Page 18 - 1897-04
P. 18
Pagina 2 G-AZETA TRANSILVANIEI Nr. 77.—1897.
tâmplă unui bărbat politio şi conduoător In fine foia budapestauă arată, că Nu-s mulţumiţi Grecii nici cu regele
naţional, oum se pretinde a fi acest fiu al dela alegerile din Oetomvre anul trecut, George şi se vorbesoe deja, că vor să-l
marelui revoluţionar maghiar Ludovic Kos- partida lui Kossuth prin rolul, oe l’a ju delăture. Eteria naţională are o amică însu — 4 (16) Aprilie.
suth. Oaşul a fost următorul: cat ea şi şeful său în parlament, şi-a dat fleţită în princesa de corână, care stărue Biserica Sf. Nicolae din Scheiu: Poi-
Kossuth, voind să ia parte în fiiua a arama pe faţă şi a degenerat atât de mult, pentru aoţiune; prinţul da corână însă nu mâne, în Dumineca Floriilor (6 Aprilie
doua de Pasol la o serbare a partidei „in- încât „acea partidă a încetat de-a mai fi este om ou capul în mână. Se fiioe, că v.), va predica părintele Dr. Vasilie Saftu.
dependente“ din Târgu-Mureşulni, şi-a fă un factor în viâţa publică a Ungariei . Pe influinţa sa a împedecat pănă acuma ac
44
Alegere de deputat în Braşov. In locul
cut planul, ca cu acâstă ocasiune să se Ugron G-abor şi Bartha Miklos, oarl au re- ţiunea armatei, oeea oe ar fi deşteptat ne
deputatului Cari Schnell, al căruia maDdat
oprâsoă şi la Oluşiu pentru o fii. Despre presentat puterile cele mai valorâse ale mulţumire între ofioerii tineri. Ministrul-
a devenit vacant, prin numirea sa ca notar
acâstă intenţiune a sa a şi încunosciinţat partidei, „guvernul Banffy i-a prosoris, dâr preşedinte Delyannis împărtăşesoe vederile
publio în Braşov, se va face noua alegere
pe Benei Ferenoz, preşedintele partidei „in oel ce i-a trântit a fost Kossuth Ferenoz, prinţului de corână, de aoeea se vorbesoe
14
dependente din Cluşiu, oomuuioându-i, că care nu s’a genat a se alia chiar şi ou gu în timpul din urmă de retragerea lui. Par în 29 Aprilie. Candidaţi vor fi: din partea.
Saşilor moderaţi judele de tribunal Julius
fiiua primă a sărbătorilor Pascilor doresoe vernul şi cu partida guvernamentală „pen tida acţiunii îşi doresoe oa urmaş a lui
Brennerberg, âr din partea Saşilor verfil
44
s’o petrâcă în mijlocul lor, ou care ocasiune tru ca să nimioâscă partida lui Ugron . Delyannis pe popularul ministru de răsboiă
advooatul Cari Lurtz. Din partea Maghia
va face unele deolaraţiunî asupra situaţiunei „In timp de doi ani de fiile , — în- Metaxa.
44
politice. oheiă „Bud. Hirl. — Franciso Kossuth a * rilor de aiol a fost luat în combinsţiă d 1
44
Lazar Gero, vioe-preşedintele camerei de
E de însemnat, că Kossuth se aştepta prăpădit moştenirea politică a tatălui său Iu şedinţa camerei greoesol de Mier
oomeroiu. Dânsul dedară în „KroDst. Ta'bltt.
44
la o primire din cele mai căldurose în şi nimenea nu are folos din ea, nici el curi, ministrul-preşedinte Delyannis a cerut,
că ar primi ou buouriâ o eventuală ale
Oluşiu, deârece nu mai de mult, decât îa (Kossuth), nici partida sa, niol patria, ci votarea unui credit de 25 milione drahme
gere, dâcă alegătorii i-ar da încrederea.
Oetomvre anul trecut Ungurii oposiţionall numai puterea de partid a aşa numiţilor pentru ministeriile de răsboiQ şi de ma
„Bud. Hirl, află aoum, că Ungurii deja
44
14
din Oluşiu îi arătară cea mai înflăo&rată liberali . rină.
