Page 13 - 1897-04
P. 13

MseţiîM, AlTOlnţlm                                                                                                                                        ...gaieta'* iese în flâ-care iii.
                     li îipoîiiili                                                                                                                                        Aaonamente pentru Anstro-Ungaria:
              Ri’mov. jJk.ţa mare 5Tr. SO,                                                                                                                                  Pe un an 12 fl., pe şese ioni
                                                                                                                                                                              6 fl., pe trei luni 3 fl.
                 SoxisorI ne'lramwie na ut
              primara, — M.wj';w«'i;wa ua es                                                                                                                               N-rii de DumlneoS 2 0. pe an.
             {IstrUnot,                                                                                                                                                     Pentru România si străinătate:
             1 IHSS8ĂTE a» primase la Udail-                                                                                                                                Pe un an 40 franol, pe şăae
              ntatraţluno în Braşov gi Ia nr-
              mătArele Birouri ila ssuinclurî:                                                                                                                              luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
                                                                                                                                                                            N-rii de Dumineoă S franol.
                In Yioca; Jf. Ihika, jfemrich
              Schalek, Rudolf %oase, A. Oppehka                                                                                                                            Se prenumără la tAto oficiale
              Baoh-folger; .intox Oppaitk, J.                                                                                                                              poştale din intru şi din afară
              Datuubcr, in Wndapestts: A. 7.                                                                                                                                   şi la dd. aoleotori.
              Qoldborgarg, I-ckstein Bemat; in                                                                                                                         iiH'namfiutul pentru Braşov
              Bacurosci: Agenco Havat, Suo-                                                                                                                               administraţiunea,  piaţa  mare,
              ouraale de Roumunio; in Ham-                                                                                                                                târgul  Inului  Nr.  30  etagiu
              barj,: Karoiyi ofc Liebmann,                                                                                                                                I.:  pe  un  an  10  fl.,  pe  şâse
                 Preţul Ir.aerjlunllor: o aeriă                                                                                                                           luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 60 or.
              garmond  pa  e  colină  0  or.  si                                                                                                                          Cu  dusul  în  casă:  Pe  im  an
              BOor.  timbra  pontru  o  pnbli-                                    A  1  T  T  7  L   XuSS:.                                                               12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
              utiro.  Publicări  mai  dese  după                                                                                                                          3  fl.  Un  esemplar  5  cr.  v.  a.
              tarifă ai învoială.                                                                                                                                         său  15  bani.  Atât  abonamen­
                Reclame  pe  pagina  &  8-a  o                                                                                                                            tele  cftt  şi  inserţiunile  sunt
              Beriă 10 or. mia 30 bani.                                                                                                                                        a se plăti înainte.
                 Nr. 76.                                                         Braşov, Vineri 4 (16) Aprilie                                                                       1897.

                                                           terese,  care  nu  se  restrînge  numai  mai  trebue  deci  se  spunem,  cât  de                 Şi  în  faţa  celor  ce  se  petrec,
                                                           la  dorinţa  archiereilor  amintiţi,  de-a  mult  atinge  acesta  afacere  şi  pe  Ro­     credem  că  a  sosit  momentul,  ca
                   Nou a b o n a m          e n t          susţine  6re-care  contact  cu  înaltul  mânii  uniţi.  Der  acum  se  mai  ridică  acest  cler  şi  popor  să  se  deştepte
                                                           cler  catolic  unguresc.  Şi  acest  cerc  încă  o  cestiune,  care  nu  ne  este  din  letargia,  ce  pare  a-1  fi  cuprins
                                  la
                                                           de  interese  apare  destul  de  clar  in­    nouă,  der  care  în  anii  din  urmă  în aceste cestiunî de vieţă.
             Gazeta Transilvaniei                          dicat  chiar  prin  hotărîrile  ultimei  părea  a  fi  adormit  cu  totul:  cestiu­
                                                           conterenţe  episcopescî,  ţinute  sub  nea autonomiei catolice.
                    Cu 1 Aprilie 1897 st. v.               preşedinţa primatelui unguresc.                    Vorbind  de  acâstă  cestiune  a              CRONICA POLITICA.
             s’a  deschis  nou  abonament  la  care             A  fost  vorba,  precum  seim,  la       autonomiei,  organul  guvernului  „Pes-                                  — 3 (15) Aprilie.
