Page 11 - 1897-04
P. 11

Nr. 75,-4897.                                                  GAZETA TRANSILVANIEI                                                                                  Pagina 3


            autonomia.  Interesele  Italiei  în  Marea  me-  rasoă,  decâ  uu  ar  fi  oonsult,  ca  să  mârescă  că  Maiestatea  Sa  a  acceptat  propunerea  un  an  pentru  Austro-Ungaria  3  fl.  pe  /„
                                                                                                                                                                                              l
            diterană  pretind,  oa  ea  să  ţină  la  oonoertul  capitalul  social?  In  vederea  acestei  împre­  făcută  în  1895  din  partea  preşedintelui  an  1  fl.  50  or.  Pentru  România  pe  an  10
            european.  Dâoă  ocupaţia  Cretei  ar  dura  jurări  terminul  de  subscriere  a  noţiunilor  ţării,  ca  din  fondul  religionar  bucovinân  lei.  Abonamentele  se  pot  faoe  la  adminis­
            mai  mult,  guvernul  va  es&mina  Gestiunea  s’a proîungit pănă la 25 Aprilie n.          să  se  creeze  11  ştipendii  pentru  fiii  de  traţia „Tipografiei archidieeesane".
            trimiterii  de  trupe  din  armata  de  liniă  şi              r,'                         preoţi ort. orient, din Bucovina.                                  *
                                                               Păgânism  şi  convertiri.  Din  Hodmezo-
            va  obibsui  asupra  eventualei  necesităţi  a                                                   Cu  anul  1897/98  înoepând,  stipendiile    In  editura  „Tipografiei  „Aurora“  A.
                                                          vâsârhely  se  telegrafăză,  oă  acolo  păgâ-
            mobilisării flotei.                                                                        aoestea  se  vor  distribui  în  următorul  mod:   Todoran   din  Gherla  (Szamosujvâr)  a  apă­
                                                                                                                                                             u
                                                                                     1
                                                          nismul  continuă  a  lua  din  4 *  în  di   ma i  mari
                  D-l  di  Rudini  înoheiâ  cu  următorele                                             4  stipendii  de  câte  600  fl.  pentru  studenţi   rut  :  „Predice  pentru  Duminecile  de  peste
                                                          dimensiuni.  Nazsrenii,  în  număr  de-o  sută
            cuvinte:  Noi  am  intervenit  în  Creta  ou                                               în  medioină;  2  stipendii  pentru  elevii  la   an,  compuse  şi  lucrate  după  catechismul
                                                          de  inşi,  şi-au  insinuat  aprăpe  toţi  eşirea
            singurul  scop,  de  a  lucra  în  favorea  popo-                                          academia  militară  îu  suma  anuală  sistemi-   lui  Decharbe,  de  Vasiliu  Christe,  preotul
                                                          din  sinul  biserioei.  Peste  tot,  socialiştii  au
            raţiei  de  acolo,  şi  în  deplina  consciinţă  a                                         sată  pentru  aceste  institute;  2  stipendii  de   S.  Giurtelecului  şi  al  Lompertului.  Tom  II,
                                                          început  o  mişcare  pentru  a  se  scăpa  de
            datoriei  nâstre,  nu  ne  vom  abate  dela                                                câte  500  fl.  pentru  studenţii  la  şcâle,  su-   Dela  Dumineca  a  Xl-a  după  S.  Rosalii
                                                          contribuţiile  biserioescl  (pentru  susţinerea
            aoâstă ţintă (Aplause).                                                                    perioră  teohnică;  1  stipendiu  pentru  stu­  păuă  la  Dumineca  Vameşului".  —  Format
                                                          biseriaei,  preotului  eto.)  şi  de  aici  vine  lă-
                  Se  primesce  apoi  ordinea  de  db  prin                                            denţi  la  academia  montanistioâ  în  sumă  de   mare  8°,  ouprindend  vre-o  26  predice.  Pre­
                                                          pădarea  lor  în  masse  de  biserioă  şi  trecerea
            care  Camera  ia  la  cunosoinţă  declarările                                              500  fl.;  2  stipendii  pentru  studenţi  la  sec­  ţul 80 cr. (plus 5 cr. porto).
