  înainteze  peste
           întrevenit  în  favorul  lui,  deşi  Metropolitul  dâră  abia  se  va  putâ  ivi  vre-un  oas,  ca  să                                   dăruâscâ  serviciului  sanitar  al  armatei,  tot
           e  perseoutat  de  Turci  pe  cuvânt,  că  ar  fi  nu  se  pâtă  constitui  curtea  eu  juraţi  din   aceste  păsuri.  Mai  cu  sâmă  ţinutul  dela   vechiul  ei  material,  depus  aoum  in  arsena­
           rusofil.  In  Decemvre  an.  tr.  preotul  gr.  or.  causă,  oă  în  localitatea  respectivă  s’ar  putâ   Mezovo  au  voit  să-l  ooupe  Greoii.  Acest   lul  armatei.  Capitalul  societăţii  compus  din
           Iacob  Suvaja,  în  etate  de  70  ani,  a  fost  afla  numai  puţini  bărbaţi,  oarl  soiu  ungu-   punot  are  uu  mare  preţ  strategic,  pentru-   9,330  L.  T.  se  va  întrebuinţa  pentru  noua
           împuşcat  pe  stradă  din  partea  Musulmani­  re8ce .                                     oă  legătura  dintre  armata  lui  Edhem-paşa   ei organisare.
                                                             u
           lor.  Se  fiice,  că  pentru  aplanarea  acestui   Datele  şi  afirmările  pe  oare  se  basâză   şi  oorpul  turcesc  din  Epir  se  face  prin   Subscripţiile  deschise  în  imperiul  tur­
           luoru,  consulul  italian  Petkovioi  şi  drago­  espanerea  de  mai  sus,  sunt  forte  viţiose   Mezovo.  Grecii  au  vrut  să  taie  legătura
                                                                                                      dintre  cele  două  flancuri  ale  armatei  oto­  cesc  pentru  a  se  veni  în  ajutorul  armatei,
           manul  său  Schadi  ar  fi  primit  dela  Vali  şi  pot  fi  uşor  răsturnate  tot  prin  date  ba-
                                                                                                      mane,  al  căror  cuartir  general  se  află  în   —  oumpărare  de  muniţii  —  a  produs  pănă
           500  galbeni.  Nici  situaţiunea  oatolicilor  nu  sate  pe  praxa  de  20  de  ani  făcută  sub  ad-
                                                                                                      Elassona  şi  Ianina.  Tot-odată,  acâstă  stră-   erî,  25  Martie  suma  de  19.029.180  piaştri;
           este  ou  mult  mai  favorabilă.  Adese-ori  se  ministraţia-justiţiară   modernă   ungurâscă,
                                                                                                      tăiere  strategică  a  frontului  turcesc  avea   95  da  piaştri  fac  două-fieol  de  lei.  Precum
           aud  nâptea  împuşcături  pe  strade,  căci  âr  mai  ales  prin  date  luate  chiar  din  pro­                                          se  vede,  deşi  subsoripţiile  au  înoeput  de
           Turcii  umblă  înarmaţi  cu  revolvere  şi  e   cesele,  ce  s’au  desfăşurat  înaintea  curţii  cu   de  soop  a  delătura  şi  periculul,  de  oare   mai  multe  luni,  ele  nu  au  dat  pănă  aoum
           de-ajuns,  ca  un  creştin  şă  nu-i  facă  repede   juraţi  în  anii  din  urmă,  când  s’a  dovedit   era  ameninţată  armata  greoâscă  înTessalia   decât un resultat aprâpe ridicol.
           Turcului  drum  spre  a-şl  pută  urma  oalea   mai  ales,  oă  procedura  curţilor  cu  juraţi  a   printr’un atac turcesc făcut dela Mezovo.