                                                                                                                    ff
             Invităm  pe  toţi  amicii  şi  sprijini­      conferenţă  din  urmă  episcopâscă  dela  ter  Lluyd   constată,  că  ea  n’a  fă­               S’a  pus  ârăşl  la  ordinea  (filei  cestiu-
             torii fâiei nostre.                           7  1.  c.  mai  ales  de  doue  cestiunî  cut  pănă  acuma  aprope  nic!  un  pro­         nea  cvotei.  Deputaţiunea  austriaoă  a  ovotei
                                                           f6rte importante, care — avend în ve­         gres  şi  acâsta  în  parte  mare  din
                   Pretai ailh©!ni;2!raB63iratcE5iiBss                                                                                                a  hotârît  îndată  după  constituirea  ei  oa
                                                           dere  tendinţa  permanentă  a  episco­        causă,  că  în  afacerea  autonomiei         pentru  scurtarea  pertractărilor  sâ  provâoe
                         Pentru Austro-Ungaria:            patului  catolic  unguresc  de-a  înrîuri     „nu  este  numai  guvernul  şi  clerul,      deputăţia  ungară,  oa  lăsând  la  o  parte  oo-
             pe ta-ii. auri.       .............................. 13 £L. cu  decisiunile  sale  direct  şi  asupra  care  are  cuvântul,  ci  totalitatea  cre­
                                                                                                                                                      inunioarea  în  scris  să  între  în  pertractări
             pe şese I-u-xiă ................................... 6 fl..  desvoltărei  şi  organisărei  Metropo-  dincioşilor  catolic!  ai  ţerei“;  căcî  se
             pe trei 1-u.rri ...................................... 3 fl.  liei  române  de  Alba-Iulia  şi  Făgă­  tractâză  tocmai  de-a  se  da  acestei   verbale.  Asupra  aoestei  propuneri  se  va
                                                                                                                                                      pronunţa  deputăţia  ungară  a  cvotei  îu  vii-
                      Pentru România şi străinătate:       raş,  —  se  estind  asupra  întregului      totalităţi  un  cerc  dre-care  la  resol-    torea  sa  şedinţă  dela  24  Aprilie  a.  c.  Se
                                                           cler  şi
             pe-u-xx a,xx                                40 fxarLCÎ.popor  român  unit  din  Tran­      varea  afacerilor  şcolare,  fundaţionale
             pe şese 1-a.xi.i................................. SO  ,,  silvania şi Ungaria.             şi administrative ale bisericei.              orede,  oă  deputăţia  ungară  va  oousimţi  la
             pe trei 1-u.ni .................................... IO   „                                                                               propunerea  celei  austrisoe,  care  se  va  în­
                                                                E  vorba  de  congruă  sâu  de  sa-           Va  se  cfi   trebue  se  se  înţe-  truni  apoi  ârăşl  la  28  Aprilie.  îndată  după
                                                                                                                          ca
                    Abonarea  se  pote  tace  mai  uşor    larisarea  preoţimei,  şi  de  autonomia
                                                                                                        lâgă  clerul  cu  mirenii  şi  ministrul  aoâsta  oei  15  membri  ai  deputăţiei  aus­
             prin mandate poştale.                         catolicilor.  Şi  printr’una  şi  printr’alta   Wlassics  stărue,  ca  acâsta  se  se  în­
                                                           se  intenţionâzâ  a  trage  în  cercul  or-                                                triaco  a  cvotei  vor  veni,  se  crede,  la  Bu-
                                    Administraţiunea                                                    tâmple  la  un  viitor  congres  catolic  dapeatâ  şi  vor  desemna  din  sînul  lor  7
                                                           ganisaţiunei  interidre  a  bisericei  ca­
                                                     15
                          „fsaizeteS Tn'asîssfivafiisBeB ®.                                             prin  compunerea  unui  statut  de  au-  membri,  oarl  se  vor  consulta  împreună  ou
                                                           tolice  unguresc!  şi  biserica  română      tonomiă,  seu  mai  bine  cfi   prin      re "  7  membri  ai  deputaţiunei  uugare  in  pri­
                                                                                                                                         s
                                                           unită,  şi  se  ţintesce  la  o  definitivă   visuirea statutului de autonomiă adus
                                                           încopciare,  or!  mai  bine  efis  conto­    de congresul catolic dela 1870—1.             mele  (file  ale  lunei  lui  Maifi  în  mod  ver­
                                                                                                                                                      bal  asupra  stabilirii  ovotei,  care,  precum
               Noue lupte în perspectivă.                  pire  a  ei  cu  biserica  romano-cato-                                                    soim,  este  oei  mai  delicat  punct  al  paotu-
                                                           lică.  Acdsta  -mai  ales  în  ce  privesce        In  privinţa  acestui  congres,  mi­
                   Seina,  că  numai  de  curend  s’a  regularea  autonomiei,  ce  este  pusă           nistrul  a  comunicat  conferenţei  epis­     iui, despre a oâruia reînoire se tractâză.
