Page 103 - 1897-04
P. 103
Nr. 94.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
Alt-oum stă însă lucrai cu alegerea Din Cernăuţi se anunţă, că înmormân acestei luni. Fasoicolul este împodobit ou prin^oonversaţiune modestă; lăţirea şi în
ţputatuloi Romul Ciorogariu. Dânsului, tarea tînărului dootor Grigore Onciul, emi exoelenta hartă a Asiei, luorată în stabi lesnirea gustului de lectură şi la aoei co
leoă constată comisiunea, oă i-s’a estradat nentul medio al spitalului ţării din capitala limentul F. A. Brookhaus în Lipsoa după naţionali, cari nu se află în sîuul reuniunii.
edenţional fără să fi întrunit majoritatea Buoovinei, a fost pe cât de mişcătâre, pe stările din 1896, apoi ou numărâse ilustra- Suntem convinşi, oă oultura în popo
rul nostru românesc a penetrat şi s’a lăţit...
>turilor, deâre-oe la sorutiniu s’a respins atât şi de imposantă. Serviciul divin a fost ţiunl (Tipuri asiatice, Rossele şi cultura Au-
între... margini mai restrînse, faţă de oe-
ră de motiv suficient protocolul de ale- oficiat de vioarul general dr. V. de Repta, traliei, Ateneul român, Băile heroulane,
lelalte popdre veoine; şi ou tâte aceste,
ire din comuna Semlao, şi s’a primit pro- âr după slujbă a ţinut un frumos disours fig. de zoologie, eto.) Intre articolele mai uu fiior îmbucurător.... ne ouprinde vă-
n
oolul de alegere din oomuna Tornia, unde d-1 dr. Wolan, profesor universitar şi direc mari se află multe de interes special ro 4® d, oă progresul său frumos.... ne dă
i s’a ţinut sinod parooliial electoral, ci s’a tor al spitalului. Oarul funebru a fost ur mânesc (Asachi, Ateneul rom,, Aurelian, speranţă pentru viitor. Acâstâ speranţă....
oă poporul nostru va ţine pas egal cu ce
cut un protocol de alegere ulterior, în mat păuă la locaşul de veol de I, P. S. Ausoni, Axentie Severu, Babeş, Bacaloglu,
lelalte popdră oonloouitâre ni-se pare că
irele, în mod ilegal, s’au îndus prin preotul S. Metropolitul Aroadie Oiupercoviol, ba eto.) Preţul de prenumorare este: fi. 5.— este realisabilă dâoă îi vom da mâna da
1
oga de acolo 75 de voturi nedate de ni- ronul N. Mustaţă, membrii familiei răposa pentru / tom şi ;fl. 10.— pentru 1 tom ajutor la avântarea lui.
2
enes. pentru d-nul Romul Ciorogariu. Din tului în frunte ou d-1 dr. Dimitrie Onciul, (10 faso.) şi se aohită antioipativ la W. Mijloce, aşedâminte oulturale se pot
Astă causă comisiuuea oonstată, oă ma- profesor la Universitatea din BucurescI, Krafft în Sibiiu. înfiinţa multe, ohiar şi fără sume enorma
ritatea voturilor a obţinut’o advocatul archimandritul Miron Oălinescu otc. La mor dâoă nu ni-ar lipsi spiritul de întreprindere,
urel Petrovicî din Nădlac, şi deol propune mânt au vorbit, d-nii dr. Zaloziecky şi şi aprigii sprijinitori.
nioirea mandatului da deputat al d-lui exarchul Popovioî. Catastrofa dela Paris. Suntem convinşi, că onoratul publio
român nu va rămâne indiferent faţă ou o
„jul Ciorogariu, 6r faţă de organele, care Ceremonia funebră dda Notre-Dame,
„Cultură", nu glumă! Corespondentul întreprindere aşa de salutară şi va sprijini
i comis ilegalităţi, oomisiunea propune a oe s’a săvârşit Sâmbătă a fost forte impu- după putinţă tîoăra nbstră reuniune,
din Mişkolcz al fâiei „Alkotmâuy* oomu-
ordona cea mai rigurâsă oercetare. nătâre. Catafalcul era ridicat în mijlocul
nioă următorete: Joi în 6 i. o. 4^ > °ând Apelăm der la mârinimositatea ono
ua
iainte d'a se lua condus, Sinodul a dis- bisericei şi conţinea corpurile coutesei de ratului public, la onoraţii d-nl autori, la
se ţinea târg de săptămână în Mişkolcz,
is a se oeti t6te protestele, ceea oe a ră- Jalin şi a d-nei Julian. Catafaloul era aco onoraţii d-ni profesori, la onoratele socie
două dame din societatea mai de frunte
t mult timp; între acestea s’a cetit şi o perit de corone printre oarl se observa acea tăţi de leotură cu rugarea, să binevoiâsoă
din acel oraş, anume d-na Kalman Mi- a sprijini reuniunea nostră, intrând în şi
ichiaraţiune a învăţătorului din Tornia, a împăratului şi împărătesei Germaniei.