           înainte,  pentru  ca  imediat  să  fiă  împuşcat.   fost  în  continuu  întreruptă  prin  faptul,  că   Esistenţa  acestui  plan  ar  dovedj,  că   La  arsenalul  flotilei  de  aci  se  luorâză
           Pe  creştinii  din  Tripolis,  Turcii  i-au  des­  pe  bauca  aousaţilor  nu  pricepea  nimeni   el  este  dus  în  deplinire  din  ouartirul  ge­  ou  mare  aotivitate  pentru  a  se  pune  în  ao-
           poiat  de  t6te  vitele,  lâsându-i  lipiţi  de  să­  limba  juraţilor  şi  deci  nioi  nu  era  ou  pu­  neral  al  armatei  greeesoi,  oă  prin  urmare   tivifcate  înoă  câte-va  vase  de  răsboiă.  Peste
           raci.  Intr’o  parte  a  Beirut-ului,  unde  oreş­  tinţă  să  judece  pe  basa  impresiunei  nemij­  oonduoerea  armatei  este  vinovată  la  nă­  câteva  fiile  se  crede,  oă  vor  fi  gata  două
           tinii  looueso  amestecaţi  ou  Turcii,  aceştia   locite.  Insă  la  acestea  ni-se  dă  ocasiune  să   vălirea insurgenţilor pe teritoriul grecesc.  oânoniere.  Hussein-paşa,  ministrul  marinei,
           din  urmă  au  demolat  biserica  creştină.  Ou   revenim mai cu de-amăruntul.                   Dâcă  operaţiunea  din  cestiune  a  suc­  conduce  în  personă  lucrările.  Prima  escadră,
           deosebire  tristă  este  sârtea  femeilor  tinere                                                                                        oare  a  plecat  fiilele  trecute  diu  Cornul  de
                                                                                                      ces,  sâu  nu,  nu  se  pâte  sci  ou  siguritate.
           şi  mai  ales  a  fetelor  creştine,  oare  se  tem                                        Greoii  afirmă,  că  ei  încă  toţi  ţin  ocupate   Aur,  se  află  aoum  la  Dardanelle,  la  capul
           să  iase  din  oase,  oăoi  Turoii  le  răpesc  în­       Crisa în Orient.                 posiţiunile  luate  şi  oă  la  Baltinos  au  îm­  numit  Nagara.  Ea  face  eseroiţii  de  debar­
           dată  oe  le  văd,  ba  le  caută  chiar  şi  prin                                         presurat  800  de  Turci  în  portul  de-acolo.   care  de  trupe  şi  de  muniţii.  Nâptea  face
                                                              „Correspondenţa  politică"  din  Viena                                                eseroiţii de luptă.
           casele  părinţilor  lor.  Nioi  o  lege  şi  nici  o                                       Comandantul  superior  al  armatei  otomane
                                                         află,  oă  armata  de  operaţiune  turcâsoă  dela                                               Pregătirile  de  răsboifi  oontinuă  şi  aoi
           ordine,  omorurile  şi  vandaîismele  sunt  la                                             vestesce  însă,  că  el  ar  fi  respins  atacurile
                                                         graniţa  Tessaliei,  a  căreia  comandant  supe­                                           cu  mare  activitate.  Vaporul  companii  tur-
           ordinea  fiilei,  mituirile  sunt  fără  sfirşit.                                          grecesc!  pe  totă  linia.  Adevărul  se  va  con­
                                                         rior  este  mareşalul  Edhem-paşa,  numără                                                 cesci  „Mahssousâ"  transportă  fiilnio  reser­
           Acesta  e  tabloul  situaţiunei  din  Siria,  după                                         stata  încurând.  Dâcă  a  succes  Greoilor  să
                                                         111  bataliâne  ou  câte  750  omeni  =  83,250                                            vişti.  Caii  cimperail  din  Rusia  se  aştâptă
           cum  îl  vedem  descris  în  foile  de  prin  oa-                                          ocupe  Mezovo  şi  Crania,  aoâsta  va  avâ
                                                         pusei;  25  escădrâne  de  oâte  1000  oălăreţî                                            săptămâna  viitâre.  78  din  ei  au  sosit  aci
           pitale.  De-ar  fi  chiar  şi  numai  pe  jumătate                                         urmări  fatale  pentru  Turei  în  tot  decursul
                                                         =  2500  săbii;  34  baterii  de  oâte  6  tunuri                                          erl.  Se  fiioe,  că  Turcia  a  oumpărat  din  Ru­
           aşa,  este  de-ajuns  pentru  a  ne  face  o  în­                                          răsboiului.
                                                         =  204  tunuri.  Armata  este  împărţită  în  7                                            sia  6000  oai,  valorând  un  milion  de  ruble.
           chipuire de stările de decadenţă din Turcia.                                                     Este  interesant,  oă  ţinutul  dela  Gre­
                                                         divisiani.  La  aoâsta  se  mai  adauge  oorpul                                            Acâstă  sci?©  ve-o  dau  însă  sub  beneficiu
                                                         dela Epir (Ianino).                          vena  şi  Mezovo,  care  e  forte  fructifer,  este   de inventar.