             ţinut  drăşî  o  conferenţă  a  episcopi-  în prospect.                                    copescî, că deja a primit consensul Ma-                            #
             lor  catolici  în  Budapesta.  Mai  îna­           Tendinţa  esistă  dec!  şi  nu  se      jestăţii  Sale  pentru  ţinerea  lui,  ceea        Alaltăeri  s’a  făout  o  alegere  de  de-
             inte  de  vreme,  aceste  conterenţe  pote  contesta.  De-ocamdată  se  lu-                ce  conferenţă  a  şi  luat  la  cunoscinţă   putat  în  Szigetvâr.  Peţitori  la  aoest  man­
                                                                                             sa
             oferiau  puţin  interes  pentru  noi  Ro­     crdză  cu  mare  zel  la  aşa  cfi   regu­   cu bucuriă.                                   dat  au  fost  doi:  unul  faimosul  Bartha  Mi-
             mânii.  De  când  înse  au  început  se  lare  a  coDgruei.  La  stăruinţa  guver­               E  vorba  aşa-dâră  de  reînpros-  klos,  despre  oare  soim,  oă  la  alegerile  tre-
             ia  parte  la  ele  regulat  şi  archiereii  nului  s’a  procedat  la  conscrierea  ve­    petarea  uneltirilor  de  acum  27  de  oute  a  fost  dat  afară  din  dietă  din  partea
             bisericei  române  unite,  consfătuirile  niturilor  preoţesc!  şi  acesta  s’a  şi        anî,  care  ţinteau  făţiş  la  contopirea  lui  Banffy;  âr  al  doilea  a  fost  guverna­
             acestea  au  câştigat  şi  pentru  noi  o  terminat  în  cele  mai  multe  comi­           bisericei  române  unite  cu  organis­        mentalul  Olay  Lajos.  Bietul  Bartha,  de
             importanţă,  de  care  din  nenorocire  tate,  âr  peste  puţin  comisiunea  reg-          mul  bisericei  catolice  unguresc!  prin-  când  a  eşit  din  dietă,  umblă  în  ruptul  ca­
                                                                                                                                               s
             prea  puţini  dintre  noi  îşi  dau  sâma  nicolară  pentru  congruă,  compusă  tr’un  statut  organic  comun,  cfi   al  pului  să  mai  pună  mâna  pe  vre-un  man­
             şi  cei  mai  mulţi  consideră  acâstă  jumetate  din  cler  şi  jumătate  din             autonomiei bisericesc!.                       dat,  der  fără  sacoes.  Aoum,  la  alegerea
             cestiune  ca  ceva,  ce,  înatară  de  cer­   mireni,  va  avă  să  stabilescă  definitiv        Nu  seim,  ce  atitudine  a  luat  şi  dela  Siget,  se  dusese  şi  el  cu  mari  speranţe,
             cul preocupărilor nostre, privesce nu­        aceste  venituri.  In  acâstă  comisiune  va  lua  episcopatul  român  unit  şi  dâr  de  geaba,  oăoî  după  cum  9pune  „Ma-
             mai pe archierei.                             a  fost  ales  într’un  loc  vacant,  la  ul­  în  deosebi  Metropolitul  faţă  cu  ces­   gyarorszâg“  autorităţile  administrative  din
                   Lucrul  înse  nu  stă  aşa.  Insă-şî  tima  conferenţă,  şi  Metropolitul  Bla-  tiunea  autonomiei.  Vedem  înse,  că  acel  cerc  au  primit  poruncă  de  sus,  ca  pe
             presenţa şi concursul archiereilor noş­       şiului.                                      pdte  numai  câteva  luni  ne  mai  des­      Bartha  să-l  trântâscă  la  orl-oe  cas.  Aşa
