Page 15 - 1897-04
P. 15

Nr. 76.—1897.                                                  GAZETA TRANSILVANIEI                                                                                 Pagina 3

                                                                                                                                                44
           ţese,  cum  era.  Al  doilea  însă  a  fost  prins.  uu  sălbatio  Othallo,  şi  dâoă  îl  aoomparăm  can  într’un  raport  apărut  în  „Românul   şâse  voci,  de  A.  Seguens.  Amândouă  îm­
           El  este  un  tînăr  de  22  anî,  e  plugar  şi  se  cu  artistul  Salvini,  pe  oare  l’ara  admirat  de erl:                          preună  costă  50  or.  —  „Frnmosa  copiliţii
                                                                                                                                                                                              14
            numesoe  Ladis  Iosip.  In  biserică  au  făcut  astă  ernă  tot  în  Othello,  atunci  liniştit  pu­  „Piesa  d-nului  Iosif  Vulcan  e  oglinda  poesiă  de  V.  Alexandri,  compusă  pentru
            marî  devastări  cei  doi  blăstămaţî:  au  rupt  tem  dioe,  oă  nici  d-1  Klein  nu  rămâne  în  perfectă,  în  oare  se  văd  frământările  ac­  cor  de  bărbaţi  de  Aniomu  Sequens.  Preţul
           tâte  stogurile  şi  oărţile  de  rugăciuni,  au  dărătul  acestuia  afară  numai,  oă  înfăţişarea  tuale  ale  femeilor,  oarl  vor  să  lupte,  ne­  50  cr.  Tote  aceste  piese  se  află  de  ven-
           găurit  tâte  ohipurile,  au  sdrobit  ou  desă-  Italianului  a  fost  înoă  şi  mai  majestosă  pregătite  sub  tote  raporturile,  pentru:  eman­  dare  numai  la  Tipografia  şi  librăria  diece-
           vîrşire  organele  şi  au  sfârmat  statuele,  bat-  şi  mai  impunătore.  Mâne,  Sâmbătă,  dnul  ciparea femeilor                       sanâ în Caransebeş.
                                                                                                                                                                         iţe
           joourind  mai  ales  imaginele  lui  Ohristos.  Klein  va  juca  pentru  ultima  oră  în  ciclul   „Autorul  ne  oonoentrâză  atenţiunea
           Nu  se  seie,  ce  i-a  îndemnat  pe  aceşti  fă*  acesta.                                 asupra  Olimpiei,  oare  urăsoe  bărbaţii,  fiind­  In  „Tipografia  Dieoesană   din  Gherla
                                                                                                                                                                                  44
           cătorl  de  rele  la  săvîrşirea  faptului.  Ss                                            că  „n’a  cerut’o  încă  nimeni  în  oăsătorie“,  a  apărut:  „Viâţa  după  inorte  sâu  Nemu­
           cjioe  însă,  că  ei  sunt  nisce  socialişti  răsbu-                                      visâză  emanciparea  numai  şi  numai  de  dra­  rirea  sufletului  dedusă  din  misteriul  fiinţei
                                                              Sciri  merunie  din  România.  Duminecă
           nătorl,  cari  da  astă-datâ  au  voit,  se  vede,   s’a  făcut  la  Roman  instalarea  în  scaunul  gul  acestui  cuvânt,  să  crede  inspirată  de  omenesol  si  deşertăoiunea  celor  treoătâre,
           a-şl  răsbuna  chiar  şi  asupra  Dumnecjeirei,  episoopal  a  P.  S.  S.  noului  Episcop  de                                           de  I.  P.  Ediţiunea  11,  ooreotată  şi  ampli-
                                                                                                      toţi  zeii,  oă  ea  are  să  îndrepte  răul,  şi  pro­
           pentru-oă  nu  le  împlinesoe  poftele  după  Roman Ioanachie Fior Băcăuanul.              pagă  şi  slujnicei  ideile  sale  asupra  eman-  fioată .  Forrn.  8°  <jde  163  pag.  Se  pote
                                                                                                                                                         44
           voinţa initnei lor ticălose.                       —  In  urma  încetărei  din  viaţă  a  Ma­  oipărei: să scuturăm jugul bărbaţilor, să pro­  procura  dela  „Tipografia  Dieoesană   din
                                                                                                                                                                                         44
                                                         relui  Duce  de  Meklenburg-Sobwerin,  curtea   testăm  în  faţa  Europei  şi  a  lumei  întregi,   Gherla  (Szamosujvar)  precum  şi  dela  li­
                 Asentările  în  comitatul  Cojocnei   s’nu  română  a  luat  doliu  pe  timp  de  12  49®)                                         brării  ou  preţul  de  50  or.  plus  5  cr.  porto.
