Page 17 - 1897-04
P. 17
11
Mîctiwieî, AtoisisîTîţic „Gazeta iese ii M-care di.
si îijicgrîlla Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
Sruşcrtr, £<4ţ!V saft?e ST?. 85» Pe nn an 12 fl., pe şese iunl
6 fi., pe trei luni 3 fl.
Soriso- I aa&aEefttie a« »c
«rimeso, — SJwaaţBîtptn o» ?r N-rii de Dumlnooă 2 11. pe an.
iretiltataS. Pentru România si străinătaie:
IBSERATi; so primoso Îs flaml- Pe un an 40 franol, pe şbs»
alotraţlun3 in Bra?ov ?i Ia ur- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
raătâraie Birouri da snunaluri: H-rii de Duminecă 8 franol.
In Vi o na: M, jOuktt, Etinrich
Bchalck, P.udolf Ucise, i. Oppeiiks Se prenumfiră la tdto ofioiole
Nuohfolgor; Anton Oppciik, J, poştale din întru şi din atară
Datmcbcr, în Budapesta: A. V. şi la dd. ooieotori.
(hldberperg, Scksiem Kemat; în AHameutul oentin Braşov
Bacnresoi: igenct ilams, Suo- administraţiunea, piaţa mare,
ouxsale de Eoumanie ţ în Hnm- târgul Inului Nr, 80 etagiu
b ar j,: Karoiyt <4 Lisbmann, I.: pe im an 10 fl., pe şese
Froţul Ir.ssrţUmllor: o senă luni B fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
Karmond pe e ooldnă 8 or. pi Cu dusul în oasă: Pe un an
80or. timbsu. pentru o pnbii- 12 fl., pe 6 luni 8 fl., pe trei luni
oare. Publicări mai dese după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă şi învoială. sâu 15 bani. Atât abonamen
Reclame pe padina a' 3-a o tele cât şi inserţiunile sunt
soriă 10 er. e.oti 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 77. Braşov, Sâmbătă 5 (17) Aprilie 1897.
fi
Acesta constatare, basată pe pă şi în tot caşul ar fi alta situaţia [ rath“-nlui, oare în modul, cum s’au grupa
ţanii şi esperienţe nedisputabile, o legei şi a dreptăţii faţă cu isprav partidele după alegerile din urmă, se (jioe
Nou a b o n a m e n t face organul corifeilor „partidei in nicii guvernului unguresc, decă acei că nu e ou putinţă de-a o scote la căpă
dependente şi dela 48“, care esclamă corifei ai independenţii ar fi avut o tâie oestiunea cvotei. Itltă anume soirea te
leL
cu amărăciune: „O parte a cetăţe înţelegere şi pentru cetăţenii de altă lefonică, ce ’i se comunică în privinţa acâsta
Gazeta Transilvaniei nilor Ungariei astâcţî este de fapt limbă, pe car! de mult „listele de din Viena unei foi din Budapesta: „Pe te
44
pusă înafară de lege! 44 proscriere i-au pus de fapt înafară renul politio a(jl, oe-i drept, este linişte
Cu 1 Aprilie 1897 st. v. Şi semnificativ este, că „Magyar- de lege. aiol, dâr liniştea e numai la aparenţă, de-
s’a deschis nou abonament la care orszâg“, despre care vorbim, comu Aşa-i! Tote în lume au un nex, âreoe după culise se prepară luorurl seriâse.
