Page 102 - 1897-04

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 94.—1897.

căci mărirea biserioii a antistelui mărire ţămi apoi venerabilului canonio Ştefan oavaleriă turoâscă în reounoştere se apro­ acâsta a urmat o disensiune mai lungă.
M
este . Moldovan din Lugoş, asigurându-1 de ne- pia pănă la două leghe de Domokos, dâr Dintre vorbitori însemnez, oă la acest obiect
Noi, cari în trecut am păstorit acea strămutata-i hotârîre de-a se jertfi centru se grăbi a bate în retragere când trupele a vorbit ou multă ounosoinţă de oausă d-1
alâsă dieoesă, „n’am putut grăi lor, oa oe- binele şi înflorirea biserioei încredinţate greceşti se apropiară. Vinoenţiu Babeş. Densul, refleotând unui
lor spirituali, oi ca oelor trupesc!; oa pe păstorirei sale. Armata prinţului moştenitor ocupă tote deputat mai tînăr, oare oerea ca verifioarea
uisoe prunol întru Ohristos ou lapte pe ei Vorbirea episoopului Radu a fost obieo- trecătorile prin cari armata turcăscă ar putea să se ţină în suspenso, şi aotul să se sub-
r
i-am hrănit, -oă înoâ nu puteau“. — Er după tul principal al atenţiunei publicului şi, oum trece, mai cu sămă Agoriani şi Tsamassi. stârnâ Sinodului episcopeso, ou rugarea, oa
oe ajunseră la versta ounosoinţei de sine, a fost rostită într’o limbă frumosă româ- * să se pronunţe asupra întrebării, dâoă ale­
şi a venitorului, oe provedinţa le-a desti­ nâsoă ou esoelentă şi puternică predare ora- Un oomunioat oficial turoeso anunţă sul în urma celor întâmplate pâte fi veri­
nat: plini de îuoredere se vor aduna în torioă, a fâout o mare impresiuae asupra că terminul pentru expulsarea Greoilor din fioat sâu nu, — a declarat oă ţinuta d-lui
jurul arohiereului lor, oa în bărbăţiă să oom- ascultătorilor. In multe locuri vorbitorul a Turcia s’a prelungit cu 15 4J®» ou înoepere Goldiş a fost obiect de discusiune în şe­
bată luptele Domnului. fost întrerupt de strigăte de „să trăâsoă“. dela 10 Maiu. dinţa oonsistoriului metropolitan din tâmna
Jntr’aoâstă oştire sacră alăturea voim Intr’aceea tatăl şi mama episoopului, treoută, şi oă acel oonsistoriu în unanimi­
să ostenim, pe cum Ne este şi datorinţa, nisoe ţărani frumoşi, chipeşi, oarl împreună Regele Carol şi Grecii. tate s’a pronunţat contra ţinutei d-lui
oa împrumutat să ne spriginim cu oaritate ou alte neamuri ale Episcopului, tot ţărani, Goldiş. A amintit apoi d-nul Babeş şi îm­
frăţâscă, şi pe oum Esoelenţele Lor Prea- ocupau loo în staulele oanonioale, plângeau Corespondentul din Atena al 4* aru lui prejurarea, că un oanonist de aioî s’a dus
a
sânţiţii Domni Arohiepisoopul Bucureştilor înduioşaţi de buouriă. „Epooa sorie în ultima sa scrisâre între a9tă-vară peste munţi, să nrapage dreptate
şi Episoopul gr. cat. al Oradei mari, oă Vă trimit şi vorbirea episcopului Radu altele în cestia Metropolitului Gheuadie, âr aici,
păstorii dieoeselor înveoinate s’au îndurat din cuveDt în ouvânt. (O vom publica în Nu m’am întâlnit cu un om politic, acasă acel sciutor de legi pentru străină­
a alerga înoooe, oa dimpreună să împlinim numerii următori. — Red.) cu un literat, cu un publicist, ou un sim­ tate se înouroă :n sofisme. (Ilaritate gene­
ohirotonia Preasânţiei Tale în Episoop al După vorbire Episoopul împărţi na- plu oetăţân din Atena, care să nu-mi rală). Fiind Gestiunea prudentă acolo, den­
Lugoşului, pentru oare aot de înaltă bună­ fură între credincioşi apoi în procesiune laude, cu o adâncă convingere, pe Regele sul orede, oă cestiunea verificării este a se
voinţă primâscă la acest loo de la Noi re- oum au venit se întârseră ou toţi la reşe­ nostru, judeca numai din punctul de vedere al re­
