Page 14 - 1897-04
P. 14

Pagina 2                                                           GAZETA TRANSILVANIEI                                                                      Nr. 76.—1897.


          pentru  Bartha.  Prin  asta  încă  tot  nu  s’ar  ministraţiei.  In  fine  asigură  Simioî,  oă  Ser­                                   or.  pentru  elevi.  —  Atragem  deosebita
                                                                                                                 Crisa în Orient.
         fi  descurajat  cu  totul  acest  candidat,  dâr  bia  voesoe  susţinerea  păoiî,  şi  integritatea                                      atenţiune a publicului!
          s’a  întâmplat,  că  Bartha  s’a  dus  în  co­  imperiului  otoman  şi  nu  va  agrava  în  nici   Depeşe  private,  oe  au  sosit  din  Atena
          muna  Szulok,  oare  este  locuită  de  Şvabi,   un  oas  situaţia  generală  printr’o  procedere   spun,  că  insurgenţii  prin  ocuparea  posi-   Gorbne  eterne.  Din  incidentul  morţii
          având  vre-o  200  de  alegători.  Aci  Bartha  agresivă.                                  ţiunii  dela  Baltimos  au  întrerupt  într’adevăr  mult  meritatului  bărbat  loan  Hannia  întâm­
          n’a  putut  face  mare  ispravă  cu  limba  un-                                            comunicaţia  între  trupele  turcesc!  din  Epir  plată  în  30  Martie  v.  o.  Ou.  d-n  subjuda
          guresoă  şi  de  aoeea  a  mai  slăbit’o  ou  şo­                                          şi  cele  de  sub  oomanda  lui  Edhem-paşa.  oeroual  în  Sassebeş  loan  Paraschiv  şi  domn»
          vinismul,  lăsând  pe-un  tâlmaoiu,  oa  se  tăl-  Banul croat în contra reuniunilor.      Se  fiice,  oă  posiţia  dela  Baltimos  a  fost  Eugenia  Paraschiv  năsoută  Mihali  ni-au  tri­

          măcâsoă  poporului  în  limba  germană  pro­      Banul  croat,  contele  Khuen-Heder-     asediată  de  Greoi  pănă  Luni  sâra,  oând  gar-  mis  suma  de  10  fi.  drept  oorână  neperitâre
          gramul  său.  Ostenâla  însă  i-a  fost  de  geaba   vary,  a  surprins  pe  Croaţi  ou  un  dar  de   nisâna  s’a  predat  şi  insurgenţii  Greoi  ou  pe  sicriul  regretatului  răposat,  ca  contri-
          şi  aici,  căci  preotul  din  comună  i-a  decla­  PascI  ne  mai  pomenit  în  statele  constitu­  intrat  în  Baltimos.  Un  batalion  turcesc  tri   buţiune  la  „fondul  iubiţilor  răposaţi"  în
          rat  în  fine,  oă  nici  unul  dintre  alegătorii   ţionale  moderne,  afară  doră  de  statul   mis  în  ajutorul  asediaţilor  a  fost  respins  folosul  şcolarilor  români  săraci.  Se  ohitâză
          acelei  comune  nu  va  putâ  vota  pentru   ungar.                                        cu  pierderi,  „Politisohe  Corresp."  primesoe  în  acest  mod  şi  aoâstă  sumă  şi  se  arată,
         Bartha,  dore-ce  li-s’a  spus,  că  decă-i  va                                             următârele  informaţiunl  din  Londra:  După  că  s’a  adaus  la  numitul  fond.  —  Bra­
                                                            In  Croaţia  adeoă  este  în  vigore  încă
         pune  păcatele  să  voteze  pentru  Bartha,  nici                                           soirile  sosite  aici  au  trecut  peste  graniţa  şov,  3  (15)  Aprilie  1897.  -—  Comitetul  pa-
                                                       şi  afli  patenta  împărătâsoă  austriacă  dela
          unul  din  ei  nu  va  mai  căpăta  voia  pentru                                           greoâd’că  la  7  a  1.  o.  în  total  un  oorp  de  rocliial  român  gr.  or.  din  Cetatea  Braşo­
                                                       27  Noemvre  1852,  în  care  se  fiioe,  că  „ori­
          cultivarea  tutunului,  oare  este  principalul                                            voluntari  de  3000  de  Omeni.  Acest  oorp,  vului.