aderenţă, îl prool&maseră ca candidat de In motivarea sa ministrul-preşedinte ar fi pe punctul de-a renunţa la oandidarea
comerciantului Lazar Gero, „din causă oă
deputat al lor şi făoură pentru el o pro grecesc arunca o privire asupra ceşti unei 44
pagandă nebună, enunţând prinoipiul, că Crisa în Orient. esterne şi declara, oă puterile persistă pe politioa lui Banffy nu permite aoâsta . Insă
şi dâoă d-1 Lazar va renunţa, totuşi, pre
„cel 00 ar părăsi stindardul fiului iui Kos „Agenţia Havas află. că Turcii au basa principiului integrităţii Turciei, şi că
44
14
suth nu este Maghiar . concentrat multă oştire la Grevena, aşa oă pănă acuma ele nu şi-au dat părerea asu cum aflăm, va candida din sinul Maghia
Cât de mare a trebuit însă să fiă aoum o avansare a corpului insurgenţilor -greoi pra propunerilor greoesol, privitâre la o rilor d-1 Dr. Ferdinand Otroban, ca guver
surprinderea lui Kossuth, oând preşedintele pare imposibilă, ba situaţia lor se consi soluţiona paolnieă. Delyannis accentua apoi namental cu acelaşi program, cu care nă
14
partidei „independente din Cluşiu, răspuu- deră oa forte dificilă. Se vorbesce de o dreptul Cretenilor de a-sl conduce ei înşişi şise tot aici la alegerile dietale din 1869.
fiend la sorisorea lui, i-a declarat în numele destinele. Grecia sperâză, că puterile to Serata casinei oticerilor. Petrecerea
nouă notă colectivă, pe care puterile au de
•partidei de sub conducerea Ini, că la Cluşiu gând să o predea oabinetelor din Atena şi tuşi vor simţi în oele din urmă la o solu- anunţată conform programei pe fiiua de
rCare ce căuta. Sorisârea întrâgă este o Constantinopol. ţiune paolmoâ. 20 Aprilie o., împreunată ou concert şi
lecţiune, ce ’i se dă lui Kossuth pentru Aceeaşi Agenţă află, oă numărul in Privitor la cele oe se petreo la gra dans se va da în 19 1. o. (a doua di .de
atitudinea lui politică, împutându-i lipsa de surgenţilor, cari au rămas îu Macedonia nu niţă, Delyannis declară, oă situaţia nu s’a Paştile gregoriane) în otelul central Nr. 1.
energiă în lupta ou guvernul eto. e cunoscut, dâr se crede, oă e încă destul declarat de cătră Grecia, oi prin politica începutul la 8 âre sâra.
„Kolozavâr fiice, că aoâsta atâta în- de mare. Retragerea lor s’a făcut cu pier straniă a Turciei, oare prin înarmările ei La serata din urmă a casinei ofiee-
44
sâmnă, cât „absug Kossuth/“ Cei ce înainte deri. In Maoedonia domnesce un frig sim pripite a silit pe Grecia să-şi formeze o rilor s’a făcut observarea neplăcută, că cu
îl adorau şi fieificau, astăfiî se lapădă de ţitor. Gând insurgenţii greoi au ocupat- for armată, care să fiă în stare a-şl apăra in tot avisui publioat prin foile locale: că
el ca de o uneltâ netrâbuioă. Foile oposi- tul B<imo, au dat foo la oâte-va case. teresele şi onârea patriei (Mişcare). Guver galeria pâte fi cercetată numai pe basa bi
ţionale unguresci profită de acâstă ocasiune ţfiarul turceso „Hakikat spune, că nul face tot posibilul spre a delătura scă letelor de intrare împărţite şi că aoeste
44
pentru a arăta oare de care în colori mai atacul dela 9 Aprilie s’a făcut nu de cătrâ derile armatei ooncentrate în pripă şi spe din urmă au valâre la rândul lor numai
drastice, cât de mult s’au înşelat Ungurii trupele greoesol, oi de cătră iregularl, că râză, că în câte-va fiile tâte lacunele vor pentru cei invitaţi cu numele la seratele
în Franciso Kossuth, oăruia chiar din par aceştia au fost respinşi da cătră oştirea fi astupate şi armata va fi capabilă sâ-şl oficerescî; mai departe, oă bilete de in
tea âmenilor săi ’i se strigă afiî „abzug turoâscă şi au perdut 60 de omeni. Turcii împlinâscă datoria (Aplause vii şi îndelun trare pe galeriă nefolosite nu se pot da
44
în loc de „osana“. să fi perdut numai trei âmenl (?). Mai fiice, gate). Deputatul Ralli oere în numele opo- mai departe, oi trebue să se redea comi
44
„Budapesti Hirlap publică în Gestiu oă nu se află nici nn punct dela graniţă siţiei, oa Camera în faţa jurstărilor aotuale tetului, — s’au aflat atât pe galeriă cât şi
nea aoâsta un articul de fond, în care, turceso în posesiunea iregularilor. să nu între în desbaterea budgetului. Delyan îu sală âspeţî neînvitaţl. Spre a delătura
după ce arată, ce mari speranţe îşi pu Din Constantinopol se anunţă, că în nis consimte cu antevorbitorul şi comunică, inconveniente în acâstă privinţă onoraţii
seseră la început Ungurii în Francisc, fiiul cerourile militare şi civile turcescl e mare oă mâne va oere camerei votarea unui pro- âspeţî sunt rugaţi a aduoe cu sine la sera \
lui Ludovic Kossuth, dela oare se aştepta, nemulţumirea din causă, oă s’a revocat or visoriu budgetar de trei luni. Şedinţa apoi tele casinei cartele lor de invitare şi a le
oă va regenera naţia, va „ourăţi politica ma dinul dat lui Edhem-paşa de a porni con se ridică. arăta la cerere. Dâcă cineva dintre onor.