           ţinut  în  Martie  şi  la  începutul  lui  Aprilie,  ou începerea dela 29 Martie v.        vrem egalitate, să ne emancipăm /“            Este  o  carte  morală,  oupnn4end  învăţă­
           dând  următorul  resultat:  Au  fost  ohiămaţî     —  D-nnl Vasilie Lascar, a fost ales vioe    „îşi  prepară  discursul  înaintea  oglindei,   turi  înălţătâre,  menite  a  da  sufletului  creş­
           Ia  asentare  3837  tineri,  s’au  presentat  însă  preşddinte al Camerei.                 dâr  se  întrerupe  ades,  reflectând,  cu  oe
                                                                                                      rochie  să  se  îmbrace,  la  întrunirea,  ce  a   tinesc  tăriă  şi  mângăiare.  Prima  ediţiune
           numai  2930.  Dintre  aceştia  s’au  găsit  apţi   —  In  4’ua  de  11  (23)  Maiu  viitor  va                                           a  avut  o  trecere  forte  mare,  aşa  că  cu­
           pentru  servioiu  1034;  au  fost  declaraţi  in­  fi,  pe  hipodromul  dela  Băneasa  o  alergare   convocat’o  pentru  disâră.  Apoi  când  un­
                                                         în  treapăt  pentru  oăi,  înhămaţi  de  orl-oe  chiul  ei  o  întribă,  ce-i  de  fâout  în  lipsa   rând  după  tipărire  s’au  vândut  tâte  esem-
           capabili  pentru  miliţiă  532,  neputincioşi  26,
                                                         rassă  şi  orl-oe  provenienţă.  Vor  fi  două  slujnicei,  cine  are  să  gătâsoă  bucate  pen­  plarele.  împrejurarea  acâsta  vorbesce  des­
            âr  la  supravisitaţiă  au  fost  trimişi  10.  Anul
                                                         premii:  unul  de  100  lei,  oferiţi  de  prin­                  44                       tul  de  eloovent  pentru  valorea  cărţii.  Avem
           trecut  dintre  2779,  câţi  s’au  presentat  la   cipele  Grigorie  M.  Sturdza,  50  la  sută  din   tru musafirii invitaţi?           de  adăugat  numai,  că  ediţiuuea  a  doua,
            asentare,  au  fost  declaraţi  buni  pentru  intrări, şi altul 50 la sută la eşirl.            „Olimpia  fiind  ooupată  ou  învăţarea
                                                                                                                                                    apărută  acum,  se  presentă  mai  bine  oa  cea
            armată 989.                                                                                disoursului,  uu  se  prea  sinohisesoe  de  aşa
                                                                                                                                                    dmtâiu, fiind oorectăţă şi amplificată,
                                                                                                       ceva,  găsind  soluţiunea  acestei  crise  cas-
                 Preţul  cafelei  pe  pieţele  mari  euro­  0 grevă a muncitorilor agrari.             nioe: să se comande masa la restaurant                            s
           pene  este  într’o  decadenţă,  cum  n’a  mai                                                                                                 Venim  cei  ce  voiesc  să  jdee  teatru  am
           fost  de  15  anî  încooe.  In  urma  strîmtorei   La  ministeriul  unguresc  de  agricul­       „Femei  şi  d-şore  sosesc  la  întrunire,  şi   scos  în  broşură  separată  frumosa  comediă
           de  bani,  în  oare  se  află  producenţii  din   tură,  după  oum  spun  foile  budapestane,  la  oonstruirea  biuroului  se  citesee  paragra­  în  trei  acte  Săpătorul  de  hain,  localisată
            Brasilia,  ofertele  se  fac  în  cele  mai  eftine   sosesc  din  numărâse  părţi  ale  Ungariei  ful I:  cea  mai bătrână se fiă alăsă presidentă   de  Antoniu  Vopp,  —  e  o  piesă  instructivă,