                                                         la  păgânism.  Mulţămită  nouelor  legi  poli-
            .guvernului ou 278 contra 132 voturi.                                                      ţia  de  silvicultură  a  şcâlei  superiâre  din
                                                         tioe  bisericesol,  religia  şi  biserica  a  înoe-                                              Iu  editura  aceleeaşl  Tipogrăfii  a  apă­
                                                                                                       Viena  pentru  cultivarea  pământului,  în
                                                          put  să  devină  înaintea  aeelor  loouitorî  o                                            rut:  Bocete,  adecă  Cântări  la  morţi,  adu­
                                                                                                       suma  de  500  fl.  şi  pentru  praxa  de  probă,
                                                          marfă,  pe  care  o  schimbă  ori  o  lapădă  care                                         nate  de  Ioan  Pop  Reteganul.  Format  pro-
                                                                                                       oare  are  să  premârgă  sus  numitei  şoole  su-
                                                          cum  vră.  Catolicii  şi  reformaţii,  se  dioe  în                                        tativ  de  188  pag.  cuprindend  peste  70  de
                                       — 2 (14j Aprilie.                                               periore  ovoata  de  400  fl.  Concursul  se  va
                                                         telegrama  amintită,  trec  la  unitari,  şi  aşa                                           versuri  sâu  „bocete  de  care  cântă  diecii
                 Alegerile  comunale.  In  cercul  al  3-lea   mai departe. ,                          esorie din partea preşedintelui ţării.        pentru  plată"  şi  „bocete  de  care  cântă  uâ-
            -electoral  (suburbiul  Sehsiă,  Braşov)  s’au                                                  După  cât  sciu  eu,  Mitropolitul  Mo-   murile  mortului".  Uu  esemplar  trimis  plă­
            săvîrşit  erl  alegerile  pentru  întregirea  re-   Sosirea  primăverei  s’a  anunţat  aslăcji  rariu-AndrievicI  dorea,  ca  aceste  stipendii   tit costă 40 cr.
            presentanţei  oomunale  în  sala  de  gimnas­  şi  în  părţile  acestea  ale  Braşovului  prin  să  se  creeze  pentru  şcolarii  sărmani  de  pe             *
            tică  a  soâlelor  române,  sub  conducerea  d-lni   un  fulger  şi  durduit  destul  de  puternic,  ce  la  şoâlele  secundare,  pentru-oă  piramida  de   D'n  Cluşiu  ui-se  enunţă,  că  d-ra  Ro-
            Ludovic  Roman,  ca  preşedinte  eleotoral.   pentru  întâia  âră  în  aoest  an  s’a  aucjit  ac|î  jos se 4idesoe.                     salia  N.  Pop,  învăţătâre  diplomată  în  lu-
            Au  fost  aleşi  unanim  oa  membri  în  repre-   pe  la  ârele  12  şi  35  minute.  Au  oăcjut  chiar   Eu  unul  aşi  preferi,  dâcâ  la  distri­  orul  de  mână,  a  pus  snb  tipar  o  carte  în­
            sentanţa  comunală  d-nii:  1)  Ludovic  Ro­  şi oâţî-va piourl de grindină măruntă.       buirea  acestor  stipendii  s’ar  avâ  în  vedere  titulată:  „Instrucţiune  pentru  a  învăţa  <le-
            man,  2)  Valeriu  Bologa,  3)  Vasile  Voina,                                             nu  atât  fiii  de  preoţi,  cari  în  privinţa  ma­  semnul  de  croit  fără  do  instructor".  Uu
                                                               Sinuciderea  unui  mare  duce.  O  tele­
            4)  Bartolomeu  Baiulesou,  5)  Sterie  Stinghe,                                           terială  tot  mai  au  ceva  şi  o  pot  duce  mai  esemplar  va  costa  80  cr.,  seu  2  franci.
