Page 2 - 1897-04

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 73.—1897.

mare amărîciunea contra ministrului-pre- La posiţia budgetului ministeriului de i Conflicte la graniţa Tessaliei. a primit din Constantinopol ordinul de a
şedinte, care în asemenea mod vatămă au­ justiţiă, membrul losif Gali pleda pentru trece cu armata graniţa grecâscă, îndată
Din Atena se telegrafâză fiiarului
tonomia bisericei sârbesol. Pin oansa aoâsta îmbunătăţirea cât mai grabnică a salarii­ ce va fi Deîndoios stabilit, că între ban­
„N. W. Tageblatt" ou data de 10 Aprilie:
continuă mai departe fâia serbâsoă, mai lor ju4ilor dela judecătoriile de prima dele grecescl, cari au năvălit în Turoia se
O mişoare estraordinară este în oraş. Îs-
mulţi deputaţi şerbi niol n’au luat parte instanţă. Ministrul Erdâly declară, că gu­ află şi trupe regulare grecescl.
bucnirea resboiului e privită ca neîncunju-
la serata arangiată de Banffy. Un distins vernul va şi face acâsta îndată ce împre­
rabilă. Părere generală este, oă armata „Times" află tot din Elassona urmă-
deputat sârbesc s’a esprimat, că sub un jurările financiale vor permite.
ministru-preşedinte atât de vrednic nici nu le La posiţia budgetului instrucţiunei greoâscă e capabilă de a întră în acţiune, ţârele: Consiliul de răsboiu e adunat în
âr cea turoâsoă o cred antă numai pentru momentul aoesta. E probabil, că trupele
mai trebue Sârbilor congres. publice luă cuvântul Esoelenţa Sa Metro-
defensivă şi oă nu ar putâ să înainteze re­ turcescl vor lua neamânat' ofensiva.
* politul Dr. Victor Mihalyi dela Blaşiu, care
pede prin Tessalia. Ofensiva turoâsoă 'este Vorbind de cioonirea dela graniţa
Aprâpe tâtă pressa europână s’a ocu­ vorbi în oestiunea dotărei universităţii din eschisă deja prin reaua aprovisionare. Gre­
tessalo-macedonână, „Nation. Ztg.“ din Ber­
pat în cailele din urmă ou soirea despre o Budapesta. Acâstă universitate fiise, s’a în­ cii eu iregularii lor, voeso să năvălâsoă în lin dioe: Ciocnirea trapelor turoesol cu
alianţă între Serbia, Bulgaria şi Muntene- fiinţat din fundaţiunile prelaţilor catolici.
1
gru. piarul „Nord' din Paris e informat Intemeiătorul ei a fost Pâzmândy Pâter teritoriul turcesc ca prin răsvrătirl să ţină bandele grecescl este, pâte, înoeputul celei
în loo armată turoâsoă şi să-i sară în spate. mai bune soluţiunî, deâre-oe Grecii, oum
acum în mod nemijlocit dela însu-şl mi- cardinal şi metropolit de Strigoniu (1635); * să vede, vor să fiă ou orl-ce preţ bătuţi.
nistrul-preşedinte serbeso SimicI, că nu suooesorii acestuia, metropoîiţii de Stri­ Pentru localisarea conflictului s’a făout tot
esistă o astfel de alianţă şi că vre-o pac- goniu Loâsy şi Lippay au dotat’o cu nouă „Agenţia Havas“ primesce depeşl din
tare în scris de acest fel nu s’a făcut. Dâr fundaţiunî însemnate, âr Maria Teresia a Larissa, oarl vorbesc de hărţuell între in­ posibilul.
totuşi e fapt, că guvernele celor trei ţări înzestrat’o cu domeniile a două mănăstiri surgenţii macedoneni şi trupele turcescl. In­ Gazeta de Colonia crede, că e apro­
au avut între sine o „înţelegere princi- de-ale oălugărilor catolici. Va să fiică fon­ surgenţii s’au oioonit ou Turcii la Phonikia, piată isbucniraa răsboiului greco-turoeso.