Gunoscinţa cea mai respectuâsă şi căldurâsă: dinţa metropolitană. — Aveţi un exoelent rege, ’mi 4'°e gulamentului, şi dâoă după regulament nu
aşa în legătura viuă a unei şi aoeleivşl îm­ S’au dat două banchete în onârea nou­ tătă lumea. Este înţelept, este activ. Re­ sunt defecte, care să câră nimioirea alegerii,
părtăşiri saore, întru concordia Veneratelor lui episcop şi o masă pentru ţărani. S’au gele vostru a avut grijă să organiseza o atunci Sinodul să puroâdă în sensul regu­
Cieruri Nouă conorecjute, întru dragostea rostit toaste frumose şi însufleţitâre. Sâra armată da oare trebue să se ţie soootâiă. lamentului, se înţelege ou adausul, ca Si­
frăţâsoă a popârălor creştine de sub ascul­ a fost petrecere cu dans 6re-eum oa epilog Şi la oât efeotiv se pote ridica? mă în­ nodul la timpul său să ia act de conclusul
tarea Nâstră a tuturora, ou oredinţă Ne a acestei 4^® măreţe. treba mulţi. meritoriu, care la timpul său îl va pronunţa
vom ruga în t6te cjilele vieţii N6stre, „să-şi — In trei flile putem pune pe picior consistorial metropolitan. La desbatere a
aducă aminte Domnul Dumne4eu de sânta de răsboiu 150 mii omeoî, bine echipaţi, luat cuvântul şi părintele Goldiş. Acâstă
sa catolică şi apostolioă biserică, cea de la Resboiul turco-grecesc. bine armaţi, răspund eu. Intr’o săptămână împrejurare, cât şi cele 4^® de d-1 Goldiş
margine pănă la marginile lumii, şi să o acest număr să pote ridica la 300 mii, a făcut rea impresiune asupra Sinodului,
Din Gonstantinopol S9 telegrafâză cu
împace pe densa, pe oare o a câştigat cu — De ce nu am avut noi oa rege pentru-oă a vorbit într’un ton, oare nu stă
data de 9 Maifi:
scump sângele Christosului său“. pe Regele Carol! este tipica expresie ou bine, şi nu denâtă pe preotul şi bise-
Se vorbesoe, oă Turcia va pretinde o
Cu un cuget şi cu o inimă ruga-vom care să încheie oonvorbirile mele în acâstă rioanul.
despăgubire de răsboiu de 250 milione franci,
pe „Preacurata şi ou totul fără prihană privinţă, ou Greoii din Atena. In şedinţa de după amâ4î, punâudu-se
oare să o garanteze marile puteri , ori
Feciora Maria, care a năsout viaţa, să po- îmi închipui că dâeă ar veni vre-o cestiunea la vot, ou vot nominal, pentru
Turcii se ţină ocupată Tessalia pănă când
tolâscă smintelele bisericii, şi să-i dăruesoâ dată regele Carol în Atena, şi din satele verificare cu adausul şi în înţelesul consta­
suma aceea va fi plătită. In aoeste 250 mi-
pace, ca oeea ce este una bună“. cele mai îndepărtate ar veni să-l va4ă, tării făcut© de d-nul Babeş au votat 26
liâne se cuprinde şi suma oe-o detorasoe
Ruga-ne-vom şi pentru viaţa îndelun­ într’atât este de popular şi de admirat în deputaţi; oontra 17, âr 5 s’au abţinut.
deja Greoia Turciei pentru teritoriile, ce
gată a Preasânţiei Tale, ca întru binecuvân­ Grecia. A doua 4i d-nul Goldiş a subşternut
i s’au oedat pe basa tractatului dela Berlin
tările păstorimii, de-apururea să afli mân- în scri3 Sinodului ab4icerea la mandatul de
în anul 1881, adecă pentru Tessalia şi dis­
găere la timp binevenit, şi ajutor cu priso­ Sinodul din Arad. deputat, âr Sinodul declarând cercul de
trictul Arta.
sinţă întru lungime de cjil®'- Mulţi ani! vaoant, a dispus a se face alegere nouă.
Din Atena se telegrafâză tot cu data (Raport special al „Gazetei Transilvaniei').
Ab4icer9a d-lui Goldiş între membrii Sino­
*
de 9 Maifi: Arad, 9 Maifi 1897. dului a produs impresiunea, oă d-nul Goldiş
Noul Episcop Dr. Demetriu Radu a Consiliul de miniştri este în permanenţă. Domnule Redactor!