                                                       ce  soiu  de  reuniune  numai  cu  aprobarea
          lor  isvor  de  câştig.  Aflând  despre  asta                                              căruia  îi  aparţine  şi  detaşamentul  de  vo­    Camere  de  medici.  Ministrul  ungureso
                                                       supremei  autorităţi  a  ţărei  se  p6ta  consti­
          Bartha,  s’a  întristat  forte  şi  şi-a  retras                                           luntari  italian,  comandat  de  sooialistul  Ci-
                                                       tui,  dâeă  scopul  reuuiunei  este  licit  şi  decă                                       de  interne  a  lucrat  un  proiect  de  lega  pen­
          candidatura,  âr  oontra  candidatul  său  Olay                                            priani,  stă  sub  conducerea  Eteriei  naţionale.
                                                       acel  scop  pote  forma  obiect  lega),  al  reu-                                          tru  înfiinţarea  unor  camere  de  medici,  cam
          a  fost  ales  aşa-dâră  prin  aolamaţiune.  Astfel                                        El  este  împărţit  în  2  subdivisiunl,  în  frun­
                                                       niunei",  In  sensul  acestei  patente  absolu-                                            după  norma,  cum  sunt  şi  camerele  de  ad­
          de-ocamdatâ  coconul  Bartha  va  trebui  să                                               tea  Gărora  se  află  foşti  ofioerl  greoi  Millona   vocaţi  etc.  Acest  proieot  de  lege  l’a  trimis
                                                       tistioe  însă,  este  interzis  de-a  se  înfiinţa
          stea  încă  pe-efară,  căol  Banffy,  cum  se                                              şi  Capsalopulos.  Anta-garda  corpului  a  fost   mai  multor  cerourî  medicinale  pentru  a-1
                                                       orl-oe societăţi politice.
          vede,  nu  vrâ  niol  decum  să-i  desohidâ  uşile                                         comandată  de  cunoscutul  şef  de  bandă    studia  şi  a-şl  da  părerea  asupra  lui.  Se  pare
                                                             Pe  lângă  tote  sstea,  fiind-oă  nici
          dietei.  Ce  peoat,  tocmai  un  „stâlp"  ca                                               Davelli.                                     însă,  oă  proiectul  ministrului  nu  prea  e  în­
                                                       Croaţia  nu  mai  e  afiî  un  stat  absolutist,  ci
          Bartha  şi  oa  soţul  său  Ugron,  oei  mai  ne-                                               Iu  Constautinopol  se  dă  ca  sigur,  oă   tâmpinat  cu  căldură  din  partea  medicilor.
                                                       constituţional,  în  care  libertatea  politioă  a
          sdraveDl  apărători  ai  Săcuilor  în  contra                                              la  atacurile  iusurgenţilor  au  luat  parte  afară   Cel  puţin  medicii  din  oomitatul  Şomogy,
                                                       cetăţenilor  trebue  să  fiă  respectată,  Croaţii
          „valahisărei",  se  nu  mai  potă  ave  ooasia                                             de  voluntarii  greoi  şi  italipnl  şi  batalionul   în  număr  de  65,  într’o  conferenţă  a  lor,
                                                       şi-au  înfiinţat  şi  ei  cluburile  şi  societăţile
                             K
          de-a  se  „producălui   în  dietă  ou  discursu­                                           8  şi  9  de  evzonl,  ce  se  află  în  Oalabaco   oe  s’a  ţinut  fiilele  acestea,  s’au  pronunţat
                                                       lor  îu  diferite  centre  ale  ţărei.  Aceste  clu­
          rile lor de 99° de patriotism!!                                                            şi  batalionul  al  2-lea  şi  al  7-lea  al  regi­  unanim  în  oontra  proiectului  şi  au  cerut
                               *                       buri  şi  societăţi  au  esistat,  pe  lângă  totă   mentului  staţionat  în  Apriorissa;  aceste  din
                                                       patenta  absolutistică,  de-un  şir  lung  de                                              să  se  înfiinţeze  mai  bine  o  reuniune  a  me­
               Probabil,  că  în  8  Iunie  se  vor  face                                            urmă sunt trupe regulate grecesc!.