             tri  uniţi  la  acele  consfătuiri  face,  ca      Nu  numai  odată  s’a  discutat  în  part  de  reîmprospătarea  luptelor,  ce-  s’a  şi  întâmplat.  Fisolgăbirăul  Fenyosi  dela
             cele  ce  se  discută  şi  se  urzesc  în-  colănele  foiei  nostre  cestiunea  con-  au trebuit se le pdrte clerul şi poporul  Barcsa  a  citat  pa  toţi  primarii  din  cercul
             tr’ensele  se  arunce  reflexul  lor  mai  gruei  în  raport  cu  interesele  de  vieţă  Românilor  uniţi  în  anii  1870  pentru  său  la  siue  şi  li-a  spus,  că  va  fi  vai  de
             departe şi se atingă un cerc de in-           ale  bisericei  şi  naţiunei  năstre.  Nu apărarea independenţei bisericei lor.            pielea aceluia, care ar cuteza să voteze




                  FOILETONUL „GAZ. TE ANS. “               ţitul  sârelui  le  strălucea  oa  semn  de  feri­  da  sore  printre  bănci  albe  de  nisip.  Fe­  sgomotos  al  publicului,  care  îşi  admira  fa-
                                                           cirea  mult  visată  ce-i  aştepta.  încă  şi  mai  meile  păşiau  încet  spre,  biserică.  0,  înohi-  foritul.
                                                           mult  îi  întăria  în  iluziile  viitorului  lor  de  naţi-vă,  închinaţi-vă  pentru  oei  oe  se  apro-   Drăgălaşa   Columbina   era   blândă
               Tablouri alese de Andersen.
                                                           aur  cântecul  priveghitârei  ce  începu  să  piă de mormânt, dincolo de valurile mării.   şi  bună  ou  el,  dâr  totuşi  preferi  a  să  că­
                        Sera a trei-spretjecea.            cânte;  ea  nu  era  o  profetă  falsă,  oi  le  ves­                                      sători  ou  frumosul  Arieohino;  ar  fi  fost

                   „Lunecai  peste  livada  din  Luneburg“   tea  ferioire.  Vântul  bătea  aşa,  că  nu  puteau   Sera a patru spre-ijecea.          într’adevăr  prea  comic  să  se  împreuna  frum-
                                                           înţelege  cântecul  următor  al  pnveghitorei:                             14    se        seţea  cu  urîoiunea.  Când  era  polichinell
             dise  luna.  „In  drum  era  o  căsuţă  încuDju-                                                 „Cunosc  un  ipolichinell ,  cfi   luna,
                                                           „Plutesce  lin  pe  undele  mărei!  Drumul                                                 mai  indispus  singura  Columbina  era  în
             rată  de  arbori  şi  tufe  în  cari  cânta  o  pri-                                       „publicul  numai  putea  de  veseliă  când  îl
                                                           lung  ce-1  a-i  a-1  face,  l’ai  plătit  cu  tâtă                                        stare  să-l  facă  âr’  să  rîdă;  la  înoeput  să
             vighetâre  rătăoită.  In  gerul  nopţii  trebuia                                           vedea  apărând  pe  scenă,  cel  mai  mic  gest
                                                           avuţia  ta,  sărac  şi  fără  ajutor  vei  ajunge                                          prefăcea  şi  ea  oă  este  melanoolioă,  mai
             să  moră;  era  ultimul  ei  cânteo  ce-1  aucfiL                                          îl  aflau  comic,  aşa  oă  din  rîs  numai  ieşâu.