răspuns de pe amvonul din presbiteriu mul­ Toţi ofioerii superiori oarî se află în Atena a rămas tot ou aceleaşi vederi, care L avea
Sinodul eparchial din Arad s’a des­ ia 1874, oând a părăsit funoţiunea de pro­
ţumind şi desfăşurând într’un discurs mai sunt ohiămaţl a’şî da părerile. Oei mai
chis în 4iua de Dumineca Tomii prin P. fesor la institutul teologie, şi a preferit a
lung vederile sale despre chiămarea ce-o mulţi dintre ei, se 4ioe> au dovedit, că ar­
S, Sa părintele Episcop Ioan. Meţianu, şi ocupa un ofioiu de stat, oa profesor la li­
are oa Episoop. mata greoâsoă se află într’o stare, încât
în şedinţa I, Sinodul s’a împărţit în sec­ ceul de stat din Arad, carele era mai bine
Prea Sânţia Sa aooentuâ însemnătatea este o imposibilitate ca ea să se mai opună ţiuni pentru verificarea deputaţilor aleşi. retribuit.
serbărei atât pentru biserică în genere, cât ou suoces ofensivei turcesc!. Din acest in­ In aoea 44 sâra, tinerimea dela insti­ In şedinţa de Sâmbătă după amâ4i s’a
şi mai ou semă pentru poporul, din al cident să se fi dat pe faţă în consiliul de
tutul ped. teol. a ţinut serata sa literară- adresat în cestiunea d-lui Goldiş oâtră pre-
oăruia sîn a eşit densul şi oare prin acâsta, miniştri mari abusurl ce s’au făcut în Ad­ musicală, oarea a fost deplin suooâsă. A aidiu şi o interpelare, şi adecă, dâoă pă­
cjise, a dat o nouă dovadă de trăinicia şi ministraţia de răsboi de un şir de ani în- doua 4> an raportat secţiunile şi manda­ rintele Goldiş s’a candidat de deputat die-
puterea sa de viâţă. E consciu de marile ooca, cari acum se ţin secret, dâr după tele deputaţilor contra oărora nu au fost tal cu soirea şi oonoediul Episcopului său,
greutăţi, oe-1 aşteptă în acâstă nouă cale a răsboiu vor fi date pe faţă şi vor produoe insinuate proteste s’au verifioat, âr oâte-va seu nu? Şi dâoă postul de vicariu episeo-
Bpostoliei, dâr credinţa firmă în ajutorul un şir de scandaluri.
dificultate prin protest, au fost avisate la pe8o şi preşedinte al Oonsistoriului din
dumne4 eeso l’ încuragiat şi l’a făcut să Colonelul Vassos s’a reîntors la Atena. oomisiunea verifioatore. Tot în acâstă şe­ Oradea-mare este compatibil cu funcţiunea
a
primâscă totoşl toiagul, ce ’i s’a înore- Guvernul greoeso a făcut cunoscut puteri­ dinţă s’a oonstituit Sinodul, alegându-şl bi­ de deputat dietal sâu nu?
dinţat, lor reohiămarea a 25 de ofioerl şi două roul şi comisiunile pentru studiarea rapor- La acâstă interpelare Episcopul Ioan
Mulţămesce lui Dumnecjeu, pentru-că companii de geniu preoum şi a 400 de telor consistoriulni. Meţienu răspunde: oă părintele Iosif Goldiş
în (p de acjî a dat „biserioei. un apostol, âmenî din trupa de infanteria, din insula Spre a fi scurt în raportul meu, îm­ s’a candidat de deputat dietal fără scirea
ua
dieoesei Lugoşului păstor, patriei un mun­ Creta şi a promis oă succesiv va reohiăma part lucrările aoestui Sinod în două părţi, Episcopului său, şi fără a-şl cere concesiune,
citor înălţat şi neamului româneso un nou tote trupele sale aflătâre acolo.
voi vorbi adeoă despre verificări şi apoi adaugă apoi, oă dâoă i-ar fi oerut părintele
conducător pe căile oreştinismului“. Mulţă- Aioî (Atena) se mai vorbesce şi de despre lucrările meritorie ale Sinodului. Goldiş concesiune, nu i-ar fi dat’o, pentru-oă
mesoe apoi Romei şi Pontificelui roman, încheiarea unui armistiţiu pe 14 Era lumea ouriosă să vadă, oe va face nu i-o putea da, deâre-ce postul de vi­
căruia îi esprimă cea mai mare reounos- „Agsnţa Havas“ află următorele amă­ Sinodul cu verifioarea părintelui Goldiş. cariu episcopeso şi preşedinte al cousisto-
cinţă. Apoi mulţămesce Maiestăţii Sale şi nunte : Actul alegerii fusese difioultaf. prin un pro­ riului din Oradea-mare, reclamă trebuinţa,
înaltei oase domnitore, asigurând, că va Guvernul greoeso a cerut înscris dela test şi a fost transpus comisiunei verifioa­ oa titularul să fie tot-dâuna la postul său.