                                                       ani  şi  nimănui  nu  i-a  trăsnit  prin  minte                                            dicilor,  din  care  să  facă  parte  numai  cei
          alegerile  pentru  dieta  croată.   Foile  oposi-                                               O  depeşă  a  cjiarului  berlinez  „Vos-
                                                       de  a-le  ataoa  pănă  acum,  măcarcă  atât                                                ce  vor  voi.  Comisia,  care  va  elabora  pro-
          ţiei  unite  din  Croaţia  publică  deja  numele                                           siscli9  Ztg."  anunţă  din  Constautinopol  cu   ietul  de  statute  pentru  aoâstă  reuniune,  să
                                                       Banul,  cât  şi  guvernul  croat  au  avut  soire
          candidaţilor  oposiţionalî.  Dieta  croată,  afară                                         data  de  13  Aprilie:  Astăfil  se  aştâptâ  răs­
                                                       de  asistenţa  lor,  ba  în  pressa  croată  la                                            elaboreze  tot-odată  şi  un  proieot  privitor
          de  oraşul  Fiume,  constă  din  88  deputaţi.                                             punsul  la  circulara  Portei,  în  care  acâsta
                                                       totă  ocasiunea  s’a  vorbit  şi  s’au  făout  dări                                        la  ajutorarea  şi  pensionarea  medioilor,  la
          Oposiţiă  va  păşi  ou  candidaţi  de-ai  săi  în                                          declară,  că  Grecia  este  agresorul,  că  i-s’a   regulare»  onorarului  medical  în  întrâgă
                                                       de  sâmă  publice  despre  starea  acestor  so­
          30  cercuri.  Lupta  va  fi  forte  înverşiunată,                                          sfîrşit  răbdarea.  Turoia,  dâoă  nu  i-se  va  da
                                                       cietăţi,  p8  lângă  tote  că  gazetele  croate,                                           ţâra  etc.  Tote  aceste  lucrări  să  se  aştârnă
          ceea  ce  se  pote  conchide  şi  din  volnica                                             satisfacţia,  va  proceda  oum  scie  ea.  Edhem-
                                                       apropo  oa  şi  ale  nostre,  luptă  cu  mare                                               apoi  spre  desbatere  congresului  regnioolar
          disposiţiune  a  Banului  privitore  la  oprirea                                           paşa  a  primit  de-ocamdată  ordinul  să  stea
                                                       miseriă  în  ceea  ce  privesoe  libertatea  de                                             al  medioilor,  oe  se  va  ţinâ  la  10  Septem-
          cluburilor  politice,  despre  oare  vorbim  la                                            în  defensivă.  Faima  despre  rechiămarea
                                                       pressă.                                                                                    vre  în  Budapesta.  —  Aoâstă  hotărîre  a  lor,
          alt loc al numărului nostru de afiî.                                                       ambasadorului  turcesc  din  Atena  nu  se  ade-   medioii  din  comitatul  Şomogy  o  vor  tri­
                               *                             Acum  de-odată  Banul  găsesoe,  oă  eeia-   veresce.  Se  fiice,  că  Albabezii  vor  forma
                                                       tenţa  acestor  cluburi  şi  societăţi  ar  fi  pe-                                         mite  şi  medicilor  diu  celelalte  oomitate  ale
               De  interes  este  o  convorbire,  ce                                                 un  corp  de  voluntari  în  număr  de  10,000   ţârei  pentru  a  o  sprijini  şi  a  se  alătura
                                                       riculdsâ,  deore-ce  parte  urmăresc  scopuri
          a  avut’o  ministrul  Serbiei,  Simicl  ou  co­                                            omeni sub comanda lu Şukri-paşa.              la ea.
                                                       „agitatore  politice",  parte  „propagă  inte­
          respondentul  cjiarului  „Nord"  asupra  ati­                                                   Din  Atena  mai  află  „Pol.  Corr.“,  că     Mărirea  lui  Lueger.
          tudine!  actuale  a  Serbiei.   Ministrul  asi­  resa  de  partid".  Din  oausa  aoesta  Banul   general  italian  în  neaotivitate  Ricciotti  Ga-                  După  informa-
                                                       a  dat  ordin  autorităţilor,  să  se  ţină  strict                                         ţiunile  lui  „N.  fr.  Presse",  întărirea  alege­
          gură,  că  Serbia  în  situaţia  momentană                                                 ribaldi  va  sosi.  în  curând  ou  unii  din  fiii  săi
                                                       de  patenta  de  mai  sus  şi  unde  esistă  astfel                                        re!  lui  Lueger  în  postul  de  primar  al  Vie-
          nu  vrea  să  participe  la  nici  o  acţiune.                                             în  capitala  Greciei,  oum  să  fiice,  spre  a
                                                       de cluburi seu societăţi, imediat să le disdlve.                                           nei  este  deja  hotărîtă.  Astăfiî,  Joi,  sa  va
          Numai  dâoă  eomplicaţiunile  vor  Io  a  o                                                lua oomanda legiunii voluntarilor.
