Page 101 - 1897-04
P. 101
Macţim, AAsâaiirtrftiiia, „5azeta“ iese în flâ-care di.
n TiD9£Ma Abonaimie pentru Anstro-Dngarta:
Sraşiîv, jalîţs masa Kr. 80. Pe un an 12 fi., pe şese luni
acrişori sefcaacat* ru li 6 fl., pe trei luni 3 fl.
ţirixaeiic.. — WpHUMSzipto «a se N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
i y^fricinii. Pentru România si străinătate;
IMSEtiĂÎE a« priiccsola Adml-
hlctruţlunaîn Biasov ţi la uî- Pe un an 40 franal, po şâse
niătirclo Birouri do uminolurl: luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
!n Viona: if. Duket, Scmrieh N-rii de Dumineoă 8 franot.
Sehalek, Rudolf Jforse, A. Oppelike Se prenumără la tote ofloielo
Nachfolger; Anton Oppelik, J. poştale din întru şi din alară
Danneber, în Budapesta: A. V. şi la dd. ooioctori.
Qoldbergerg, Scksietn Bemai; în AJi^namantul pantru Brasor
Bucuresoi: Agence Buvas, Suo- administraţiunea, piaţa mare,
ouisale de Eoumanio; în Ham- tărgul Inului Nr. 30 etagiu
batf,: Karoiyt &■ hiebmnn.
I.: pe un an 10 fl., pe şăse
Preţul InaorţJunîlor: o oeriă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ţormond pe e eoionfv 3 os. ţi Cu dusul în cosă: Pe un an
30or. timbru pent?u o publi- A 1 T I T L X-iZHZ. 12 fl., pe 6 luni 6 3., pe trei luni
oare. Publicări moi dese după 3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
•tarifă ţi învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Koolame pe pagina a 3-n o tele cât şi inserţiunile sunt
ueriă 10 cr. sdu 20 buni. a se plăti înainte.
Braşov, Mercnrî 30 Aprilie (12 Hai) 1897.
mult causei popârelor şi statelor creş Aici se începu apoi ceremonia con- sfătuesci pe cei îndoiţi ou sufletul, să mân
tine din Orientul Europei. saorării prescrisă de ritual. Se ceti întâi gâi pe cei întristaţi, pe toţ! să-i ajuţi, oa
Drama sângerosă, ce s’a desfă învăţătura, ce au primit’o Gre decaetul de denumire şi bulele papale — în viaţă lină şi fără de gâloâvă să-şi lucreze
şurat în decursul săptămânilor din cii, păte să le fiă folositbre. De n’ar apoi noul episcop depuse propesiunea de mântuirea.
urmă la graniţa şi pe teritoriul Te- fi însă tot-odată prea mult păgubi- credinţă şi obedienţă faţă de scaunul apos Lumină aprinsă, oe eşti de oredinţă
saliei, e pe sfîrşite. Din tăte părţile tore, prin întorsătura, ce au adus’o tolic — înaintea Metropolitului, care îm sinceră, de doctrină limpede, şi de pietate
sosesc scirî, care confirmă două lu cu sine în situaţia din Orient, causei brăcat în ornatele sale şedea pre amvon— alâsă, acum Te vedem aşeZat în luminariG,
cruri: că adecă Grecii au început popărelor creştine şi a statelor in având de-a stânga pre episcopul Pavel âr ca să lumineZl tuturor celor din casa Dom
să se convingă, că situaţiunea de dependente din Balcani. de-a drâpta pe arohiepisoopul Hornstein. nului, ca să se întârcă la Preasânţia Ta cei
pe câmpul de răsboiu a devenit atât Şi rând pe rând decurse ceremonia oe se tem de Domnul, şi cei oe cunosc
14
de nefavorabilă pentru ei, încât nu consacrării când după „sfinte Dumnezeule preoeptele Lui.
le mai este cu putinţă să resiste Sfinţirea Episcopului Radu. pre noul archiereu îl îmbrăcară în ornate Grea misiune, sântă chemare! sublim
u
ofensivei trupelor turceaci; apoi că (Raport special al „Gaz. Trans.“) bisericesc! şi-i cântară „vrednic este — este însă darul, care aZl Ţi-s’a înoredinţat:
marile puteri doresc să pună capăt noul Episcop eşi in uşa altarului bine ce alta se cere, de cât să-l aprindl? Scump
Blaşiu, 9 MaiQ n. 1897.