14
ghiară de murdăria intereselor personale tra armatei grecesc!. Asemenea domnesoe * âspeţî ar fi perdut oarta de invitare, să
44
eto., continuă estfel: nemulţumire şi între oştirea turcâscă dela „Corresp. politică anunţă: Intre ca eâră un duplicat dela secretarul reuniunii,
„Dâr s’a văfiut încurând, oă pat8rea graniţă. binetele europene se pertraotâză tocmai looofc. Poefel, care pentru scopul acesta va
lui (a lui Franoisc Kossuth) este slabă, că Se vorbesoe, că în consiliul de mi aouma oestiunea: ce atitutine să ia pute sta la disposiţiă în localităţile reuniunii
nu. e orator, nu e nici politic, nu eunâsce niştri ţinut Marţi în Constantinopol s’a ho- rile în caşul isbucnirei unui răsboiă greco- dela 1—2 7 âre p. m. Se observă, că sub
2
44
raporturile nâstre, pe omeni îi judecă fals, tărît, că dâcă Grecii vor repeta atacul, turcesc sâu a revoluţionării Macedoniei. In cuvintele: „împreună ou familia se înţe
oedâză înrîurinţelor necompetente, e o vio- să se declare imediat răsboiul din partea oe privesoe asigurările pacînioe, ce le-au lege numai propria familiă, adeoă membri
timă a linguşitorilor, undită în mâna altora, 1 • Twciei. făcut cabinetele din Constantinopol şi Atena ce se ţin de aceeaşi casă, nu şi rude mai
nu e conducător, ci portă numai numele de Gazeta de Colonia raportâză, că pla din incidentul ciocnirilor dela graniţa Tes- depărtate. In fiue se faoe cunoscut, că co
conducător. E slab şi nimenea nu pâte pre nul Greciei este de a aţîţa pe Turci, oa saliei, marile puteri au luat aoeste asigu mitetul ou ocasia arangarilor oe se fac la
tinde dela el, ca să fiă tare, dâr greşâla să înoâpă ei răsboiul. Iritaţiunea în sînul rări la cunoscinţă, reamintind declarările mese, reservâză trei mese, cari se râgă a
lui este, oă nu pote suferi pe cei ce sunt mai poporaţiunei greoesei din Atena a ajuns la lor de mai nainte. nu fi ocupate. Mai multe mese nu sa ad
44
tari decât el. Intrige! e sunt, oare fac astăfiî oulme, aşa că starea de faţă nu mai pâte „Don Chisiotte din Roma aduce soi mite nioldeoum a se reserva, pucându-se
politica de partide în Ungaria şi Franciso mult dăinui. Comeroiul stagnâză şi numai rea sensaţională, că bande bulgare sunt gata bilete la tacâmuri şi onoraţii âspeţî sunt
Kossuth n’a fost în stare să resiste aces magazinele de arme mai fac treburi. Fârte de a trece graniţa spre a veni Greoilor în invitaţi a lua loc la asemeni mese reser-
tor intrigi; intrigele acestea au ăismembrat mâniaţi sunt Greoii în contra Rusiei; ei aj utor. vate fără niol o genă. — Comitetul.
partida independentă şi au prefăcut'o într’o î î vorbesc de o alianţă secretă între Rusia şi
Congresul studenţilor maghiari se va
undită a guvernului“ ... : Turcia.