                                                             Pote  orl-oiue  să-şi  închipuescă,  ce  in-                                          şi pnblioa în mod oficios întărirea lui.
          estindere  mai  mare  şi  se  vor  traas                                                                        *
                                                       dignaţiune  va  fi  produs  între  Croaţi  acâstă
          planta  şi  în  Maoedonia,  Serbia  ar  tre­                                                     Din  Canea  se  telegrafâză  următorele  :   Vacanţa  de  Pascî  la  universitatea  din
                                                       volnică  disposiţiune  a  Banului.  Chiar  şi
          bui  să  îngrijescă  de  apărarea  intereselor                                             O  corabiă  de  transport  turcâsoă  a  adus  !a  Budapesta  s’a  înoeput  în  13  Aprilie  şi  va
                                                       unele  dintre  foile  unguresol,  oa  de  esem-
          ei.  Simioî  mai  declara,  că  între  Bulgaria,                                           Kissano  50  de  soldaţi  pentru  întărirea  gar-   dura  până  Joi  în  22  Aprilie  n.,  în  care  fii
                                                       plu  „Magyarorszâg",  care  însu-şi  cere  şi
          Serbia  şi  Muntenegru  nu  esistă  Diol  alianţă                                          nisonei  forturilor.  La  debarcare  insurgenţii  se vor începe ârăşl prelegerile.
                                                       aprobă  oăloarea  constituţiei  ori  de  câte-orî
          nici  traotat.  S’a  făout  numai  un  schimb  de                                          au  început  să  pusoe  asupra  lor.  Turcii  însă
                                                       e  vorba  de  vre-o  suprimare  a  libertăţii
          păreri  între  bărbaţii  de  stat  asupra  situa­                                          sub  soutul  tunurilor  corăbiilor  europene  au   Serbare şcolară la Ateneu. Sâmbătă
                                                                                                                                                                 »
                                                       Românilor, găsesoe nedrâptă aoâstă măsură                                                   sâra  societatea  profesorilor  secundari,  fun­
          ţiei  celor  trei  state  şi  a  conaţionalilor  lor,                                      ajuns  în  fort.  Familiile  musulmane  însă,
                                                      j  a  Banului  şi  o  condamnă.  Adevărat,  că  e
          ce  locuesc  în  alte  imperii.  Ministrul  sârbesc  \                                     n’au  putut  fi  liberate  de  acolo.  împuşcătu­  dată  în  scopul  înălţărei  învăţământului,  ă
                                                       cât  se  pote  de  condamnabilă  măsura  Ba­
          asigura,  că  în  timpul  mai  nou  Porta  s’a                                                                                           dat  o  festivitate  şcolară  în  sala  cea  mare
                                                       nului,  mai  ales  fiind-oă  s’a  luat  tocmai  în   rile  insurgenţilor  an  fost  aşa  de  vii  şi  dese,
          arătat  fdrte  prevenitâre  faţă  cu  dorinţele                                                                                          a  palatului  Ateneului  din  Buouresol.  M.  S.