invităm pe toţi amicii şi sprijini nică acest fapt cetitorilor săi ca ceva o legătură, şi nu e cu putinţă să Şi acâsta din oausa oestiunei cvotei. in
torii fâiei nostre. nou. Decă ar fi învins Bartha Mi- ajungă la victoria paza legei şi a aoele cercuri oposiţionale, care sunt în
klos la alegerea dietală din Sziget- dreptăţii; nu e cu putinţă să dăi- oontra planurilor lui Badeni în oestiunea
Pd'Q'&euB fcii&otraasaiţCigfl’SaaE.&sijs
9 var, de sigur, că astăcji n’am fi avut nuâscă libertatea într’o ţera, în care cvotei şi care în cestiunea acâsta formâză
Pentru Austro-Unoaria: satisfacţia să cetim constatarea de o parte a cetăţenilor ignoreza cu majoritatea în „Reiohsrath“, se tracUză se-
u
pe lixi. a,:n. .............................. 12 £L mai sus. Der văc|endu-o negru pe intenţiune, ba chiar cu rea voinţa rios de-o [disolvare a „ Reichsrath -ului, de-
pe şese 1-w.n.î .............................. © fl. alb, trebue să Burîdem, căci ceea drepturile celorlalte părţi, — unde âreoe acâstă majoritate ţine ou fiotărîre la
pe trei luni ............................................ 3 fl..
ce malcontenţilor din tabera Ugron- Maghiarul se înfierbântă pentru li cvota de 43°/ . Se crede însă în aceste oer-
0
Pentru România şi străinătate: Bartha li-se pare nou, „malcontenţii bertate, dreptate şi echitate numai curl, oă mai întâiii va întreveni împăratul
pe -u-n. an .................... 40 franţei na,ţionalităţilor“ au esperiat de mult, când este în joc interesul lui pro şi va încerca însu-şl să resolve oestiunea
pe şese 1-u.n.î........................... 20 „ încă de pe timpul, când în locul priu. cvotei, şi numai dâoă aoesta nu va suooede,
pe trei 1-u.aai .......................... IO „
acelui „enfant terrible“, care astăzi Astfel condamnaţi vor fi în veci va urma disolvarea „Reiohsrath -ului . —
u
l4
Abonarea se pote faee mai uşor guverneză cu „absolută putere asu de-a nu mai fi sterş! de pe „listele AoeeaşI soire mai adauge, că contele Ba
44
prin mamsila'&e postaEe. pra „păcătoşilor , ca şi asupra „drep de proscriere cei. ce pretind a lupta deni a avut (filele aoestea o audienţă la
41
44
ţilor , se afla dascălul şi patronul
41
Administraţiunea pentru lege, dreptate şi pentru cin împăratul în oausa aoâsta.
Sî
jjOaseîeâ Tr“®irssiBwaBSfieî . lui Tiaza Coloman. stea naţiei lor! *
Nu ne surprinde dec! nicidecum Marţi, în 1 Aprilie, s'a făcnt în Pirot,
cele ce le desfăşură amintita făiă la graniţa sârbo-bulgară, din inoidentul in
maghiară despre sistemul de pro- CRONICA POLITICA. trării în vigore a tratatului comercial între
Listele proscrişilor. scripţiune, ce esistă de fapt în Un — 4 (16) Aprilie. Serbia şi Bulgaria o mare festivitate de în
garia, căci prea bine seim, că el a frăţire. S’a amintit deja în foia nâstră des
Cetind acest titlu, se nu cre esistat şi esistă mai ales în Tran Soirea. că Maiestatea Sa a întărit ale pre pregătirile la acâsta serbare. Miniştrii
44 gerea lui Lueger în poatul de primar al
deţi că-i vorba de ţâra muscălâscă. silvania, unde Banffy „cel cumplit sârbesc! au adresat ia Sofia, âră cei bul
Nu numai la ispravnicii muscălescî şi-a făcut şcăla şi şi-a început ca Vienei o confirmă tote foile, oe le primim gari la Belgrad depeşe pline de însufleţire
se găsesc liste de proscriere, ci ele riera politică. De unde însă vine ac}!- Despre acâsta a fost înounosoiinţat şi pentru prinoipele şi regele. In toasturile
44
umple şi pulpitele secrete ale is acea groznică „putere absolută , de ministrul austriao de interne. Noul primar ministrului-preşedinte Stoilow şi a oelor-
pravnicilor din ţera ungurâscă. care dispune, după cum ne asigură va depune jurământul Marţi sâu Joi, după lalţî miniştri s’a aocentuat indisolubilitatea
44
Pănă acum proscrişii erau luaţi „Magyarorszâg , acest Banffy în vieţa sărbătorile Pasoilor, în sala festivă a ma legăturei de frăţiă între ambele popâră.