răsboiului printr’o intervenire a lor. cuvântând poporul, care îl întimpinâ cu este talentul, care Te înavuţesoe, dâr cu
Resboiul acesta, care a costat Asfcăcjî, în „Dumineca purtătorelor de strigări însufleţite de „să trăescă“. dobândă vei să-l rentorol, ca cel ce Te-ai
mir“, la 9 MtiiG n., s’a săvârşit aici consa
şi pe unii şi pe alţii mari jertfe în După acâsta, noul Episoop — oontinuâ învăţat ou Psalmistul a Te ruga neîncetat:
sânge şi în bani, cu tote că în de crarea nou deunmitului episoopisoop ro sf. liturgiă oa archiereu principal. Şi era „Inţeiepţesce-mă, ca să caut voea ta, ai să
cursul lui nu s’a dat nici o bătăliă mân al diecesei Lugoşnlui. Un public dis aşa de impunător în frumosul ornat de o păZeso pe ea ou totâ inima me»“.
în adevăratul sens al cuvântului, ci tins şi număros, nu numai diu localitate şi Episcop! Indrăsnesce, Preasânţite Episoop! şi
din împrejurime, oi diu tote părţile locuite
el s’a compus numai dintr’un şir de * cu tăria bărbăţiei prinde în mână frânele,
lupte mai mici, a dovedit din nou, de Români s’a întrunit aici pentru (fina Nu pot trece cu vederea frumseţa şi ou cari ai să îndrepţi destinele dieoesei
că prea marea pripă şi prea marea de a<jl- Interesul, ce s’a manifestat ou acâstâ reuşita peste aşteptare a corului. Acest cor Lugoşului. încredinţat să fii, că prin uşe
încredere în favorul sorţii şi al împre ooasiune, dovedesoe, că mult aşteptă nu era aprope de 200 de persone, instruit şi ai intrat în acel staul, şi oile ouventătâre
jurărilor păte avă numai rele urmări. numai dieoesa Lugoşului, ci toţi Românii oondus de haruioul şi talentatul profesor vor să cunosoă glasul pâstoriului lor, şi ou
A mai dovedit afară de acâsta, că dela Dr. Demetriu Radu, acum deja „alesul lacol') Mureşianu — şi oânta aşa de frumos, drag Te vor urma, ori înoătrău le vei oon-
astăŢî, când sunt în joc interese Dimitrie episcop chierotonit canonicesce al ce aşa de înălţător, înoât dus în reverii ţi-ar duce la păşunile mântuirii.
a
tăţii păzite de Dumnecţeu Lugoş , care cu
mar! ale statelor, nici cele mai strînse fi plăcut să-’l tot asculţi. ‘ Consoiinţa de a fi fost ales de cătră
legături de rudeniă dintre dinastii cunosoinţele sale estinse cu oultura sa su- De tot frumos a fost „oheruvioul“ — însu-şl Preaînaltul Patron, de a fi fost che
nu pot să dea lucrurilor un mers fiă perioră şi cu darul preţuit al elooenţei o composiţiă nouă a d-lui Mureşianu. Aici mat de graţia specială a Maiestăţii Sale
sale, este chiâmat a fi un bun păstor su
şi numai în trâcăt opus acelor in se manifestă întreg talentul compositoriul, Saoratisime Franoiso Iosif I Regele Apos
fletesc, care să satisfacă de-opotrivâ dorin
terese; s'a dovedit, că speranţele, ce publicul emoţionat asculta cum, dulcea şi tolic al Ungariei, oa să oonducl la avânt
le pusese casa regală grecescă în ţelor bisericei şi ale naţiunei sale. puternica cântare sgudue zidurile oatedra- dieoesa de densul întemeiată. Iţi va da pu
sprijinul curţilor înrudite dela Peters- Episoopul Radu este fiiu de ţăran, lei, şi mişcă inimele înduioşându-le.