hâlyffy şi d-na Baliut Kerekas, s’au luat rul membrilor ei şi donând pe sema bi-
,re e subsoris ca notariu în protocolul de La amedî sosesee d-l Felix Faure, blioteoei cărţi şi opuri de orl-oe natură.
la cârtă apoi la bătaie în mijlocul târgului.
egore, în oare arată, oă Sinodul electoral pe care oierul îl conduce;la o extradă, unde
Numitele dame erau fdrte cătrănite, aşa Nu ne îndoim, oă onoratul publio ro
1 s’a ţinut, şi că protocolul de alegere s’a iau loc prinţul şi princesa Radziwill, fa mân va îmbrăţişa ou aceeaşi oăldură şi
că cu plouarele se ataoau una pe altă. No
cut cu mult mai târcjiu. miliile victimelor, miniştri, corpul diploma reuniunea nostră, ou care a îmbrăţişat tote
bilele domne s’au bătut păuă la sânge. In
Faţă de propunerea oomisiunsi, d-1 tic şi demnitarii statului. Ţarul a fost re- întreprinderile de natura aoâsta.
luptă a eşit învingătore d-na Mihâlyfly.
sputat Nicolae Onou face contra propu- presintat prin ducele de Leuohtenberg. Adresa reuniunei este „Reuniunea de
Aoâsta după-ce bătu bine pe contrara sa,
irea, ca Sinodul să ordineze în aoăstă Corpul diplomatic presentâ oondolen- leotură română în Reoiţa-montană (Besicza-
se îndrepta spre servitorea ei, voind s’o bdnya).
istiune cercetare, er verificarea să se ţină ţele sale d-lui Faure, apoi d-1 Bavthou, în
bată şi pe ea, dâr la intervenirea unui po Vasilie P. Greabu,
suspens. Aoâstă propunere după lung! numele guvernului, adresâză un omagiu
liţist, d-na Mihâlyfly a fost oprită de-a preşedinte.
8cusiunl, ou mică majoritate s’a primit. suprem viotimelor căzute pe câmpul de
mai începe din nou la bătaiă. Acum se
Despre lucrările meritorie, voiă ra- on6re al carităţei, adăugând oă flagelul a
4ioe, că bărbaţii numitelor domne vor con
>rta pentru numărul proxim. aruncat doliul pănă şi pe treptele unui ULTIME SOIRI.
tinua cu arma bătaia, oe a fost începută
Rap. de soţiele lor în mijlocul târgului. Aşa de tron. Berlin, 10 Mai. Se susţine scirea,
O mulţime considerabilă asista şi la
scrie oaşul corespoudentul lui „A.-ny*. că preşedintele Republicei francese
ceremoniile funebre oe au avut loc în ce
Faure nu va merge în anul acesta
Grindină şi rupere de nor. O tele lelalte biserici.
la Petersburg. De altă parte se dă
gramă anunţă din Lipova, că eri, în 10 In timpul ceremoniei, mai tote pră
— 29 Aprilie v. ca sigur, că deja în cursul verei îm
1. o. o rupere de nor împreunată cu griu- văliile au fost îuchise. păratul Wilhelm va întdrce visita
„Corone eterne* la Cluşiu. Ni-se oo- dină a nimicit total sămănăturile. In oo *
unică, oă modul de-a onora memoria oe- muna Conop mai multe case şi alte edifi D-1 Felix Faure a primit pe baronul Ţarului.
r răposaţ! prin oontribuiri pentru scopuri cii au fost distruse de apă. de Morenheim, care i-a exprimat tâtă par
) binefacere în loc de-a se depune pe tea oe iau Majestăţile lor, ruse la doliul L i t e r a t u r ă .