                                                       ajunul  alegerilor  dietale,  cu  scopul  vădit   încât  şi  vre-o  2  bărci  sustro-ungare  au  fost
          Serbiei  în  Macedonia.  Guvernorii  acestui                                                                                            Regele,  precum  şi  Principele  şi  Principesa
                                                       de-a  suprima  libera  mişcare  a  oposiţiei,   atinsa  de  eâte-va  glonţe.  In  urma  aoâsta
          teritoriu  a  primit  un  ordin-circular  al  gu­                                                                                        României,  împreună  ou  Marea  Ducesă  de
                                                       —  dâr  ori  ourn  ar  fi,  foile  unguresol  nu   corăbiile  sustro-ungare  „Stefania",  „Sebe-
          vernului  otoman,  prin  care  se  concede  în­                                            nico"  şi  „Tiger"  precum  şi  o  oanonieră   Hessa  şi  de  Rhin  au  asistat  la  aoâstă  fru-
                                                       pot  ave  cuvânt  de-a  se  afişa  ca  aperătore
          fiinţarea  de  şcole  poporale  sârbescl.  Astfel  de                                                                                   mâsă  serată.  La  sosire  au  fost  întîmpinaţl
                                                       a  libertăţii  Croaţilor,  pe  cât  timp  nu-şl   turcescă  eu  desohis  fcoul  asupra  insurgen­
          şoole  s’au  deschis  deja  în  Monastir  şi  Sa-                                                                                        de  d-nii  membri  ai  comitetului  sooietăţei,
                                                       vor  mătura  gunoiul  mai  întâiă  dinaintea   ţilor şi i-au gonit.
          loniohi.  Decă  Porta  va  sprijini  dorinţele                                                                                           cari  oferiră  frumose  flori  Principesei  Maria
                                                       oasei lor.                                          „Polit.  Corr.“  află,  oă  soirea  adusă  de
          Sârbilor  îu  Macedonia,  atunci  aceştia  vor                                                                                          şi  Marei  Ducese;  de  d-1  0.  Exareu,  preşe­
                                                                                                     „Daily  Chroniolfa",  cumoă  puterile  ar  fi  lă­
          participa bucuros la viitorea reformă a ad- .  i                                                                                        dintele  Ateneului;  d-1  prefect  al  oapitalei
                                                                                                     sat  să  cadă  cu  totul  proieotul  blooadei
                                                                                                                                                  şi  mai  mulţi  membri  ai  corului  profesoral.
                                                                                                     Pireului nu se adaveresce.
                                                                                                                                                  Suveranul,  precnm  şi  Alteţele  Lor  Regale
                                                                                                          Asemenea  nu  e’a  confirmat  încă  pănă   urmară  ou  un  viu  interes  şi  atenţiune  deo­
          gura  oea  mai  oomică,  dâr  nâptea  ne^ăfiut        Sera a cinci-spre-cjeeea.            acuma  soirea  lăţită  în  Paris  despre  ăemi-   sebitele  produoţiunl  musicale  şi  literare,  di­
          de  nimeni,  plângea  mişcânduşî  buzele;  să      „Aufil  ce  istorisesce  luna:"  „Am  vă­  siunea cabinetului JDelyannis.            feritele  jocuri  gimnastice,  esecutate  cu
          fi  vădut  publicul,  faţa  oe  o  făcea,  sigur  l’ar   dut  devenind  cadetul  ofioer  şi  represen-                                  elevii  liceului  Lazăr  şi  mai  multe  dansuri
          fi  aplaudat.  —  Iu  fidele  ultime  muri  mica   tându-se  de  prima  6ră  în  uniformă;  am   O  depeşă  sensaţională  din  Roma  vor-  naţionale.
          Columbina;  în  c]iua  îugropăoiunei  fu  Arle-  vădut  juna  şi  frumâsa  fată  în  sala  de  bal,
                                                                                                     basce  de-o  conjuraţiă  în  contra  regelui  Gre­
          ohino  dispensat  de  a  apărea  pe  scenă  ;  după   drăgălaşa  mirâsă  a  prinoipelui  în  toiletă                                          Vandalism  înir’o  biserică.   Intr’o  bi­
                                                                                                     ciei.  Se  fiioe  adecă  într’ânsa,  că  s’a  desoo-
