Page 19 - 1897-04
P. 19
Nr. 77.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
nirea jumătăţii a doua a anului de ser postă de cătră farmacistul A- Moli, liferentul n. c. la 3 ore p. m, în localul societăţii, „Da! Am funcţionat la oartaa fun-
viciu, pe cel dintâifi la spitalul de gsrni- curţii din Viena Tucblauben 9. In farmaciile din la care sunt. poftit! a participa toţi p. t. duară în Sibiiu şi BeiuşI 9 ani şi 3 luni
u
provinciă sS se ceră preparatul lui Moli provedut ou „purtare es~nplarâ şi numai în urma
sona Nr. 22 din Sibiiu, er al doilea va fi membri, precum şi alţi binevoitori ai aces
cu marca de contravenţie şi subscriere. purtărei bune, am căpătat ajutorai de 200
transferat la spitalul de trupă din Cluşitf. tei corporaţiunl.
fl.; după ce însu-mî am oerut demisiunea,
Obiectele: 1) Raportul comitetului des oa să mă pot reînsăuătoşa. Şi din 1884
In cansa mersnlni tramvaynlni. Di- Din Camera română. pre activitatea societăţei. 2) înscrierea de sunt tutore oerouul, deplin sănătos, şi
reoţiunee tramvayului din loc faoe ounoscut, mi-’am împlinit ofioiul aor.rat. ’enitul meu
In şedinţa de Marţi, 1 Aprilie st. v. a membri noi şi încasarea taoselor. 3) Ra
că programa pentru noul mers al tram e de 840 fl., âră nu de 1200 11. si numai
camerei d-1 N. Fleva anunţă o interpelare portul oassarului. 4) Censurarea raportelor
vayului. oare se va începe din 1 Maiu a. o. dela 28 comune, din oare e compu ceroul
d-lui preşedinte al oousiliului asupra armei de sub Nrii 1 şi 3. 5) Eventuale propu
este deja gata. Totuşi spre a pute lua în âră ' * dela 44.
Mannlicher, cjicând că ţâra trebue să soiă, neri. 6) Constituirea pe un nou period de 06:
considerare dorinţa publioului în oe pri- Corespondentul (fi «fa recurs se
faţă de evenimentele de afară, dâcă avem 3 ani. mai arată că omul este un beţiv ordinar
vesoe mersul unor trenuri, personele, oare
armă sâu nu. F ă g ă r a ş , 14 Aprilie 1897. fără maniere şi în fine un om în oare nu
se interesâză de noul mers al tramvayului 1
D-1 IJ. Sturdza, preşedintele consi Dr. Ioan Turcu, loan Dejenariu, poţi avâ încredere *. Ce crede corespon
sunt invitate a lua parte la o consultare, ce dentul? Sunt Brădenii maghiari şi Românii
liului spune oă va răspunde peste trei (file. preşedinte. oassariu.
se va ţine Duminecă în 18 n. c. în biuroul fruntaşi omeni atât de strioaţî, oa să-şî
Se alege viee-preşedinte d-1 Vasile loan Berescu,
direoţiunii tramvayului, piaţa mare Nr. 36, pună jude pre „un beţiv ordinar** ? Aoâsta
Lascar (fost ministru de interne în cabine seoretariu. ar fi o deoadenţă morală ne mai pomenită.