                                                           în  Canaan.  Vei  fi  silit  a  te  vinde  însuţi,                                         târtjiu  se  liniştea  şi  în  cele  din  urmă  în­
             Aurora  lucise  deja;  o  caravană  să  (jârea                                             Deşi  nu-şl  da  poliohinellul  mare  silinţă,  era
                                                           asemenea  şi  nevasta  cu  copiii.  Dâr  mult  nu                                          cepea să rîdă şi să-l taohineze!
             venind,  erau  de  sigur  familii  emigrante,                                              natura  lui  de  aşa.  Deja  de  oopil,  când  să
             cari  voiau  să  iea  drumul  spre  Hamburg,   vei  suferi!  In  dosul  plantelor,  ale  căror   juca  ou  ceilalţi  cameracjl,  chiar  şi  atunci   „Sciu  ce-ţl  lipsesoe!“  îl  cfi°e»  ©a*  Tjhi-
                                                           flori  răspândesc  nn  parfum  îmbătător,  te
             de  unde  să  pcrnâseă  mai  departe  la  Ame­                                             era  polichinell;  natura  a  voit  aşa,  îl  dase  birea“  !  —  şi  atunci  trebuia  să  rîdă.  „Eu
                                                           aştâptă  îngerul  vestindu-ţl  mârtea;  salutul
             rica,  unde  le  surîdea  norocul  unei  vieţi  în-                                        o  ghiabă  în  spate  şi  una  pe  piept.  Tru-  şi  iubire!“  striga  el  „oeva  mai  caraghios
             floritore  despre  care  visaseră  ei  adese-orl   lui  îţi  va  sufla  friguri  de  morte  in  sânge,   pesce  era  forte  oaraghios  desvoltat,  'dâr  în  nu-mi  pot  închipui!  cum  ar  aplauda  pu­
                                                                                                                                                                            11
             în  patria  lor.  Femeile  îşi  duceau  copiii  oei   plutesce, lin pe mare! tt            elasticitatea  spirutului  şi  simţul  desvoltat  blicul  !  —  „Da  iubirea   adauge  ea  şi  urma
             mai  mici  în  spate;  âr  cei  mai  mari  săreau   Intrâga  oaravană  asculta  cu  bucuriă  pentru  tot  ce  este  frumos  şi  înălţător  nu-1  o’un  pathos  oomio.  „Eşti  amorezat  da  miue!“
             împrejurul  lor;  pe  spatele  unui  oal  slăbă­  oântecul  priveghitorei,  căci  le  prevestea  intreoea  uşor  cineva.  Teatrul  era  idealul  Da  aşa  ceva  se  pâte  cfio©i  unde  soii  că  iu­
             nog  era  bogăţia  întregă  a  emigranţilor  aşe­  fericire  1  In  răvărsatul  cerilor,  ţăranii  mer­  vieţii  sale.  De  ar  fi  avut  norocul  să  fiă  birea  este  imposibilă  răspunse  el,  sărind  în
             zată.'  Vântul  suda  reoe;  copiii  se  alipeau  geau  prin  livadă  la  biserioă;  femeile  îm­  înalt  şi  svelt,  ar  fi  fost  la  ori  oe  scenă  în­  sus  scuturâudu-se  de  rîs;  nici  pomenâlă
             sgriburând  d6  mamele  lor,  oarl  priveau  în  brăcate  sărbătoresce  în  negru  ou  broboda  semnată,  primul  tragedian;  sufletul  îl  era  nu  mai  era  de  melancolia.  Şi  totuşi  spu­
             sus  la  mine,  par’că  voiau  să-mi  istorisâscă  albă  pe  cap,  se  păreau  a  fi  forme  coborîte  plin  de  tot  ce  este  mare  şi  eroic;  şi  totuşi  sese  adevărul  mica  Columbina,  o  iubea,
             şi  mie,  în  ce  sărăoiă  mare  se  udaseră  pănă  dtn  ioânele  vechi  ale  bisericei.  De  jur  îm­  destinul  i-a  fost  a  fi  polichinell.  Chiar  du­  iubea  aşa  de  mult,  cum  iubea  tot  ce  o  fru­
             acum.  Tot  gândul  acesta  îi  muncea  şi  pe  prejur  nu  se  vedea  decât  numai  o  regiune  rerea  şi  melancolia  sa  îl  mărâu  nepăsai-ea  mos şi înălţător în artă.
             ceilalţi  din  caravană.  Eoşeţa  cerului  la  sfin­  mortă,  tot  erbă  uscată  şi  tufişuri  pârlite  comică  îu  figura-i  marcată  şi  provoca  rîsul  In diua nunţii ei, polichinell era fi-
   8   9   10   11   12   13   14   15   16   17   18