fiiu nâsout din talpa ţărei şi în vorbirile, tere, să Te lupţi pe lege, şi răZimat pe
burg, Berlin şi Londra, nu numai De tot fcumos a cântat corul şi cr- graţia-i preaîuaită mereu să înviDgl greu
că nu s’au realisat, der s’a întâmplat oe Je-a ţinut atât în pomposa oatedrală, minecariul „Oohiul“ — şi „îngerul a stri
cât şi ia banchetele date în trei locuri tăţile, oe se lăţesc în oale.
tocmai contrarul dela ceea ce au gat . Der pot Z* » că cuvinte nu am să-l
00
14
după actul consaorărei, a şi dat espresiune Simţul sacru al gratitudinei, oe de a
sperat, luând în deosebi curţile din pot descrie.
acestei legături, oe-1 ţine alipit de neamul pururea l’ai nutrit cătră Sântul Scaun Apos
Petersburg şi Berlin, apărarea inte D-l Mureşianu pote fi mândru, aşa
românesc. tolic al Romei, dâoă Te lâgâ ou farmec
grităţii Turciei. ceva cred, pfe 1b noi Românii nici oă s’a
Abia acuma, când vorba este înainte de a întră însă în amănun mai au(fit. Onorea ce-i compete D-lui Mu nespus de persona Preasântă a Pontificelui
de-a nu lăsa, ca Turcia să sdrobâscă tele frumâselor şi înălţătârelor serbări şi reşianu e cu atât mai mare, ou cât a sciut Leon al XUI, că în presenţa-i Preaîuaită
cu totul pe adversarul său, încep a ceremonii, permiteţl-’ml D-le Redactor ca să-’şl disciplineze intru — atâta cântăreţii dăduşl probă de soiinţa teologică acolo câş
într’o mică paranteză să vă descriu, îu ce tigată; tot Sânţia Sa Iţi destină şi cariera
se manifesta şi simpatiile create prin — încât armonia a fost perfectă dela în
legătura de sânge între familiile mod poporul şi clerul diecesei Lugoşului ceput pănâ la sfârşit. în ţâra veoină: acum amăsurat Sântelor
domnităre şi se aşteptă o întreve- şi-a manifestat iubirea şi alipirea oătrâ Dânsul a ridicat ou corul D-Sale Canâue, întărindu-Te de Episoop al Lugo
nou alesul. Daruri frumose i-au predat, şului, ou fir întreit al reounosoinţei Te în-
nire binevoitore în sensul de-a îm- mult, forte mult splendorea
înainte de a fi consaorat, episoopului De copoie cătră catedra Sântului Petru a oo-
pedeca ca urmările desastrelor sale
să devină prea fatale pentru Grecia. metriu, aşa daruri, oarl în t6tă viaţa, * rifeului Apostolilor.
Intâiu era vorba, că puterile nu sub tot decursul pâstonrei 51 vor fi o După sfârşitul sfintei liturgii Metropo Ou aeâstă legătură saoră înoins, cu
mai atunci vor interveni, decă Grecii adâncă şi neuitată suvenire. Der âtă întreg litul Victor, suindu-re pe tron, rosti urmă- toiagul arohipăstoreso a mână, plin de în
se vor ruga de acâsta şi vor declara, decursul festivităţii: torea cuvântare frumâsă oătră noul Episoop: credere vei predica pe Christos oel restignit,
că se supun hotărîrilor concertului încă tare de dimineţă piaţa era plină Cuvântarea I. P. S. Metropolitului cătră nou drept îndreptând cuvântul adevărului; âr
european. Acum s’a mai mitigat de lume. Reuniunea pompierilor ţinea cor sânţitul Episcop. âtnenii vor înţelege, oă prin graiul Prea-
acesta formulă şi se crede, că pri don, de două părţi din uşa catedralei şi sânţiei Tale „lumina lui Christos lumineză
14
mul pas făcut de guvernul grecesc până la reşedinţa metropolitană. Preasânţite Domnule Episcop! tuturor . Că împărţi de unde ai şi luat,
actual prin parţiala rechiămare a La 8% preoţii vre-o 24, îmbrăcaţi în Frate în Christos Venerande! vestescl, de unde singur pote isvorî doc
trupelor din Creta va inaugura îm ornate bisericesci precedaţi da mai mulţi Ou reverinţă Te salut, Preasânţite Epis trina adevărului; întraşl în ostenâla Apos
păcarea puterilor cu atitudinea Gre teologi eşiră din catedrală spre a merge cop! părince dorit al cetăţii de Dumnezeu tolilor, a oelor ce sunt „lumina lumii ivită
ciei şi, după ce va fi rechiămat din în prooesiune după înalţii arcfiierei — pănâ păzite a Lugoşului. în răsărit şi pretutindenea luoitâre, oare
Creta şi restul trupelor grecesc!, va la reşedinţă. AstăZl în Dumineoa Purtătorelor de luminâză pe oei asupriţi îu întunereo... Lu
face posibilă intervenirea puterilor Conduotul era impunător — mulţimea mir Ţi-ai plecat capul pe altariul Domnului, mina este Christos, candela este Petru, âră
în favorul păcii, fără a ’i se mai multă de preoţi în ornate biserioescl îu ca prin mânile apostoliei să primescl darul untul de lemn este împărtăşirea Spiritului
cere Greciei împlinirea altor condi- urma cărora păşeau episoopul Pavel, noul Spiritului Sânt, de voe Ţi-ai supus oerbioea Sânt“.