                                                         gramă  din  Scirwerin  anunţă,  oă  Franoiso
            8)  Vasile  Popoviol,  7)  Ioan  Seniuoe,  8)  Ioan                                        uşor,  oi  în  prima  liniă  fiii  de  preotese  vă­  Abonate  oel  puţin  trei  esemplare  de-odată
                                                         Friderio  III  mare  duce  de  Meckleuburg-
            Aron,  9)  Laurenţiu  Maximilian,  10)  Dr.                                                duve,  cari  după  morte-a  bărbaţilor  lor  ră­  se  capâtâ  esemplarul  cu  60  cr.  sâu  1  franc
                                                         Sohwerin  a  murit  Sâmbăta  treoută  în  Can-
            Eugen  Meţianu.  —  Sapienţi:  1)  Vasile  Sfe-                                            mân  în  partea  cea  mai  mare  lipite  pămân­  50  bani.  Atragem  atenţiunea  mai  ales  a
                                                         nes.  La  început  s’a  fost  lăţit  vestea,  că
            tea,  2)  Dumitru  Pasou  Căoiulă,  3)  Dragomir                                           tului,  sărmane  ca  vai  de  ele,  şi  numai  greu  părinţilor  de  familia  şi  a  femeilor  îa  ge­
                                                         marele  duce  ar  fi  murit  din  causa  unei
            Pulpaş,  4)  Nicolae  Oancea,  5)  Teodor  Spu-                                            îşi  pot  ajuta  în  privinţa  oresoerii  copiilor,  nere  asupra  acestei  scrieri,  pănă  acum  a-
                                                         umflături  de  arteră,  dăr  acum  s’a  constatat,
            deroa.                                                                                     mai  ales  dâcă  aceştia  mai  sunt  mulţi  la  prope  singură  în  felul  său  la  noi.  Abona­
                                                         că  el  s’a  sinucis,  sărind  de  pe  un  pod  din
                 In  cercul  I,  II  şi  IV  eleotoral  (cetate                                        număr.                                        mentele  sunt  a  se  trimite  pănă  la  1  Maiu
                                                         causa  unei  bâle,  oe-1  tortura.  O  6ră  după
            şi  Braşovul  V8ohiu)  au  învins,  cum  am  ară­                                               Ar  fi  bine  deci,  după  părerea  mea.  n.  o,,  când  se  va  espeda  opul,  la  adresa  :
                                                         acesta  marele  duce  a  murit.  Răposatul  s’a
            tat  deja  erî,  Saşii  „vercjî“  asupra  Saşilor                                          ca  preotesele  văduvite  să  se  adune  în-  Rosalia  N.  Pop  în  Cluşiu  (Kolozsvâr,)  —
                                                         născut  în  19  Martie  1851,  la  24  Ianuarie
            moderaţi  şi  a  Maghiarilor.  In  oeroul  al                                              tr’unul  din  oraşele  buoovinei,  să  aducă  (Haas-paiais.)
                                                         1879  se  căsători  cu  marea  ducesă  rusâseă
            V-lea,  Blomena,  în9ă  a  eşit  lista  stabilită                                          aoâstă  oestiune  la  desbatere  şi  formulând
                                                         Anastasia  Mihajlowaa.  Din  aoâstă  căsătoria
            în  înţelegere  între  comitetul  esecutiv  al                                             plângerile  şi  dorinţele  lor  într’un  memo­             DI¥EiR$E.
                                                         el  avu  un  fiu  şi  două  fiice.  înmormântarea
            Maghiarilor din Braşov şi Saşii moderaţi.                                                  rand,  să  se  adreseze  ministerialul  de  oulte
                                                         marelui duce va fi în Ludwigslust.