Inundaţiele din ţeră. Cetim în „Tim tul Aurelian) cu 74 voturi din 99 votanţi. Eu resping cu dispreţ epitetul de „beţiv
pul**. Dunărea venind mare s’a revărsat la D-1 Y. Lascar mulţâmesoe deputaţilor ordinar** şi voi chema înaintea justiţiei pe
Cetatea, inundând portul; tot aşa la Be- pentru onorea de a-1 fi ales vioe-preşedinte. ULTIME SOIRI. ofensatorii mei fără de ooQSQiinţă,
ohet, unde peste 500 de pogâne de semă Consideră alegerea sa ca un omagiu adus BucurescI, 15 Aprilie. Imperatul Că sunt harnic de oficiul meu, şi pur
nături sunt sub apă. Jiul s’a revărsat la guvernului Aurelian pentru credinţa şi de tarea mea este corectă se pâte dovedi ou
Germaniei şi-a amânat visita, pe aote oficiale. Sunt alesul Românilor şi al
gura sa în Dunăre, treoend peste dig şi votamentul cu care a slujit ţâra. (Aplause). care proiectase s’o facă curţii re Maghiarilor, precum cred eu: în urma pur-
inundând câmpiele. Apele rîului Ialomiţa Viitorul va spune — cfio® d-1 Lasoar — dâcă gale române la 10 Maiu a. c. „Epoca“ tărei mele corecte oa jude substitut, şi a
au inundat comunele Moldoveni şi Lunoa- prin împrejurările grele prin cari a trecut află, că Wilhelm II va visita Româ doua, oă dintre Români nu a reflectat
Spetenî din judeţul Ialomiţa. Rîul Sărata ţâra, noi ne-am făout datoria de liberali şi nia numai pe la finele lui Septem- oineva, apt de a fi ales; dâr nu diu târna,
s
s’a revărsat şi a inundat comuna Bărbu- de buni Români. Retraşi dela putere afcunoi vre, după manevrele mari din Un oă „soorul unuia ar perde câroiumă âu ’i
s’ar închide bolta**. Drept dovadă, pâte servi
lesoî, lunoile cătunului Poşta şi comunele oând aveam concursul Parlamentului şi în- garia, la care va asista. oaşul, oă în perioda treoută fiind candidaţi
Manasia şi Alexenl. Rîul Rîmnioul-Sărat a orederea Regelui, pentru a aduce unirea în 2 Maghiari. între cari unu soorul meu şi un
BuourescT, 15 Aprilie. Corpurile
rupt digurile şi a inundat mahalaua din jo sinul partidului liberal, credem că am dat Român G. Imperat, a reuşit cest din urmă
legiuitore au fost închise acjî prin-
sul oraşului. Donă-cjeol şi trei de case sunt o dovadă netăgăduită de dragostea nostră deşi era neplăcut la popor. Ba mai mult,
ţr’un mesagiu regal. protopresbiterul Vas. Damian a oorabăţnt
ameninţate să fiă luate de curentul apoi; pentru partid. Aoum când în ţâră şi în
Eugen Statescu şi-a dat dimisiu- din răsputeri candidarea lui Gr, Imperat,
14 case au fost părăsite. Şiretul a inundat partid e linişte, ne luăm looul în rându
nea ca preşedinte al Senatului, care şi a vorbit pentru sOorui meu, om bătrân:
oomuna Independenţa. Ieri, apele au rupt rile d-v. ca adevăraţi soldaţi ai aoestui par ueajutat da 71 ani. A fost de ajuns oa un
înse i-a respins’o. Cu tote acestea
terasamentul liniei ferate pe o distanţă, de tid. Vom da necondiţionat ooncursul nos membru al representanţei se <fică popo
Statescu persistă în dimisiunea sa.
20 metri, lângă gara Lespecji. Circulaţia tru orî-cârei propuneri, care va ave de rului: „e mai aprâpe pelea, decât cămaşa**
trenurilor se faoe prin transbordare. Bis scop realisarea programului partidului. De Chişineu, 15 Aprilie. Românii şi nimeni nu a mai ascultat de părintele
triţa oresce din ce în oe mai mult; singu clarăm însă, că nu înţelegem ca partisanl fruntaşi din Basarabia se vor întruni p.-presbiter, oi şi-a ales Român. Nu a tre
cut insă nici prin minte fisolgăbirăului, oă
rul pod rămas este cel de lângă Lespecjl; decât pe aceia cari ne vor lăsa dreptul de aici la 27 Aprilie, ca s§ alegă un
se închidă câroiumă ori bolta vre-uuui socru.
tote celelalte sunt rupte. Rîuleţn! Ozana control şi libertate în lucrări. mareşal alnobilimei înlocui răposatu Atâta pre oalea publicităţii.
a’a revărsat şi ameninţă orăşelul Târgu- D-1 An. Stolojan, ministrul de do lui Catargiu. Candidatul Românilor Primiţi deosebita-mi stimă.
Neamţu. Bahluiul s’a revărsat de-aseme- menii recunosoe în numele guvernului me este Ioan Ohristi, er al Ruşilor rene Krassnay Bila,
nea şi a inundat o parte din târgul Po- ritele fostului guvern Aurelian şi declară, gatul milionar Semigrad, care acum jude comunal.
dul-Iloaei. că şi actualul guvern luerâză pentru eon- se iscălesce „Semigradoff**.
oiliarea tuturor liberalilor. Noi nu înţele
Kueipp în agoniă. Din 'Woringshofen Londra, 15 Aprilie. Lui „Times**
gem 6ă guvernăm decât în contact ou L i t e r a t u r ă .
se telegrafâză, că preotul Sebastian Kneipp, ’i se raportbză din Elaasona, că Luni
d-v. şi nu ne gândim nici-odată ca cineva
renumitul apostol al ourei cu apă, este în insurgenţii greci, în numer de 1000 de „Paraplenl Sântului Petra" este tit
să renunţe la ideile sale. Aşa vom proceda şi
agoniă. A şi fost împărtăşit ou sfintele taine. inşi, din nou au năvălit pe teritoriul lul unei novele, prelucrată în traducere,
d-v. veţi judeca Ia urmă.