           oondiţ'uuî,  aşa  că  de  esetnplu  în  Havre   soiri  fârte  neliniştitore  în  ceea  oe  privesoe  —  dâr  tâte  strigă  într’un  glas:  eu  nu  sunt   uşoră  şi  fârte  potrivită  pentru  popor.  Bro­
           oafâua  de  Santos  se  vinde  acum  cu  47*75  mişcările muncitorilor agrari.             cea  mai  bătrână.  Al  doilea  incident  remar­  şura  conţine  42  pagine  şi  se  află  de  ven-
           franci,  pa  oând  înoă  în  anul  trecut  nu  se   In  înţelesul  acestor  raporturi  adeoă,  cabil  în  aoestă  scenă  plină  de  umor,  se  în­  dare  la  Tipografia  „A.  Mureşianu ,  în  Bra­
                                                                                                                                                                                     u
            putea  căpăta  m&i  eftină,  deoât  ou  80  fr.,  muncitorii  agrari  se  pregătesc  chiar  de  tâmplă,  pe  oând  t6te  bat  din  pălml  stri­  şov  pentru  preţul  de  12  cr.  Trimisă  prin
            ba  în  1894  preţul  acestei  cafele  se  nota  pe-aoum  şi  încă  în  mod  forte  serios  pen­  gând,  că  nu  ne  temem  de  nimic,  o  insectă   postă 14 cr.
           ou  102*50  franci.  Ou  tote  astea,  consuma­  tru  a  arangia  o  strajnică  grevă  pe  timpul   plimbându-se  pe  uu  fir  de  păr  din  oapul            *
           torii  dela  noi  nu  simt  nici  o  uşurinţă  în  secerişului.  Ei  soiu  adeoă,  oă  în  timpul  se­  uneia,  le  determină  pe  tote  a  isbuoni  în  ţi­
           ceea ca privesoe preţul oafelei.              cerişului  proprietarii  de  moşii  sunt  mai  pete  şi  leşină  în  plină  şedinţă;  dâr  ceea   Din  „Biblioteca  de  popularisare“  a  Ins­
                                                         strîmtoraţî  şi  mai  avisaţl  la  braţe  munci-  oe  e  şi  mai  interesant  în  piesa  d-lui  Iosif  titutului  de  editură  Ralian  şi  Ignat  Sa-
                 Industria  de  sticlăriă,  după  oum  se   tore.  Din  oansa  asta  ei  au  ales  acest  timp  Vulcan,  e  oă  înainte  de  a  se  constitui  biu-  mitoa  din  Craiova  a  apărut  Nr.  31:  Don
           vede,  n’a  găsit  pământ  destul  de  productiv   ore4end,  că  prin  o  grevă  vor  pută  oon-  roul,  îuoep  fiă-care  a-şl  admira  rochiile  şi  Jnan,  comediă  în  5  aote  de  Moliăre.  Ou
           pentru  ea  în  statul  ungar.  Fabrioela  de   strînge  atunci  pe  proprietari  să  mulţă-  pălăriile,  a  se  întreba  de  preţ,  a-şl  faoe   portretul  autorului  şi  o  notiţă  biografică.
           sticlăriă  dsla  noi  nu  pot  suporta  concu­  mâsoă  pretensiunilor  lor,  —  pretensiunî,  ce  apropouri  şi  reprobări,  şi  câte  alte,  cari   Traducere  de  1.  Hussar.  —  Nr.  32:  Poesii
           renţa  fabrioelor  din  Austria,  din  care  causă   de  altmintrelea  nu  sunt  tocmai  nemodeste,  sunt  în  oposiţie  cu  tendinţa,  pentru  oare   alese.  Traduoerl  libere  în  versuri.  Ou  por­
           mai  multe  din  ele  au  fost  silite  a-şl  sista   căci  cer  ţărmurirea  timpului  de  lucru  la  s’au  adunat,  ceea  ce  oontribue  să  reiasă   tretul  autorului  şi  o  notiţă  biografică,  de
           activitatea,  âr  celelalte  luorâză  mai  mult   un  număr  anumit  de  6re  (8  ore  la  <4i),  plus  umorul  nesilit  şi  ou  o  rară  dibăcie,  bi-   ,Si.  O.  Iosif.  —  Fiă-care  număr  din  „Bi­
                                                                                                                                                                          44
           cu  perderl,  deoât  cu  profit.  Una  din  cele   remunerarea  muncei  cu  câte  2  —  3  fi.  la  4'  oiuind  adevăraţii  gărgăuni,  ce  nu  pot  avea   blioteca  de  popularise   costă  30  bani  (15
           mai  marî  societăţi,  numită  „Societatea  pe   de fiă-care muncitor.                     loc  deoât  în  cveerul  unor  pers6ne  fan­  cr.) legate in pânză 60 bani.