           Curţile cu juraţi şi limba maghiară.               Despre  armata  de  operaţiune  greoâscă   locuit  mai  ou  sâmă  de  Cuţo-Vlahi  şi  este   La  1  Aprilie  se  pune  în  aplioare  con­
                                                         dela  graniţă  „Corresp.  pol."  află  următâ-   un  teritoriu  fârte  favorabil  peDtru  lupta  de   venţia  comercială  între  Bulgaria  şi  Serbia.
                 Faţă   cu   resensul,   ce   l’a   produs   rele  date:  In  total  armata  de  operaţiune   guerilla.
                                                                                                                            *                       Cu  acâstă  ooasie  aflu,  oă  se  vor  faoe  ser­
           şi-l  va  produce   ? n  sînul  naţionalităţilor   greoâscă  numără:  44  bataliâne,  12  esca-                                          bări  în  ambele  ţări.  Aşa  locuitorii  din  co­
            acel  paragraf  al  noului  proiect  de  lege   drâne,  19  baterii  cu  o  forţă  de  bătaiă  de   Unele  fixare  oare  au  spsoislitatea  soi­  munele  Pirot  (Serbia)  şi  Ţaribrod  (Bulga­
           privitor  la  curţile  cu  juraţi,  prin  care  se   44,000  pusol,  1000  săbii  şi  114  tunuri.  Ce   rilor  răsboinioe,  au  anunţat  că  la  legaţiunea   ria)  s’au  învoit  să  se  înteluâscă  la  graniţă
           pune  ca  condiţiă  pentru  juraţi  cunoscerea  privesoe  mobilisarea  totală,  oştirea  greoâscă   austro-ungarâ  din  Bucur  esc).  se  grămădesc   şi  să  petrâoâ  acolo  fiiua  de  1  April  v.  Se
                                                         după  aşedarea  tuturor  formaţiunilor  nouă   fiilnio  sute  de  reservişti  din  armata  austro-   fiice,  că  acâstă  serbare  va  fi  onorată  şi  de
                                                         ordonate,  ar  număra  70,400  âmeni,  la  cari   nngară,  cari  au  primit  ordinul  de  a  pleca   miniştri.
           nâpte  vr’uu  drumeţ  de  înohidătâre,  trebuia  se  mai  adaug  încă  cei  2—3000  omeni  din   pe  la  corpurile  lor,  în  vederea  unei  mobi­
           să-l  strige  pe  Moişele  une-ori  cu  ciasul,  legiunea filo-helenă.                     lizări.
           din  pricină,  că  ghiorîăia  din  clarinetul  său                                               Soirile  acestea  —  sorie  „Timpul"  sunt  Gestiunea cretană în camera italiană.
           a  prăpădenie,  nu  altceva.  Şi  dă.  —  când                                              neexacte.  In  fiă-care  primă-vară  se  fao  în
                                                              „Agenţia  Ştefani"  anunţă,  eă  atât                                                      In  şedinţa  dela  12  1.  o.  a  Camerei
           îl  năp&dia  aşa  fără  veste  oântatul,  n’auzea   guvernul  turoese,  cât  şi  cel  greoeso  au   Austro-Ungaria  exerciţii  cu  reserviştii  di­  italiane,  la  desbaterea  asupra  moţiunilor  în
           pe  nimeni,  şi  uita  păuă  şi  de  creiţsrii  dela                                       feritelor  contingente,  cari  sunt  concentraţi
                                                         adresat  declaraţii  paclnioe  puterilor.  Cele                                            afaoerea  oestiunei  oretane,  Sonnino  a  fiis,
           rohatcă.                                                                                    pentru  cel  mult  10—12  cjile,  după  care
                                                         din  urmă  conflicte  —  se  dioe  în  aceste  de­                                         oă  el  este  prietin  al  acţiunii  concertului
                 Şi  Toiba  nostru,  —  ce  să  vă  mai                                                termin  sunt  concediaţi.  Faptul  oă  mulţi
                                                         claraţii  —  pârtă  caracterul  unor  incidente                                            european,  dâr  ar  fi  dorit,  ca  Italia  să  bage
           spun!  A  avut  şi  el  parte  şi  bucurie  de   dela graniţă.                             reservişti  se  adună  la  legaţiunea  Austro-   un  ton  filo-elen  în  ao3l  concert,  căci  atunci
           trâmbiţa  sa  pănă  la  adânci  bătrâneţe.  Oă      Germania, Rusia şi Austro- Ungaria au   Ungară  provine  din  necesitatea  de  a-şl   Grecia  ar  fi  câştigat  deplină  încredere  în
           n’a  apucat  să-şi  gătâsoa  bine  căsuţa  sa  si   aprobat  modalităţile  propuse  de  cătră  ad-   viza  paşaportele  înainte  de  a  pleoa  în  Aus-   Italia.  Sonnino  recomandă  guvernului,  ca
           s’a  întâmplat  de  a  oădut  bolnav  păzitorul   mirali pentru blocada Birtului.           Iro-Ungaria.                                 nedeslipindu-se  de  concert  să  ia  o  iniţia­
           turnului  mare  de  pe  magistratul  din  Cer­     Din  Londra  se  depeşâză,  că  din  inoi-                                            tivă,  prin  oare  să  i-se  faoă  posibil  Greoiei
           năuţi.  Şi  Burghermaistrul  oraşului,  aducân-   dentul  blocadei  Pireului  Rusia  şi  Francia     Din Constanţinopol.                 de a eşi din încurcătură.