          un  scurt  timp  atât  de  fericit,  acum  văduv.  de  mirâsă;  dâr  nici  o  fericire  nu  se  pâte                                    serică  catolică  din  Agram  s’a  săvîrşit  fii­
                                                                                                     perit  o  asemenea  conjuraţiă.  Motivul  ei
          Directorul  fu  silit  a  da  o  piesă  de  tot  eO-  oompara  cu  aceea  care  o  văfiui  reoglin-                                     lele  acestea  un  vandalism  revoltător.  In-
                                                                                                     este  atitudinea  nedecisă  a  regelui  George
          mioă  oa  să  nu  simţă  pudicul  prea  mult  dându-se  pe  figura  unei  copile  de  vre-o                                             tr’o  nâpte  câţiva  ţărani  trecând  pe  lângă
                                                                                                     faţă  ou  Turcia.  Conjuraţii  vor  să  proolame
          lipsa  frumosei  Columbina  şi  a  lui  Arleohino;   patru ani.                                                                         biserică,  observară  spre  mai  marea  lor
          poliohinell  trebuia  să  fiă  înoă  odată  atât  de   Căpătase  o  rochiţă  nouă  albastră  şi  o   rege  pe  prinţul  de  corână  Constantin,  aş­  mirare,  câteva  rafie  de  lumină,  oe  eşiau
                                                                                                     teptând  dela  el  ca  fără  amânare  să  declare
          comio,  juoa,  sărea  ou  desperare  în  inimă  pălăriă  roşa  ;  tocmai  se  îmbrăcase  în  fru-                                        din  biserică.  Voiră  să  intre  în  biserică,  dâr
                                                                                                     răsboiu Turcilor-
          şi  natural  că  fu  aplaudat:  „Bravo,  bravis-  rnâsele  haine  şi  toţi  din  odaiâ  cereau  lu­                                     uşa  era  închisă.  Priviră  priu  gaura  cheei
          simo!"  fu  silit  să  apară  încă  odată!  era  mini  spre  a  admira  oopila,  deoreoe  radele                                         del&  uşă  şi  văfiură,  spre  şi  mai  marea  lor
                                                                                                         S O  I R  I L E    P I L E   I .
          nepreţuit  astâfil.  ErI  nopte  după  represen-  mele  oarî  străbăteau  prin  ferestrele  des­                                        surprindere,  că  înaintea  altarului  principal
          tanţiă  îşi  îndrepta  paşii  mioul  poliohinell  chise  nu  luminau  destul.  Copila  sta  ţea­                                        se  află  un  tîuâr  îmbrăcat  din  oreseet  pănă
                                                                                                                                 — 3 (15) Aprilie.
          spre  cimitir.  Cununa  depe  mormântul  Co-   pănă  ca  o  păpuşe,  cu  braţele  în  sus  spre                                         în  tălpi  în  ornat  bisericesc,  âr  pe  treptele
          lumbinei  se  veşstefiise;  el  să  aşefiâ  pe  a  nu-şl  sgâroi  haina.  O!  cum  îl  strălucâu   A  şesa  şi  cea  din  urmă  conferenţă   dela  altar  un  alt  tînăr  făoea  serviciul  -de
          mormânt  pentru  ultima  oră!  îşi  răzimâ    ochii,  şi  întrâga  figură  de  fericire.  „Mâne  publică  în  sala  cea  mare  a  gimnasiului  ro­  ministrant,  Ţăranii  fugiră  repede  după  pa-
          obrazul  pe  mână  şi  ochii  şi-i  îndreptă  spre  îţi  dau  voie  să  mergi  pe  stradă  aşa  gătită!"  mân  din  loc  o  va  ţinâ  în  Dumineca  Flo­  raolisier,  care  soulându-se  din  aşternut  veni
          mine!  Iţi  făoea  impresia  unui  monument;   îl  fiise  mama  sa  şi  copila  privea  când  pă­  riilor  (6  Aprile  v.)  d-1  paroch  Dr.  VasiHe  ou  cheile  şi  desohise  uşa  biserioei.  Toţi
          un  poliohinell  pe  un  mormânt,  neesplicabil   lăria,  când  rochiţa,  răspunfiend,  ridând  de  Saftu.  Tema  sa  portă  titlul:  „„La  coda  vâ-  împreună  intrară  în  biserică.  Oei  doi  ti­
          şi  totodată  hazliu.  Să-l  fi  văfiut  publicul,   mulţumire:  „Mamă  dragă,  ce  vor  gândi  cului .  După  conferenţă  va  cânta  şi  corul  neri,  văfiându-oe  în  primejdiă,  încercară  să
                                                                                                          u
          ar  fi  erupt  în  spl&use  nesfârşite  ca  :  „Bravo,   oăţeluşii văfiându-mă aşa gătită ! ?“  reuniunei  ndstre  de  cântări.  începutul  la  4  fugă.  Cel  îmbrăcat  în  haine  preoţesol  a  şi
          Pulcinello! bravo, bravissimo!"                                                     Lalla.  oro p. m. Intrarea: 20 er. de personă, 10    soâpat, fugind aşa îmbrăcat în ornat preo-
   9   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19