isciug şi pe morminte cunune oostisitore Bare pentru chibrite. In minieteriul Franoiei. D-i Faure a rugat pe baronul de
■tifioiale şi naturale, modalitate introdusă ungureso de finanţe se luorâză la un pro Morenheim să transmită mulţâmirile sale Archiva, organul societăţii sciinţifice
> ji în mai multe părţi, — a aflat apro- iect de lege, prin care se proiactâză re Ţarului şi Ţarinei. D-1 Faure a primit de şi literare din Iaşi, ce apare odată ne lună
x
e şi imitaţiune şi la damele române din partizarea unei dări pentru chibrite. Se asemenea pe prinţul Radziwill care a re- sub direcţia d-lui A. D. Xenopol Nr. 3 şi
luşiu. asigură, oă ministrul de finanţe s’a hotâ- presentat pe împăratul şi împărătâsa Ger 4 (au. VIII) cuprinde: Românii în revo*
Inoă în t6mua anului treout, cu ooa- rît pentru întroduoerea sistemei italiene, maniei şi pe ministrul Danemarcei care a luţiunea lui Gheorge Doşa de Sept. S. Se-
unea deoedării D-nei Elena H o s s z u prin care f*brio9le de chibrite nu vor pute oula; Tot ce-i frumos; Uu vis (poesii) de
presentat d-lui Faure oondolenţele Suvera
. L a z a r , mai multe amice ale aces- pune în vend&re chibritele, înainte de-a fi nului său. G. Murau; Curoubaul (poesia) de I. Laur;
ia au pus temelia unui fond „întru amin provădută fiă-eare outiâ cu timbru din par * Amintiri de Gr. Alexandrescu; In linişte
tea iubiţilor r£posaţî , după modelul şi cu tea statului. Aceste timbre, seu mai bine (poesie) de J. Bonifaoe-Hâtrat; încercări
u
Ceremonia funebră a îmorm&ntărei du
:opul celui dela Braşov. Aoăstă iniţiativă 4is dări, vor varia după calitatea chibrite- cesei d’Alegon se va faoe Vineri la Paris, filosofice de O. G. Sterea; Pe muchia înăl-
a luat la propunerea d-nei Anna A. Popp ior dela 1 — 5 bani (fileri). O cutiă de chi Rămăşiţele mortuare vor fi depuse Sâm ţimei (poesie) de J. Bonifaoe-Hâtrat; Spiţa
isc. Lemeny, care a şi fost antorisată a brite, oare astădi costă 1 cr., atunol va familiei Cîrjă de Gh. Ghibănescu. Albina
bătă în oavoul diu Dreux.
sştepta atenţiunea Românilor asupra aceş oosta 2 or. * harnică; Rugăciune (poesii) de St. O.Iosif;
Lupta în contra alooolismului. Dărldesâmă
ti nobil început şi a stărui pentru conti-
Barul baronesei Hirscb. Pentru baza Cu ooasia catastrofei din Paris, stu
uarea lucrărei începute. Abonamentul pe an 15 lei.
rul de biuefaoare ars în Paris a dat baro- denţii români de acolo au trimis următârea *
D-na Auna Popp, după cum ni-se oo- aru
nesa Hirsch 937,438 franci. adresă de condolenţe di hfl parisian In Colecţiunea Şaraga din Iaşi au apărut
lunioă, se ocupă tocmai aoum ou luorarea „Figaro* :
jgulamentului necesar pentru adminis- Erăşi foc. O telegramă din Paris „Societatea studenţilor români din două luorărl ale cunosoutului publicist A.
area fondului, oare este depus la insti- anunţă, că în oircul Modier de acolo a is- Paris şi Liga română, prin comitetul său, Steuerman: Sărăcie (poesiă) şi 0 tomnă la
r
itul „Economul*, unde se vor aloca tote bucnit foo. Mai mulţi pompieri şi funcţio deplâng jalea care a lovit societatea pa- Paris (versuri şi p 03ă). Preţul unui volum
mtribuirile făcute în acest scop. Fiind-oă nari de poliţiă au fost greu răniţi. Graj risiană. (câte 300 pagini 8°) numai 1 leu.
*
i Oluşiu se practică în mare măsură obi- durile au fost distruse. Şi aci au voit să „Ne asociem din totă inima la aoestă
riu! de-a emula cu depunerea de cununi dea representaţii în scop de binefacere, durere şi vă rugăm să fiţi interpretul nos In editura şi proprietatea Tipografiei
tru faţă de opinia publică francesă*.
mmpe pe sicriul răposaţilor, prin ceea ce dâr din oausa arderii bazarului s’au amânat. „Aurora* A. Todoran din Gherla a apărut:
In numele studenţilor români: Preşe
on8umă (mulţime de bani fără niol un dinte ion T. Ghica; vicepreşedinţi: George „Părintele Nicolae, schiţe din viâţa preo
0 bună locuinţă pentru familia, spre
dos practic, iniţiativa damelor române din Valentin şi N. Oroveanu; Membri: Murgă- ţilor de George Sitnu“. Format 8° mare de
stradă, conatătătore din două odăi, bucă-
lluşiu e forte îmbuourătore şi merită să şeanu, Missir şi Teodoru. 50 pag. Preţul 50 cr.