piară“ asupra posiţiei, ce’ar avâ s’o ia în in­ dul acestei universităţi este un fond bato- Perlianţa şi Tafosbibossi. Turoii au pără­ Fâia germană avsrtisâză puterile sâ nu re­
teresul terilorielor turcescl, ce sunt locuite de lic, care trebue să se administreze după sit aceste localităţi, cărora insurgenţii le-au tragă corăbiile destinate pentru blocadă, de-
conaţionali de-ai lor, în caşul când ar veni intenţia fundatorilor. Cu tâte acestea gu­ dat foc. Lupta între insurgenţi şi trupele âre-oe, dâcă Europa îşi va retrage mâna,
rândul la o împărţire a Turciei. Ce privesce vernul, preoum în anii treouţl, aşa şi în turoesol s’a oontinuat înoă Sâmbătă după focul în Orient se va estinde. Europa are
chiămarea sub arme a reserviştilor sârbi, anul acesta a înşirat în budgetul statului amâfil, Căpitanul turcesc a comandat foc datoria morală, oa după-ca a ţinut în frâu
Simiol deolară, că acâsta nu s’a făcut cu şi venitul de 441,249 fi. al fondurilor ou asupra staţiunei grecesc! Prophitilias. In Turcia, să nu o lase să pârte oonsecenţele
scop de-a se pregăti în contra Turciei, oi caraoter catolic. urma acâsta comandantul staţiunei, un atitudine! ei. Dâcă oioonirea la graniţă va
din causa deprinderilor de arme obicinuite. Face deci, „atât în numele său, cât subofioer gree a fost vulnerat. Intre sta­ avâ urmări seriose, Europa să dea Turciei
Asigură mai departe SimicI, oă Serbia nu şi al d-lor episoopi presenţl, deolaraţiunea, ţiunile din acest ţinut s’au schimbat vii mandatul eşpres ca să pacifice Greoia. Ger­
doresoe a difieulta nisuinţele de paoe ale oă votâză budgetul, dâr ou reserva şi cu împuşcături, oarl au durat câte-va minute. mania va renunţa de a conluora la opera
marelor puteri, căci un oonfliot oriental ar rugarea, ea de aci să nu facă nici o de- Dela graniţă s’au sufiit asemenea împuş­ păcii cu puterea armată, diplomaticesoe
aduce după sine amestecul Europei întregi, duoţiune de drept desavantagiâsă pentru cături. însă, ea va stărui necontenit, ca Grecia sâ
ceea ce ar avâ urmări forte păgubitâre caracterul catolic al fondului universitar * nu tragă fructe din partea ei temerară.
pentru siguranţa şi bunăstarea popârelor şi pentru întrebuinţarea lui în sensul in­ Despre primeL ciocuin la graniţa
statelor orientale. — Faţă cu aceste asigu­ tenţionat de întemeiătorî". Tessaliei se depeşâză „Agenţiei Havas“ din
rări ale lui Simiol, „Gaulois", după cum am Ministrul Wlassics ţine să constate, Constantinopol: Depeşile oficiale ale sta­
anunţat deja, susţine cu hotărîre,- că o că din suma totală de 869,170 fi., oe se tului major turcesc spnu, că o bandă de
— 81 Martie.