                                                                                                       şi  instrucţiune  şi  să  oâră  ou  insistenţă,  oă   Minuni  cu  radele  electrice.  Grădina­
                 Cor6ne  eterne.  Din  inoidentul  morţii
                                                               Căleioriă de plăcere la Constantinopol.  la  împărţirea  stipendiilor  respective,  să  se  rul  castelului  regesc  dela  Cotrocenî  (în
            meritatului  bărbat  Ioan  Hannia,  în  amin­  Serviciul  maritim  român  a  organisat,  ou  ia  în  prima  liniă  fiii  lor  în  considerare.  România),  după  cum  se  sorie  din  Buou-
            tirea  memoriei  sale  am  mai  primit  dela  fa­  ooasiunea  sărbătorilor  de  Paşti,  călătorii  de  Deci  pe  lucru  domnelor  preotese,  că  e  în  reseî,  a  produs  in  iârua  treoută  adevărate
            milia  D-lni  advocat  Simeon  Damian  din  loo
                                                         plăcere  la  Constantinopol  şi  înapoi  ou  o  interesul D-v6stre..,.                      minuni  ou  ajutorul  radelor  electrice.  Acest
            suma  de  10  fl.,  drept  coronă  neperitdre  pe
                                                         reducere  de  50  la  sută  din  preţul  biletelor                          Ospetărescu.    grădinar  adecă  a  introdus  în  florăria  sa
            sicriul  regretatului  răposat,  ca  oontribuţiuue   de  clasa  I  şi  a  II,  atât  pe  liniile  ferate,                                mai  multe  lampe  mari  electrice  sistem
            la  fondul  pentru  şcolarii  români  săraci  „îa   cât  şi  pe  vapâre.  Un  afiş  special  răspândit                                  Edison,  cu  ajutorul  cărora  şi  ou  ajutorul
            memoria  iubiţilor  răposaţi".  —  Braşov,  13                                                    ULTIME SOIRI,
                                                         regulâză  amănuntele  acestor  călătorii  de                                               rafielor  solare  a  făcut  nisce  esperienţe  mi-
            Aprilie  n.  1897.  Comitetul  parochial  gr.  or.
                                                         plăcere.                                           Bucurescî,  1  (18)  Aprilie.  Ple­     raoulose.  Astfel  în  florăria  sa  a  făcut,  oa
           ■român din Braşov-cetate.                                                                   carea  Regelui  Carol  la  Abazia  s’a       fragile  de  câmp  să  orâscă  în  timp  de  ârnă
                                                              Etate  adâncă.  Din  Maramureş  se  scrie,
                                                                                                       fixat  pe  Dumineca  viitore,  6  (18)        la  mărimea  merelor.  Grădinarul  a  mai  pus
                  Socialiştii  şi  prima  fiîaiu.  Socialiştii  că  în  comuna  Valea  porcului,  a  murit  r]i-
            fac  pretutindeni  mari  pregătiri  pentru  ser­  lele  trecute  o  femeiă  văduvă  ou  numele   Aprilie.                                în  apropierea  unei  lămpi  electrice  o  pisică
                                                                                                                                                     sub  un  olopot  mare  de  sticlă.  Pisica  aci  a
            barea  dflei  de  1  Maia.  In  Ungaria  se  ma­  luaua  Fiiimon,  oare  s’a  născut  la  anul  1779,   BucurescT,  1  (18)  Aprilie.  Pre­
            nifestă  armm  pentru  întâia-6ră  şi  între  so­  a  fost  aşa-deră  de  118  ani.  Se  d' )  că  bă­  şedinte  al  Senatului,  în  locul  d-lui   fătat,  âr  pisicii  cei  mici  s’au  desvoltat  de
                                                                                           00
                                                                                                                                                     trei  ori  mai  repede  ca  de  obioeiu  şi  cei  oe
            cialiştii  agrari  tendinţa  de  a  serba  şi  ei  trâna  luana  în  totă  viâţa  ei  n’a  fost  nici­  Sturdza,  a  fost  ales  d-l  Eugen  Sta-
            •aoâstă  di,  oeea  ce  dovedesoe,  oă  propa­  odată  bolnavă,  nici  n’a  sciut  ce  e  dootor  tescu  cu  54  voturi  din  83  votanţi.   au  avut  colora  suriă  deschisă,  au  căpătat
            ganda  socialiştilor  industriali  a  început  să  şi oe e farmaoiă.                       D-l  Petre  Grădişteanu  a  obţinut  28       o colore albă orbitore.