Turciei, atacând pe Turci. După o
Despăgubire de resboiu. „Tageblatt** D-1 Iuniu Leca, raportor, dă cetire luptă înverşiunată, în care au că^ut după Ooloman Mikszâth, de Ion Niţu Fop.
anunţă, că Italia trebue să dea lui Mene- raportului la proiectul de lege pentru des Cartea e tipărită pe hărtiă fină, având un
50 de Turci, acestora li-a succes a-i format plăcut de 168 pag. Preţul e 60 cr.
îi-k ca despăgubire da răsboiu 9 milidne de chiderea unui credit de 8,000.000 pe sâma mi sili pe Greci se se retragă. Intre in
■franci. Italia trebue să pfăteaoă aoestă sumă nisterialul de lucrări publice pentru oons- surgenţii, cari au năvălit peste gra păoă la 1 Maifi, de aoi înoolo va fi 70 cr.,
•în timp de doi ani. truirea liniei ferate R.-Vâîoea-Oălimanesol- niţă, s au vermut şi oficerî greci. Grecii la librării 80 cr. De vencjare adminis
Rîul-Vadului. vor se silescă pe Sultanul, ca el se traţia diarului „Dreptatea** în Timişâra (în
Trei schelete. Lui „Veszpremmegyei al căreia foileton a fost publicată acâstă
D-1 Dobrescu-Argeş oere schimbarea facă întâiu declararea de resboiu.
Lapok** ’i-se anunţă din comuna Enying ur- novelă), precum şi la d-1 1. Nicolescu, cola
traseului acestei linii şi propune amânarea
mătârele: Cu ooasiunea săpării fundamen „Standard** primesce din Cons- borator la „Dreptatea**.
votărei acestui proiect de lege. tantinopol soirea, că în tot decursul
tului edifioiului oărţilor fvmduare s’au aflat
D-1 Ciocazan cere respingerea propu consultărilor ministeriale de Dumi
în zid într’o boltitură aooperită ou scân In editura „Tipografiei „Aurora“ A.
nerii d-lui Dobresou-Argeş. neca trecută, Sultanul a stat în ne’n-
duri trei schelete, dintre cari două se aflau Todoran din Gherla (Szamosujvâr) a apă
a
Incidentul se închide şi cererea de treruptă comunicaţiune telegrafică
stând, âr unul era culcat jos. Pe schelete rut: „Predice pentru Duminecile de peste
amânare se respiuge. cu Ţarul Rusiei şi cu împăratul Ger
se mai aflau înoă unele sdremţ,e din hai an, compuse şi lucrate după catechismul
In disouţia generală: maniei, al căror sfat are să fiă ho
nele lor, în buzunare nisoe hărtiă ruptă, lui Decbarbe, de Vasiliu Christe, preotul
D-1 I. Malla crede, oă traseul R.-Vâl- tărîtor pentru Sultan.
âr pe cap nisoe pălării, cari arau înoă în S. Giurtelecului şi al Lompertului. Tom II,
cea-Rîul-Vadului nu este cel mai avanta-
bună stare şi ou pene. E vorba aici de-o Dela Dumineca a Xl-a după S. Rosalii
gios şi susţine acest lucru bizuindu-se pe
crimă oribilă, ce s’a oomis de mult, dâr pănă la Dumineca Vameşului**. — Format
chiar un proiect de lege prin care fostul Voci din public*).
mănă acum nu ’i-s’a dat de urmă. Se cjme, mare 8°, nuprindând vre-o 26 predice. Pre
ministru al lucrărilor publice d-1 O. Stoi-
oă în oasele, oare au fost aoum cumpărate Brad, 9 A prilie n. 1897. ţul 80 cr. (plus 5 cr. porto).