numai din şirurile naţiunilor nema publică? gistratului. Acest act se va faoe cu mari Din tâtă Serbia şi Bulgaria miniştrii aa
ghiare. De câţî-va anî, şi mai ales Puterea lui cea covîrşităre faţă ceremonii, fiind de faţă, pe lângă t6te au primit în Pirot numărâse telegrame de sa
dela inaugurarea reformelor politice- cu oposiţia d-lor Ugron-Bartha păte torităţile looale, şi toţi cetăţenii de onâre lutare. Toţi miniştrii sârbesol şi bulgari au
bisericesc! înedee inse au Început să-şî aibă isvorul în atitudinea am ai oraşului. Înainte de depunerea jurămân luat parte la acâstă serbare, preoum şi un
se figureze în masse pe aceste liste biguă a fracţiunei kossutbiste şi a tului, se va ofioia un serviciu divin festiv număr mare de notabili din amândouă ţă
şi acei Unguri, cari din causa în lui Francisc Kossutb însu-şî. Fără în biserica S.-lui Ştefan. Cetăţenii oraşului rile. Ministrul-preşedinte sârbeso Simiol a
dărătnicei lor oposiţiunî au căcjut îndoelă, că prin divisarea partidei Viena se cjice, au voit ou ooasiunea vorbit în acelaşi sene, ca ministru-preşe-
în disgraţia marelui muftiu al libe independiste şi prin cochetarea frac acâsta să arangeze mari demonstraţiunl, dinte bulgar Stoilow. Oraşul Pirot a fost
ralilor unguri dela putere. ţiunei kossutbiste cu guvernul, dela eu proieotat un imposant conduot de torţe decorat ou drapele sârbesol şi bulgărescl.
eto., la dorinţa espresă a lui Lueger însă
„Listele de proscriere nu sunt, reformele bisericesc! încoce s’a mă
ce-i drept, afişate în public, dăr ele rit mult puterea acestuia. Dovada s’a renunţat la t6te acestea, rămânând, oa
se află păstrate la fiă-care fişpan. Şi a primit’o Bartha Miklos, care la numai deputaţiunile societăţilor creştine să-şi „Abzug Kossuth!“
aceste liste nu numai că dau voiă, Sziget a fost silit să se retragă di facă onorurile înaintea lui. Ou Francisc Kossuth, oare mai anii
ca cei pe cari îi privesc să pătă fi naintea candidatului kossutbist, spri * trecuţi era purtat din partea Maghiarilor
omorîţî, dăr poruncesc chiar de-a jinit puternic şi de guvernamental!. O soire de sensaţiă se comunică din în triumf din oraş în oraş, s’a întâmplat
dreptul, ca aceştia să fiă omorîţî' . Dăr n’ar fi ajuns nici la atât Viena. E vorba de-o disolvare a „Reichs- cfilele acestea un lucru, oe rar se mai în-
1
FOILETONUL „GAZ. TRANS. 44 rul oraşului, locul oel mai mio din oraş, rul încă strălaoe, dâr aripile le sunt legate dâr ochii îl erau ume(fl de laoriml, fusese
şi-ţi vei închipui că eşti transpus în oraşul leul e mort. In halele mari şi unde atâr fluerat, şi fluerat cu drept. Sărmanul tînăr!