tăriă, grădină eto. se pâfe închiria înce
ă cu căldură susţinută. Ofertele de acest
pând din diua de St.-Mihaiu. Loouiuţa se
îl, sunt a se adresa Dâmnei Anna A.
află în Strada castelului Nr. 36, , 0 nouă reuniune.
y opp năso. de Lemeny, care la flă-care oca- Resplata nmucei. Levasseur, renumitul
‘ *ue va achita în publio primirea sumelor Cămile în loc de boi. Iu oerourile agra Ni-se trimite spre publicare următo statistioian frances a făcut o paralelă, cum
ă cum se faoe şi la Braşov. rilor va produce mare ouriositste soirea, rul apel: se răsplătesoe (în general munca la diferi
oă un mare proprietar de pământ din Po- Onorat Public Român! tele naţiuni. După datele arătata de Le
Nenorocire la vânător©. Se scrie din
zen, în Galiţia, şi-a adus din Africa două vasseur, în Franoia oâştignl pe di a unui
nesol, că Duminecă diminăţa, în d°ri Conduşi de iubirea einoeră faţă de
cămile, ou care să-şi are pământul. Inoer- poporul nostru român, şi pătrunşi de nece muncitor îu termin mediu e de 5 franci,
e 4b au plecat la venătore de urşi doi
oe
carea i-a succes forte bine. Se d’ i că se sitatea simţită a unei reuniuni de lectură, (aprâpe 2 fi. 50 cr.); în Anglia aprâpe 3
tomânî. Ajungând la un punct anumit se oa
rentâză ou mult mai bine a se folosi la pentru şi poporul nostru de aci,.... în fi. Mai mult câştigă un munoitor din Ame-
lespărţirâ. După un timp ore-oare, unul faţa ingeri ţelor oe d’lnio întâmpină, să-şi
arat cămile, decât boi, pentru-oă cămilele D rioa, pe di l / —2 dollarl (adecă peste 4
3
4
lin vânători observa pe urs, oare se afla pâtă susţină usurile, datinele, limba şi re-
au o putere cu mult mai mare, âr ce pri- fi.) E adevărat, că în America un munoitor
ângâ nisoe tufe, la depărtare de o puşcă- ligiunea s , ca cei mai nepreţuiţi tesauri —
a
vesoe hrana lor, se îndestuleso cu mai pu după învingerea multor neajunsuri şi pe- câştigă mai mult pa Ţi, oa la noi, dâr sus
ură. Vânătorul puse puşca la ochi, tranc,
ţin. Adî, mâne vom vedâ prin Europa în deoî nu numai materiale ci şi morale, adî ţinerea e cu mult mai scumpă, aşa că com
i ursul se rostogoli. Când vânătorul grăbi
jug tot cămile în loc de boi. De vedem în plăcuta posiţiă a pută aduce parând preţul susţinere! ou a câştigului îu
pre prada sa, văcju, că ceea oe a puşcat la cunoscinţa onoratului publio român, că America, faţă ou cel dela noi, nu este mare
iu-1 urs, ci soţul său de vânătore. Acesta, „Enciclopedia română*. Aoestă mare ne-arn ajuns scopul de a înfiinţa o reu diferenţă. Iu Francia însă, susţinerea costă
idecă se aooperise pe spate o’un ţol negru publioaţiune editată sub auspiciile 'Asocia- niune de lectură română. Aprobarea statu 0 oă
telor acestei reuniuni şi din partea foru mai puţin, aşa că putem di® acolo mun
i astfel din depărtare şi fiind încă puţin ţiuuii Transilvane înainteză mereu ou paşi
rilor competente o am primit. citorul oâştigă mai mult ca ori şi unde.
ntunereo, vânătorul credu, că prietinul său siguri. E&so. IV-, în care se înoheiă litera
Soopul reuniuDei este cultura şi per
iste un urs şi aşa i-a trimes glonţul. Luni, A. şi se cuprind aprope 500 articole ou fecţionarea tuturor membrilor ei, parte prin Proprietar: SSr. Aurel Mureşianu.
v niaeţa a plecat la ZârnescI o oomisiune iniţiala B. este aprâpe întreg tipărit şi se lectură bună şi folositâre, spre a cărei scop
udecâtorâsoă spre a cerceta oaşul. va expedia abonaţilor ţîucă în deoursui reuniunea îşi înfiinţeză o bibliotecă, parte Heâactor responsabil; CJ-regoriu Maior.