           acţiuni  a  industriei  de  sticlăriă  din  patriă ,                                       faron e. 44
                                                     u
                                                              In  comitatele  Bichiş,  Oiongrad  şi
           înfiinţată  de  vre-o  doi  ani  cu  uu  capital
                                                         Cianad  se  observă  între  muncitori  o  miş-     „E  admirabil  rolul  dootorului,  oare  din
           fundamental  de  700,000  fi.,  şi-a  încheiat                                                                                                   ULTIME SOIRI,
                                                         oare  generală  în  direcţia  de-a  se  organisa  când  în  când  prin  mijlocul:  ridendum  vero
           bilanţul  de  pe  ultimul  an  do  gestiune  cu
                                                         în  sensul  aoesta;  ba  chiar  şi  din  comita­  dicere  bioiuesoe  şi  rîde  de  se  prăpădesce
                                                                                                                                                                                              41
           pierdere  do  peste  200,000  fi.  Directorul                                                              44                                 Londra,  14  Aprilie.  Lui  „Times
                                                         tele  vecine,  mai  ales  din  al  Aradului,  Bi­  da tote păpuşile.
           acestei  sooietăţl,  văcţend  oât  de  prost  merg                                                                                       ’i-se  rapot’tbzâ  din  Atena:  Tesaurul
                                                         horului,  Timişului,  Torontalului  şi  chiar  şi   „Cam acâsta e ideea cuprinsă în piesă. 44
           trebile,  şi-a  şi  dat  dimisia.  Se  cţioe,  că  în                                                                                    public al Greciei este aprope total dese-
                                                         din  al  Pestei  sosesc  soiri  de  felul  aoesta.
           fabrioele  de  sticlăriă  din  statul  ungar  peste                                              După  aoâstâ  espunere  raportorul  „Ro­  cat  şi  singurul  ajutor,  ce  mai  ro­
                                                         Fârte  puternioă  este  apoi  mişcarea  îu  co­      44                       44
           tot  e  învestit  un  oapital  de  10  miiioue  fior.                                      mânului ,  care  semnâză  „P.  V.   sferşesoe   mâne,  este  contragerea  unui  împru­
                                                         mitatul  Tolna;  într’un  cerc  al  acestui  oo-
           şi  luorâză  la  ele  vre-o  5C00  de  muncitori.                                          astfel:                                       mut  înăîntrul  ţerei,  despre  care  se
                                                         mitat  munoitorii  au  şi  stabilit  preteosiunile,
           Find-că  acâstă  industria  la  noi  e  în  peri-                                                „Ideia  e  bine  prinsă  şi  autorul  a   crede,  că  în  însufleţirea  de-acum  de
                                                         ou care au să păşâscâ faţă de proprietari.
           oul  de  a-şl  da  pielea  popii,  munoitorii  lor                                         sciut  să  desvâlte,  ca  să  ne  sugereze  totă   sigur  va  fi  subscris.  In  urma  adrno-
                                                              Mişoarea  acâsta  se  propagă  cu  cele­
                                                                                                                44
           sunt  în  pericul  de-a  rămâne  fără  pâue.                                               atenţiunea .                                  niărei  puterilor,  Grecia  nu  va  declara
                                                         ritatea  fulgerului  în  tâte  părţile  Ungariei,
           Aşa  caută  să  mârgă  trebile  acolo,  unde  tote                                               „Artiştii,  fără  esoepţiă  au  fost  la  înăl­  resboiu, ci se sitesce a provoca pe TurcT,
                                                         aşa  că  proprietarii  de  moşii  sunt  forte  în-
            se  tac  prin  protecţii  şi  favoruri,  şi  unde                                         ţimea  lor.  ceea  ce  denotă,  că  si  dânşii  în­  ca aceştia se ia ofensiva.