           du-şi  aminte  de  cinstitul  jidov  din  maha­  îşi  vor  întări  escadrele  lor  în  acele  părţi                                           Ministrul-preşedinte  di  Rudini  fiice,  oă
           laua  Roşi,  ’l-a  aşefiat  oolo  în  cămăruţa  de   ale Mărei mediterano.                       Estragem  dintr’o  corespondenţă        causa  ce  o  rspresentă  guvernul,  nu  este  prea
           sub  oiasornioul  oel  mare  şi  când  băteau                                               originală  ce-o  primesce  „Epoca"  din
                                                              Din  Belgrad  se  împărtăşesce  „Corr.                                                populară.  Vrând  însă  să  servâseă  interesele
           clopotele  ciasurile,  îl  vedeai  pe  jupânul                                              capitala turcescă, următorele:
                                                         pol.":  Năvălirea  bandelor  greeesoi  în  Ma­                                             ţării,  guvernul  trebue  să  ia  asuprăşî  şi  răs­
           Toiba  cum  eşia  în  oiardaoul  din  înălţine,
                                                         cedonia  nu  eseroita  nioi  o  influinţă  asupra   Spiritele  sunt  aici  fârte  iritate.  Grecii  punderi  durerâse.  (Fârte  bine!)  Instruoţiile
           punea  trâmbiţa  cea  lungă  la.  gură  şi  tără-
                                                         atitudinei  raservate,  oe  o  observă  guvernul  sunt  îngrijaţl  de  situaţia,  deâreoe  ei  se  tem,  date  admiralului  Canevaro  se  resumâ  în
           rărăia  cânteoul  veohiă  al  Cernăuţului  în
                                                         sârbesc  faţă  ou  înourcătura  turco-greoâscă.  oă  în  oaşul  oând  s’ar  deolara  răsboiul,  Turcii  aceea,  oă  Italia  nu  vrea  să  fiă  gendarmul
            cele  patru  părţi  ale  lumei,  de  sa  aufiia
                                                         Cabinetul  din  Belgrad  va  rămânâ  în  acâstă  să  nu-i  atace.  In  aoest  oas  măoelul  va  fi  nimănui.  (Fârte  bine!)  Italia  nu  s’a  gândit
           toomai  la  rabinul  minunelor  din  târguleţul
                                                         afacere  pe  lângă  principiile  sale  espuse  de  general,  căci,  de  sigur,  Greoii  nu  vor  lăsa  să  vateme  prinoipiul  de  naţionalitate.  Pu­
            Sadâgura, dincolo de apa Prutului.
                                                         repeţite ori.                                 să  fiă  măcelăriţi  ca  Armenii.  De  alt-fel  tre­  terile  nu  voeso  să  asuprâsoâ  Creta,  oi  ni-
                                      Em, Grigoroviţa.         Din  Serbia  vecină  se  anuuţă,  oă  Ar-  buie  să  reounoso,  oă  şi  aici  Grecii  eunt  8U08O  din  oontră  a  apera  aoolo  pe  cei  slabi,
                                                         năuţii  din  împrejurimile  dela  Seniţa  au  nă­  entusiasmaţl  pentru  acţiunea  patriei  lor  şi asigura libertatea Creştinilor şi a întroduoe
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15