            prindă  rădăcini  destul  de  puternice  şi  între                                         voturi.                                            Cişmele logofătului Tăutu.—Ion Tâutu,
                                                               Inundaţii  în  America.  Rîui  Missisipi                                             marele  logofăt  al  lui  Ştefan  oel  Mare  şi
            ţeranî.  In  mai  multe  părţi  ale  „Alfold"-                                                  Viena,  13  Aprilie.  Ambasadorul
                                                         din  Statele-Unite,  venind  mare  în  urma                                                apoi  al  lui  Bogdan  al  V,  a  fost  trimis  de
            ului  ei  se  prepară  să  arangeze  ou  ooasiunea                                         turcesc dela Atena a protestat în con­
                                                         unor  ploi,  s’a  revărsat  pe  tot  cursul  său,                                          aoest  din  urmă  domn  la  Ţarigrad  cu  10
            ooâsta  mari  demonstraţiunl.  Se  spune,  că                                              tra nâvălirei bandelor Greciei pe terito­    pungi  de  bani  plocon,  să  se  închine  Mol­
                                                         aşa  în  cât  50  de  oraşe  au  fost  inundate.
            şi  în  comitatele  Hajdu,  Bihor  şi  Biohiş  a                                           riul otoman. Tot-odată a ameninţat gu­       dova Turoilor.
                                                         60.000  mii  persone  au  perdut  bunurile  lor,
            înoepuc  să  se  srate  socialismul,  aşa  că  vor                                                                                            Intrând  la  vizirul,  Tăutu  se  desculţă
                                                         apa  trecând  peste  case.  in  oraşul  Memfis   vernul  grecesc  cu  un  ultimat.  Minis­
           -trebui  să  se  îmulţescă  şi  întărâscă  pretu­                                           trul  de  esterne  al  Greciei,  Skuzes,  a   după  obiceiul  turcesc,  dâr  cişmele  şi  le
                                                         populaţia  s’a  mărit  colosal,  mai  mulţi  din
            tindeni  posturile  de  gendarmî.  In  Oroshaza                                            declarat,  că  guvernul  Regelui  George     dete  slugei  sale  să  le  ţ,ină  în  mână.  Vizirul
                                                         cei inundaţi retrâgându-se acolo.                                                          vădeud  pe  slugă  în  salon  cu  cişmele,  stând
            se  proieotâză  chiar  înfiinţarea  unei  oasarme
                                                                                                       n’a  avut  nici  o  cunoscinţă  de  ac­      lângă stăpânul său, s’a mirat şi a dis:
            pentru  a  se  pută  staţiona  acolo  miliţiă.  In   Teatru  german.  Astă4i  Merouri  în  loo   ţiunea  bandelor,  care  s’a  început
                                                                                                                                                          —  Bine  logofete,  te  temi  că  am  să-ti
            fine  mai  e  mare  şi  temerea,  oă  muncitorii   de  drama  „Haus  Fourchambault"  se  va  da   noptea.  Inimiciţiile,  cjise  el,  au  fost  fur oismele?
            agrari  vor  să  se  pună  în  grevă,  din  oare   „Othello", tragedie de Sohekespeare, âr mâne   începute  de  trupele  turcesc!,  care  au   —   Măria  ta,  d’   logofătul,  într’o
                                                                                                                                                                             30
            •causă  proprietarii  de  moşii  se  văd  fârte   „Die Râuber" de Sohiller.                tras  asupra  unui  post  grecesc,  ră­      ţâră  unde  omenii  vreau  să  aibă  tot  ce  văd
            ameninţaţi,  „înţelepţii"  din  fruntea  comi­                                                                                          ou  ochii,  e  bine  să  bagi  de  sâmă  şi  de
                                                                                                       nind pe şeful postului.
            tatului  Bichiş,  după  cum  comunică  foile                                                                                            oismele din piciâre.
                                                               Scirî  mărunte  din  România.  Erî  după     Atena,  13  Aprilie.  Admiralii  ma-
            budapestane,  într’o  adunare  a  comitatului,                                                                                                —  Nu  te  teme  logofete.  Acum  sun­
                                                         amiadi  Principesa  Maria  şi  Marea  Ducesă   relor  puteri  au  cerut,  ca  blocarea  tem prietini, uu duşmani.
            ce  s’a  ţinut  (jilele  aoest-a,  a  hotărît  să  se   de  Hessa  şi  Rhin,  împreună  ou  A.  S.  R.
            adreseze  eătră  ministrul  de  interne  pentru  Principele  Ferdinand  au  asistat  la  ultimul   se  se  estindă  şi  asupra  golfului  Pe-   —  PrietiDÎ,  ne-pretinî  cişmele  tot  mi
            a-1  ruga,  ca  în  caşul  isbuonirei  unei  greve  oonoert simfonic dat la Ateneu.        loponesului.                                 le  puteţi  fura.  Şi  apoi  eu  doresc,  să  fim
                                                                                                            Din  Larissa  se  anunţă,  că  in­      prietini  ÎDtre  noi  nu  numai  cu  inima  oi  şi
            între  muncitori,  să  ia  de  timpuriu  măsuri    —  Pe  4iua  de  1  Aprilie  totl  direotorii                                        cu piriorele.