                                                         grijaţl.  In  comitatul  Baranya  şi  Sotnogy
            meritele  nu  se  măsură  după  vredniciă,  ci                                            clină  cu  mai  multă  dragoste  pentru  piesele
                                                         înoă s prins rădăcini aoâstă mişoare.                                                           Constantinopol,  14  Aprilie.  Se
                           14
            după „patriotism .                                                                        nâstre naţionale .
                                                                                                                      44
                        9                                     Acum  se  fac  fel  de  fel  de  planuri  în                                          4ice,  că  în  consiliul  ministerial  de
                 Duelul  unui  conie  cu  un  tapiţer.  Con­                                                „N’ar  face  rău  onor.  Direcţiune  să  mai   erî  s’a  hotărît,  că  decă  Grecii  vor
                                                         ministeriul  de  agricultură  pentru  de-a  pre­
           tele  Eugen  Draskovich  din  Pojun  a  suspi-                                             repete  asemenea  piese,  de  cari  publicul  in­  repeţi  atacul,  se  li-se  declare  resboiu;
                                                         veni  periculul,  ce  ameninţă  pe  agricultori.
           ţionat  pe  un  tînăr  tapiţer  cu  numele  Ge-   O  hotărîre  anumită  înoă  hu  s’a  luat  pănă   teligent  îsî  dă  bine  sâmă  de  partea  cea   s'au  stabilit  chiar  şi  amănuntele
                                                                                                                                  44
           bauer,  că  cu  oâte-va  cţile  înainte  i-ar  fi  fu­                                     mai bună ca şi de cea mai rea .               avansului.
                                                         acum  în  privinţa  acâsta,  dâr  după  oum
           rat  din  palatul  său  mai  multe  bijuterii  în
                                                         spun  foile  din  Budapesta,  în  ministeriul  de
           valâre  de  vre-o  20,000  fi.  Tapiţerul,  care
                                                         agricultură  se  ocupă  serios  cu  idea,  ca  în        L  i t e r a  t u  r ă  .
           era  fiiul  unui  distins  industriaş  din  Pojun,                                                                                                    D I V E R S E .
                                                         înţelegere  ou  ministeriul  de  honve4l  să  ia                                 44
           s’a  simţit,  firesce  fârte  vătămat  şi  a  trimis                                             „Literatm'ă  şi  artă  română .  Sub
                                                         anumite  măsuri  de  precauţiune  pentru  oa­
           doi  martori  la  contele,  ca  să-i  câră  satis-   şul,  oând  în  adevăr  ar  isbuoni  o  grevă  ge­  aoest  titlu  apare  în  Buourescl  (Strada  Fâu-   Memoria  Peştilor.  Revista  „Etangs  eti
                                                                                                                                                           44
           faoţiune  cavalerâscă.  Contelui  nu-i  venea                                              tâuii  46)  o  nouă  revistă,  la  25  a  fiă-căre,  Rivieras   publioă  o  notă  interesantă  asu­
                                                         nerală  între  muncitori  şi  mai  ales  tocmai
           la  6000tâlă  să  ss  dueleze  ou  un  tapiţer.                                            luni,  în  fascicull  eleganţi,  pe  hărtiă  de  luxi  pra  memorii  peştilor.  Peştii  cresouţl  în  eleş-
                                                         pe  timpul  secerişului.  E  vorba  adecă,  oa
           S’au  început  pertractările  şi  ce  să  vecţl?                                           format  4°  fârte  estetic.  Pănă  aoum  au  apă­  tae,  cunosc  fârte  bine  persânele  însărcinate
                                                         armata să se pună la ăisposilia proprietarilor,
           In  timpul,  cât  a  durat  pertractările,  sosi                                           rut  trei  fascicule,  oel  din  urmă,  al  treilea,  ou  distribuţiunea  hranei  lor.  Doctorul  War-
                                                         ca aceştia să şî potâ secera holdele cu ostaşii,