ţiunî umilitâre. episcop Eadu în vestmânt oriental — sub jugul Evangeliei, şi ou semnul neşters De astfel de împărtăşire însufleţită
Scirea, că Grecia s’ar fi rugat arehiepiscopol de BuourescI Hornstein şi osebindu-Te întrat’ai in câta povăţuitori- Veneratul Cler şi eredinoiosul popor al
în scris de puteri ca să intervină, nu vioarul general al acestuia Beaud, âr în lor ostei Aceluia, oare pârtă nume de Mir Diecesei Lugoşului ou braţe desohise pri-
este deci verosimilă, cu atât mai vîr- urma tuturor Metropolitul Victor Mihalyi. vărsat. mesoe pe Arohiereul său; se bucură în
tos, fiind-că cabinetul actual Rallis Intre sunetele treascurilor şiamusicei PăZit’ai din tinereţe preceptele Dom Domnul, că ârăşl dobândesoe şieşl părinte
a eşit din sînul oposiţiunei grecesc! pompierilor din loo conductul întră în bi- nului; juratu-Te-ai şi Ţi-ai propus, oa să mângăitor; soie, că acesta oumpănesoe ou
şi dec! trebue să ţină mai mult semă serioă. Catedrala era în adevăratul înţeles păzesoî judecăţile dreptăţii Sale: de astăZl drâptâ judeoată ostenâla fiesce-căruia, şi-i
de curentele din sînul poporului. al cuvântului plină de ospeţl destinşi şi încolo nu numai legea preceptelor, ci şi saltă inima, dâoă vede oă mulţi îuZestraţl
Modalităţile, prin care se va aleşi. sfaturile evangelico sunt partea moştenirii, cu virtute de sus, fără sfială mărturisesc
face posibilă intervenţiuuea şi defi Dintre ospeţl remarcăm pre următorii: oe o iai de la Sânta Bisenoă. pe Christos, şi prin aoâsta revarsă strălucire
nitiva îneheiare a păcii, or! cum ar dieoesa Lugoşului a fost representată prin Chemat, să păstoresol o turmă alâsă presto câta credincioşilor.
fi însă, nu vor schimba nimic din prepositul Stef. Moldovan şi canonioul Ma- diu staulul lui Christos, ai să veatescl pace Acâsta este răsplata oea mai soutnpă
0
faptul întristător, că Grecii prin san- dinoea, apoi vicarul Nestor dela Haţeg între âmenl de bună voire, — în Z’l se- a păstorului, virtutea credincioşilor săi, „că
guinismul lor, care a dat nascere protopopul Popovioiu dela Oraviţa, o mul nine ca şi în de oeie viforâse să stai la dâoă într’aoâsta trebue să se bucure toţi
procederei atât de pripite, nu nu ţime de protopopi şi preoţi din dieoesa Lu cârmă, să îndrepţi pe oredincioşl la liman, fraţii dimpreună: totuşi întru bucuria co
mai că nu au folosit, der au stricat goşului şi archidieoesâ. să proptesc! pe cei oe ar slăbi în cale, să mună partea Episcopului este mai mare;