ţine anul aoesta la 0red6a-mare în 21—24
Aprilie st. n. La congres vor lua parte
studenţii dela universităţi şi dela şoâlele
Era comedie, dâr pe soena unui teatru ne unde sburară odiniâră vulturii Romei: „Ve de lut plină ou apă; fetiţa era desculţă, superiâre din Ungaria. Universitarii unguri
44
însemnat; era o trupă ambulantă; văfiui niră, văfiură şi învinseră , aoum duce uu cămaşa scurtă şi mânecile mici îi erau din Cluşiu au hotărît, ea la aoest congres
âr figura cunosoută, iaţa sulemenită u coridor prinfcr’o oasâ mică sărăoăciâsă com rupte; îi săruta»i umerii rotunfil şi fini, să nu sufere a se aduce în discuţia cestiunea
Y
barba oea încreţită. El privi şi de astă pusă din lut şi doi stâlpi de marmoră; ochii şi părul negru străleoios. Se sui pe antisemită şi de naţionalitate*. — Se vede,
dată ârăşl spre mine surifiând — neferi viţa de vie îşi întinde fragedele-i ramuri treptele de marmoră îu sus dispărând în că după păţania din anul . trecut, nu li-a
citul fu âr fluerat, vre-o oâte-va minute, de-asupra ferestrelor nesimetrici ce o guir- interiorul palatului. Şopârlele i-se furişâu mai dat mâna studenţilor maghiari de-a
de un public miserabil! — Astădî sâră iese îandâ de doliu. pe lângă pioiâre, dâr ea nu se temea, ri se mai adresa şi aoum cu apeluri de „fra-
un dric sărăcios pe pârta oraşului, nu-’i O femeiă bătrână cu nepâta ei şed dica mâna să tragă olopoţelul; era un pi ternisare cătră studenţii români.
44
urma nimeni. Era un sinucis, eroul nostru aici; ele domnesc acum şi conduc străinii cior de epure legat ou o sfâră, asta era
fluerat. Vizitiul era singurul ce-1 însoţea, arătâudu-le tesaurele cufundate. Din bo soneria din castelul împărătesc. Copila Un cas rar. ErI s’a pertraotat la tri
nimeni nu urma afar’ de lună. Intr’un un- gata sală de tron se zăresoe numai pârâ stătu oâte-va clipite nemişcată; la ce se bunalul diu Budapesta un prooes oriminal,
ghIQ din curtea îngropătârei este ucigaşul tele gol; cipreşii întunecaţi arată ou lun gândea ea âre? Pâte la frumosul chip al în oare figura ca aousat nn preot romano-
îmormentat; va fi în curând acoperit de gite lor umbre închise locul unde era tro Domnului Christos din oapelă, lucrat din oatolio. Yice-notarul de tribunal însă Dr.
urfiicî, acolo va arunca îngrijitorul oimi- nul. Podâla crăpată este pănă în glesne aur şi argint, şi luminat de lampe aurite. Ştefan Horvat, cere avea să conducă pro
terului dela celelalte morminte buruenile . încărcată cu dărîmăturî. Mioa fetiţă, acum Aoolo oântau micuţele ei prietine în oor cesul verbal al pertraetărei, fiind şi el oa-
44
fiica oastelului împărătesc, şade adese-orl oânteoe ce le cânta şi ea? Nu soiu! Făcu tolic a preferit să renunţe la postul său,
Sera a opt sprezecea. decât să conducă procesul verbal al unei
pe scăunelul său, ascultând adese-ori sone un pas şi pierfiându-şl eohilibrul îi oăfiu
44
„Viu din Roma , fiise luna, „acolo în tul clopotelor dela veoerniă. Gaura din cana de pe cap şi se sparse. începu să pertractări, în oare figurâză oa acusat un
centrul oraşului pe una dintre oele şâpte cheia uşei o numesoe fetiţa balconul ei, plângă; frumâsa fată din palat plângea preot de legea sa.
coline zac ruinele oastelului împărătesc; prin care pâte admira întrega Roma, chiar pentru o oană de lut şi îngrozită de cearta Avansare. Ministeriul oomun de răs
sălbatioii smochini oreso in orepăturile şi majestâsa oupolă a bisaricei Sfântului ce o aştepta, nu îndrăsnea să tragă de boiu ou 1 Aprilie 1897 a avansat pe vo
zidului, ooperind goliciunea ou frunfiele Petru. Linisce oa totdâuna era şi astă splendidul olopoţel. luntarii medioiniştl Dr. Emil Papp dela
lor late oenuşii verfil, dintre ruine păşesce sâră, şi mica copilă apăru la amăgitârea-ml Lalla. reg. de inf. Nr. 31 şi pe Dr. Victor Graur
asinul, călcând pe frumâsela tufe de laur, lumină. dela reg. de inf. Nr. 63 la rangul de me
bucurându-se de spinul neroditor. Aiol de Pe cap duoea o cană antic formată dio! asistenţi şi i-a împărţit pentru împli-