           vestea,  că  la  Mişoolţ  a  fost  prins  adevăra­                                         conţine:  Fiica  Haosului,  poesiă  de  Duiliu  wiok  vorbesce  de  o  ştiucă  care  rănindu-se
                                                         în  locul  muncitorilor  grevişti.  Esecutarea
           tul  hot,  cu  numele  G-elbmann  Leopold,  la                                             Zamfirescu;  Petre  Cioclul,  nuvelă  de  As-  la  cap,  fusese  îngrijită  de  el  şi  îi  arătă
                                                         acestui  plan  înoă  n’a  luat  o  formă  deter­
           oare  s’a  aflat  cea  mai  mare  parte  a  bijute­                                        canio;  Exposiţia  Grigoresou,  de  A  Costin;  reounosoinţa,  venind  spre  densul  ori  de
                                                         minată,  deore-ce  ministrul  de  agrioultură
           riilor  furate.  Contele  Draskovioh,  aflând                                              Un  bust,  poesiă  de  Dem.  Moldovan;  Ju­   câte-orl  îl  vedea  şi  nu  îi  era  târnă  să  mă­
                                                         aştâptă  să  mai  primâscă  încă  unele  rapor­
           despre  asta,  imediat  a  declarat,  că  e  gata                                          panul  Toiba,  chip  şi  graiu  din  Bucovina  nânce  chiar  din  mâna  lui.  D-1  Franolin
                                                         turi în privinţa acesta.
           a  da  satisfacţia  tapiţerului.  L’a  ohiămat  la                                         (reprodus  în  numerii  precedenşl  ai  „Gaz.  oitâză  de  asemeni  peşti,  cari  veniau  în  fiă-
                                                                                                            44
                                                                                                                                                             s
           sine, i-a întins mâna şi i-a cerut iertare.                                                Trans.   de  Em.  Grigoroviţa;  Din  Peters-  care  4i  $*Şl  porţia  de  hrană  din  mâna
                                                                     Teatru român.                    burg.-GrigorovioI,  de  G.;  Cronioă  de  A.  paznioilor,  şi  se  lăsau  să  fiă  prinşi  de  că-
                                         44
                 Teatru  german.  „Othello   lui  Shekes-                                             IlustraţiunI:  Portretul  pictorului  N.  Gri­  tră  aceştia  şi  soţiile  lor.  De  sigur  aceşti
           peare  de  asâră  a  fost  cea  mai  splendidă     S’a  făcut  amintire  în  colânele  foiei  goresou;  Intorcerea  dela  Bîloiu;  Cioban  pesoî  reounosceau  persânele  de  cari  nu
                                                                                           44
           prestaţiuno  a  d-lui  Iosef  Klein  şi  cel  ce  nâstre  de  „comedia-naţională-satirâ   a  d-lui  din  Valea  Prahovei  şi  Colţ  de  atelier.  Abo­  mai  aveau  târnă  de  fel,  oăol  îşi  aduoeau
           pănă  acum  din  piesele  teatrale  nu  va  fi  Iosif  Vulcan,  întitulată  „Gărgăunii  dragos­  namentul:  pe  an  30  lei,  pentru  străinătate  aminte că le vă4use mai înainte.
           fost  pe  deplin  convins  de  marele  său  ta­  tei ,  care  a  fost  pusă  pe  repertoriul  Tea­  40 lei.
                                                           u
                                                                                                                           *
           lent,  jocul  de  erl  al  d-lui  Klein  a  trebuit  trului  naţional  din  Buourescl,  Joia  trecută
           să-i  depărteze  orl-oe  dubietate.  Artistul  vie-  s’a  representat  aoâstă  piesă  pe  lângă  piesa   Au  apărut  :  „Christos  a  înviat   şi  pri-   PrODPietar: IBr. Aurel Miircşiami.
                                                                                                                                         14
           nes  ne-a  înfăţişat  în  totă  puterea  cuvântu­  francesâ  tradusă  „Champignol .  Etă  ce  ce­  câsna:  „Cu  trupul  lui  Cluistos ,  melodii
                                                                                       a
                                                                                                                                       44
           lui un pasionat, un teribil şi mai la urmă    tim despre cuprinsul comediei d-nului Vul­   bisericesc!  arangiate  pentru  cor  mixt  de Redactor responsabil: Gregorîu Mâlos*.
   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20