fabulelor! Erba oresoe printre treptele late nau mai de mult tablouri, acum te sur Dâr cârpaoii n’au ce căuta în artă. Eroul
Tablouri alese ele Andersen. şi în amurgul dimineţii sbâră mii de po prinde păretele gol. Pazzaronole dorme simţea adânc şi-’şl iubea arta cu estas,
rumbei împrejurul înaltului turn. De trei sub un aro pe a oărui podâlă în veohime însă ea uu-1 iubea pe el. — — Clopoţelul
Sera a şasă-spre-tjecea. părţi eşti încucjurat de colâne de arcuri. avea voe numai aristocraţia înaltă să calce. regisorului răsuna; — îndrăsneţ şi vioiCl —
„’Ţl-am istorisit de Pompeii", (jise Liniştit şâde Turoul fumând din oiubuoul Din adâuoile fântâni, — ori sunt cămările după cum îl era rolul — apare eroul —
lima, „de oi’aşul acela mort, care între său lung, âr un june frumos grec se ra- de plumb din puntea suspinelor? din lă- era să păşâscă înaintea unui publio pe oare
44
celelalte oraşe vii, îţi Lee impresia a fi (fimâ de un stâlp, privind la trofeele ri untrul fântânilor adânol se aude un suspin avea să-l distragă prin înfăţişarea sa co
espas pentru admiraţia tuturora. Cunosc dicate şi la înaltele stindarde, amintirile oa atunci când tamburinele răsuna pe gon mică. — — — La finea piesei vătfui un
încă un oraş şi mai rar, oare nu e morb, vechii puteri. Stâgurile atârnă ca un fior dolele în diferite culori, oând sbnrâ inelul bărbat înfăşurat într’o manta furişindu-se
ci numai o umbră. Pretutindeni, unde văd de doliu; o fată se odihnesoe punându-şl de logoduă al Bucentarului străluoit spre pe trepte în jos; era el, desperatul de astă
înălţându-se apa din fântânele săritâre în jos găleţile grele cu apă; jugul ce’l portă Adria, regina mării. Adriă! Asounde-te în sârâ; chiar şi servitorii îşi dădeau câte
basinurile de marmoră, mi-se pare că aud pe umeri; se plecă obosită pe catargul negură! AcopereţI sîuul cu vălul văduviei, râ<jendu-l; eu urmării pe nenorocitul pănă
un mit despre oraşul stins. Da, raifele apei victoriei. Nu este un castel de cjîne, oi o acaţă-1 pe mausoleul mirelui tău: ajunse aoasă. A te spâncjui’ft este o mârte
ar putâ istorisi multe! Şi undele dela ţăr biserică ce ve(jî înainte-ţî! Cupolele şi glo „Veneţia fantastă de marmoră! 44 dejositâre şi otravă n’ai totdâuna la înde
mul apei oâte n’ar soi cânta! Pe suprafaţa burile aurite oe lucesc în lumina mea; mână. Soiu, oă se gândi la amândouă. Vă(fui
Sera a şepte-spre-ijecea.
mării plutesce adese-orl negură; este voalul splendizi armăsari de aramă colo sus, că cum îşi studia figura palidă în oglindă în-
miresei; mirele mării este mort, palatul şi lători ca şi oaii de prin poveşti; au fost „Mă uitam în edifioiul unui teatru în chi(fead ochii pe jumătate; fi-va frumos
oraşul său sunt mausoleul. CuncsceţI ora îutâi aici, pe urmă s’au dus şi âr’ s’au în semnat , (fise luna, „sala era îndesată de ca mort? Omul pote forte nenorooit şi
44
şul aoesta? Nu s’a audit nici odată uruitul tors. Vecii frumseţea multicoloră a fe privitori; era debutul unui nou aotor; ra- totuşi afectat. El se gândea la morte, la
trăsurilor sâu tropote de cai în stradele restrelor şi păreţiior? Par’oă ar fi fost (fele mele se strecurau priu ferestruica din sinucidere, cred oă se compătimea însuşi,
sale ; se vede numai cum înuotă pesoii şi geniul înfiinţat de tânele unui oopil la cjid, o faţă sulemenită îşi apăsa fruntea în plângea grozav; după ce ţi-ai răoorit inima
fantastele gondole plutind de-asupra apei înfrumseţsrea acestui templu curios. Vecf! fierbântată de geam: era eroul sării, băr nu te mai gândescl la sinucidere.
venfiî. „Voesc“ (fise luna „să’ţî arăt fo pe vârful stâlpilor leii ou aripi? Au bia io încunjura o barbă bine încreţită, După întâmplarea acâsta tr?cu un an.