cescu, cerea un credit de 4,000.000 în
pentru edificiul cărţilor funduare, înainte aoest scop. Prea On. Redacţiune! Binevoiţi a pu In editura aceleeaşl Tipogrăfii a apă
de asta cu 29 ani a fost otel, âr proprie blica în preţuitul jurnal „Gazeta Transil- rut: Bocete, adecă Cântări la cnorţî, adu
D-1 Vilacros susţine proiectul de lege
tarul otelului a fost Ştefan Kirisits. In tim vaniei** următârea:
şi traseul acestei linii; consiliul superior nate de loan Pop Reteganul. Format pro-
pul aoesta, la 1868, se întâmplă, oă odată
tecnio, oare a studiat linia a avut în ve INTIMPINARE. Iu nr. 67 al „Gazetei tativ de 188 pag. ouprindend peste 70 de
a dispărut de aici din otel nn negustor Trans.“ou datul Deva 31 Martie 1897 s’a versuri sâu „bocete de care cântă dieeii
dere t6te avantajele de interes ale acestei
bogat de porci, âr mai târdiu tot de aci publicat o corespondenţă din oausa alegerii pentru plată** şi „bocete de care cântă nâ-
linii, pe cari suntem datori a-o face, de-
au dispărut doi negustori de găini. Aceşti şi întărirei mele de primar în comuna Brsd, murile mortului**. Un esemplar trimis plă
6re-ce acâstă liniă este stipulată în con- unde majoritatea poporaţianei e română.
negustori au fost căutaţi pretutindenea, tit costă 40 cr.
venţiunea cu Austro-Ungaria. Ini acâstă corespondenţă subsemnatul sunt
dâr nu li-s’a dat de urmă. In fine a fost atacat personal în un mod trivial. — Primo
D-1 Ionel Brătianu, ministrul lucră
suspiţionat proprietarul otelului Kirisits, loco trebue sg declar, că corespondentul
rilor publice, afirmă că linia cerută de gu Proprietar: Icii'ei Murcşiami.
dâr în lipsa de doverjl, nu a fost pus sub a trebuit sg aibă informaţiunl ou totul false
vern este cea mai convenabilă şi r6gâ Ca purcese din o ură personală.
aousaţiune, deşi părerea tuturora era, oă
mera să voteze proiectai de lege. Redactor responsabil: Qregoriu Maior.
Kirisits ar fi vinovatul. Kirisits timp înde A doua, dâcă eu aşi fi după cum mg
Voci: Inohiderea discuţiunei. descrie corespondentul, ar trebui să fiă
lungat trăi în Enying şi numai ou oâţi-va
D-1 N. Dimancea, contra închiderei fârte dcoădută inteligenţa română şi po
auî mai îuaintte îşi mută locuinţa în Lep- porul, oare a eousimţit şi m’a ales primar;
sâny, aci ţinu erăşl câroiumă, unde şi muri spune că acâstă liniă va costa de cj 60e -ori ba însuşi capul recurenţilor Vas. Damian, * *
înainte de asta cu 4—5 luni. Un frate al mai mult decât se crede, va fi un adevă care înainte de a avea procesul de baiă Pentru Minorii de ţigări!
f-H
lui Kirisits este acum măoelar în Enying, rat desastru financiar, pe oând joncţiunea ou socrul meu, îmi (ficea „tu“, precum şi &H
altul e câroiumar în Szilas-Balhâs şi ambii prin Argeş va oosta numai 20.000,000. eu densului; şi eram amici. Numai acum HH SîA' CJLUB5 »-3
lumea s’a întors.
sunt cu avere. Al doilea frate nu de mult Discuţia se închide. Corespondentul afirmă: „a tost mai 03 este cea mai curată, subţire şi totuşi tare
CL
scăpa din temniţă, la care a fost osîndit Pentru luarea în oonsiderare votul cu o Hărtiă, de ţig'ări, +3
înainte oevaş diregătoraş pe la cărţi ie fun
din oausa unei vătămări corporale mortale. bile fiind nul, şedinţa se ridică la orele duare, de unde a tost dat afară, fiind ne- <1 fără glicerină. >
f—H
Patent 3 cr., Club-Exquisit 2 şi 10 cr.
Ambii aceşti doi fraţi ai lui Kirisits pe 5 fără un sfert. harnic sg-şl porte slujba, aoum are ajutor Eh- O
timpul când acei negustori au dispărut din de graţiă 200 fl, la an şi aoest om e tu < Se află şi tuburi de ţigări din hărtiă T)
tore public do cerc ou venit de vre-o C L U B . W
i—i
otelul lui, erau servitori la frate-său.
C o n v o c a r e . 1200 fl. având a se îngriji de interesele i - 3
1
1. Un mijloc de casă ieftin. Pentru regularea miuorenilor a 44 comune *. Yenijure en gros la î >
Societatea română de diletanţi „Pro
şi conservarea unei mistuiri bune se recomandă * lulius IVÎiiîler Nachfoiger, *
gresul** din Făgăraş îşi va ţiuea adunarea
cunoscutele prafuri Seidlitz ale lui Moli. Cutii ori *) Dăm loc sub rubrica acesta întâmpinărei (t>) Braşov.
ginale 1 fl. bucata. Se p6te căpăta dilnic prin generală din ăst an, Joi în 29 Aprilie st. pentru care nu lnăm nici o răspundere. — Red.