conduoe pe oredinoioşii săi pe căile fideli­ representanţii puterilor să intervină pentru tore. Asupra acestui aot a raportat eomi- La a doua întrebare răspunde, că cestiunea,
tăţii oătrâ tron şi a iubirei de patriă, oăcî mijlocirea păoii, Representanţii străini toţi siunea Joia trecută prin referentul ei Paul dâeă postul de vicariu şi preşedinte al
acestea sunt o scumpă moştenire a nâstră au promis bunele lor servicii. Numai tri­ Rotariu, oarele a arătat, că protestul fiind Oonsistoriului din Oradea-mare, este com­
dela moşi şi strămoşi. misul Germaniei a fost mai reservat şi a subscris de unii alegători mireni şi nu de patibil sâu nu ou funoţiunea de deputat
Se adresâză apoi cătră Escelenţa Sa adaus oă aşUptă instrucţiuni. Sa ore de însă preoţi, nu se pâte lua în considerare, oi dietal, este pendentă la Metropolie.
Metropolitul, esprimându-i reounosoinţă şi oă le va primi fără amânare. Pârta, se se respinge. Oeroetâud însă oomisiunea ao- Sinodul ia răspunsul presidial la cu­
mulţămită pentru poveţele, ocrotirea şi 4ioe, vrea să sprijinâsoă străduinţele pute­ tul de alegere ca atare, a aflat într'ânsul noştinţă, şi decide a să adresa ou rugarea
marea osnitalitate; apoi mulţămesoe arohie- rilor pentru paoe, dâr nu va consâmţi nioî- defeote esenţiale, şi adeoă, oă oomisariul la locul competent pentru resolvirea aoestei
reilor împreună slujitori, promiţând, că se odată la un armistiţiu, care să dea Greciei consistorial, deşi a observat, că s’a votat întrebări.
va sili să lucreze în armoniă cu ei întru numai mijlocul de-a se întări şi reculege şi pentru dânsul, nu s’a retras dela pre- La verificări a mai obvenit un cas re­
prosperarea biserioei şi susţinerea dreptu­ sub pretextul de tractărl de pace. Corpul sidiu, precum prescrie regulamentul pen­ gretabil, şi adecă un mandat de deputat
rilor Metropoliei. diplomatic e de părere, că continuarea ope­ tru alegerile sinodali, oi a condus până în mireneso din cercul electoral al Aradului.
In fine 4’ j despărţindu-se de raţiunilor de răsboiu sunt singurul mijloc de sfârşit actul alegerii. Oa defect esenţial Oontra verificării deputaţilor din acest cerc,
ce
aceste ziduri saore, „unde a învăţat din oo- a împedeoa ca tratările să se trăgăneze şi mai arată raportorul oomisiunei şi alte de­ Vasiliu Paguba şi Romul Oiorogariu au in­
pilăriă a lăuda pe Domnul în graiul dulce de-a ajunge la un resultat corăspun4ător fecte de formă, ce se văd din protooolul trat mai multe proteste, şi oomisiunea ve-
al mamei sale“, se simte dator a esprima scopului lor. Se mai asigură, oă Sultanul e de alegere, din oare se pote deduce, că rificătore, studiind aotele, a constatat, că
mulţămită membrilor oapitulului metropo­ gata a’şl ţinâ promisiunea dată ou privire protocolul nu a fost redactat în sensul re­ alegerea deputatului Vasiliu Pagubă, oara
litan, fraţilor şi învăţătorilor săi iubiţi, re- la autonomia, oe are a se da Cretei şi că gulamentului. De aceea oomisiunea pro­ a întrunit voturi în tote comunele, nu se
presenţanţilor autorităţii statului şi tuturor nici despăgubirea de răsboiu, pe care o va pune nimicirea aotului de alegere, pentru pâte escepţiona, deore-ee, dâoă se detrag
oelor presenţî, âr în special mulţămesce pretinde, nu va fi esorbitantă. Va cere nu­ defeote formali. voturile din protocâlele esoepţionate dâr
Monseniorelui Eornstein, arohiepisoopul la­ mai o mică rectificare de graniţă din oonsi- Faţă de aoâstă propunere deputatul adoptate de oomiaarul Petru Truţa la scru-
tin din Buouresol şi vicarului general ca­ deraţiunl strategice. Ignaţiu Papp a făcut oontra propunerea, tiniu, nu alteresâză majoritatea şi dorinţa
nonicului dela aoeeaşî Episcopia latină Iosif * ca alegerea să se verifice din motivul, oă alegătorilor, şi deci propune, âr Sinoduj
Beaud, cari din mare depărtare au alergat Dela Domolcos s’anunţă cu data de s’a întâmplat ou vot secret şi alesul a în­ cu unanimitate verifică alegerea deputatu-
pentru a asista la acâstă ceremonia. Mul- 10 1. c.: In timpul dimineţei o colână de trunit o majoritate de trei voturi. După --ui Vasiliu Pagubă.

i