                                                         scâlelor  de  oficerî  şi  militare  diu  ţâră  au  surgenţii  grec!  n’au  fost  respinşi
            pentru  a  pune  miliţia  la  disposiţia  proprie­                                                                                            Şi-a  rămas  sluga  în  salon  cu  oismele
                                                         fost înaintaţi loooteuenţl-ooloneli.          peste  graniţă  de  cătră  oştirea  tur-
            tarilor.  —  Aucjl  cap!  In  locul  muncitorilor                                                                                       în mână, în ciuda vizirului.
                                                               —  Comuna  urbană  Slatina  a  fost  au-  cescă,  ci  au  străbătut  ante-posturile
            să  li-se  dea  proprietarilor  miliţiă!  Der  ce
                                                         torisată  să  primâscă  legatul  de  4000  lei,   turcesc!  şi  s’au  întărit  pe  teritoriul
            -să  facă  aceştia  ou  miliţia?  Vor  putea  dâră                                                                                      HHgT" Domnii abonenţi, cari încă
                                                         lăsat  de  decedata  Fântâneanu,  oare  să  ser-   macedonean.
            constrânge  pe  muncitori  să  fiă  mulţămiţî  vâsoă la întreţinerea anuală a 4 paturi.                                                 nu şi-au reînoit abonamentul, să
            ■ou  sortea  lor  şi  să  se  apuoe  de  lucru  ?   —  Din  Galaţi  se  oomuuioă  „Liber."
            Mulţâmirea  nu  se  câştigă  prin  forţa  baio­  oumoă  în  port  domnesoa  o  stagnaţiune  com­     L  â t e i r a t i s r ă .         binevoiăscă a-1 reînoi neamânat,
            netelor, ooconilor dela Bichiş!              plectă  de  afaceri.  Comerciul  în  oraş  se      „Foia  Pedagogică"  oe  apare  în  Sibiiu  la   ca să nu li-se întrerupă regulata
                                                         plânge  asemenea  de  o  lipsă  de  afaceri  cum
                 „Selăgiana“.  Interesul  publicului  ro­  n’a fost încă nici odată.                   l-a şi 15-a a fiă-cărei luni sub redigiarea D-lui   espedare a diarului.
            mânesc  faţă  de  noua  bancă,  „Sălăgiaua",                                               Dr.  D.  P.  Barcian.  Nr.  7  cuprinde:  Resu-
                                                                                                                                                                     Administratiunea
            oe  se  va  înfiinţa  în  Jibou  a  întrecut  orî-ce                                       mat  de  istoria  geometriei  elementare,  de
                                                                    Difrs [Bucovina.                                                                                     „Gazetei Transilvaniei .
                                                                                                                                                                                              44
            aşteptări.  S’au  subscris  deja  peste  1400  ac­                                         D.  Cornşa.  —  Modele  de  lecţiunl:  Erba  de
            ţiuni.  Adunarea  eontiauantâ  a  noului  insti­                    — Martie v. 1897.      pe  livade,  de  Dr.  D.  P.  Baroiauu.  —  Diu   Proprietar: S5r. AsareS iWaareşiama.
            tut,  pe  cum  s’a  anunţat,  se  va  ţină  la     Stipendii din  fondul religionar. „ Amts-  literatura  şcolară  (Urmare  din  Nr.  6).  —
            4  Maiu,  când  acţionarii  vor  avă  să  hotă-  blatt"  dela  12  Ianuarie  o.  comunicase  soirea,  InformaţiunI. — Felurimi. Abonamentul pe        Redactor responsabil: CSregoa’iai Maior.
   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16