alianţă defensivă între Serbia, Bulgaria şi spesâză ou susţinerea universităţii, numai iregnlarî grecesc! au trecut pe poteci greu
Muntenegru esistă, ba comunică chiar şi 284,249 fi. sunt din fondurile catolioe. De­ de străbătut Pindul în direoţia dela Me- fi- îoan Hannia. Erî primirăm dela
disposiţiunile mai însemnate ale acestei olară, că întroduoerea acestor venituri în zovo şi au năvălit pe teritoriul turcesc. Sibiiu trista soire, că venerabilul profesor
alianţe. De aci s’ar vedâ, oă SimicI vrâ să budgetul statului nu prejudecă naturei de Statul major-general otoman au luat tote şi director seminarial în pensiune, Ioan
nege faptul, ca nu oumva Serbia să atragă drept a fondurilor, dâr nici observarea Es- măsurile spre a respinge bandele grecesc Hannia, protopresbiter emeritat al Sibiiului,
1,
asupră-şl atenţiunea marelor puteri şi la oelenţei Sale nu prejudeoă oaracterului pe teritoriul Greciei. a încetat din viaţă. Răposatul a fost unul
urmă s’o păţâscă. universităţii ca instituţiune de stat, deâre- Pe când depeşele oficiale nu amin­ dintre acei membri distinşi şi binemeritaţi
* ce prin legea dela 1848 acâstă universi­ tesc nimic despre o ciocnire între trupele ai vechei nâstre generaţiuni, cari au luat
Discuţiile în „Reichsrath“-ul austriac tate e supusă ministrului de culte şi in­ turoesol şi iregulare greoesol, pe atunci parte mai la tâte întreprinderile culturale-
sunt forte vehemente. Două fiile ’ ri- strucţiune publică. dep8şl private spun, că bandele organisate naţionale ale Românilor în cei 50 de ani
s au
de Heteria naţională grecâsoă au avut trecuţi. Afară de aotivitatea sa zelâsă pe
dicat cele moi grave aousaţiunl în contra In aceeaşi şedinţă a camerei magna­
guvernului din causa abusurilor electorale ţilor, contele Dessewffy Aurel a presentat deja conflicte sângerose cu trupe turoesol terenul oultural-bisericeso, ca membru al
pe teritoriul otoman Ia graniţa Tessaliei. clerului şi oa profesor şi director al semi-
din Galiţia. Au urmat după aceea alte ata­ un proiect de resoluţiune, în oare cerea
Se fiioe. că Turcii ar fi deschis ei minariului pedagogic-teologic din Sibiiu,
curi din oausa ordinaţiunei privitâre la şâ se voteze neîncredere guvernului. Proiectul
; mai întâiii focul. Greoii au ripostat şi au şi-a câştigat merite şi pe terenul economic
limba ofioială cehioă în Boemia, contra oâ- şi-l motivâză mai întâi îi ou politioa finan- j
■ năvălit pănă la o âră depărtare pe terito­ ca unul dintre fundatorii institutului de
reia deputaţii "Wolf, Funke şi Prade au ciară a guvernului, oare e plină de abu-
riul turcesc. Se fiice, că linia turoâsoă a oredit şi eoocomii „Albina", la a căruia
făcut propuneri de urgenţă. Cei ce mai surl; apoi cu corupţiunea vieţei politice,
fost spartă, că Grecii au luat mai multe prosperare a contribuit mai întâiQ ca mem­
vehement atacă acâstă ordinaţiune sunt oare ia tot mai mari dimensiuni şi contra
tunuri şi au făcut prisionerl. Perderile am­ bru chiar dela început în consiliul de ad-
liberalii germani, cari nu numai în cameră, căreia guvernul nu luptă, ba din contră o
belor părţi sunt necunoscute. Trebue sâ în­ ministraţiune, ca delegat al Direcşiunei, ca
ci şi în pressa din Germania au început folosesce cu mijloc pentru susţinerea posi-
semnăm, că soirile aceste vin din Atena, vice-preşedinte, âr după mârtea lui E. Mă-
să se plângă amar din causa desastrului ţiei sale ; în fine ca al treilea motiv aduse
u
liberalismului în Austria. In „National Ztg. abusurile electorale la alegerile din urmă, unde iritaţiunea este la culme. Tot din celariu ca preşedinta al consiliului de ad-
Atena se anunţă, că tote trupele au primit ministrsţiune. Hannia a făout timp înde­
din Berlin se publică articull, în cari mer­ când guvernul prin cele mai brutale abu-
ordin să pornâscă în Tessalia. lungat parte şi din comitetul oentral al
sul de afil al trebilor politice se presantă suri şi mai inmorale oumpărărl de suflete
Asooiaţiunei transilvane, al oăreia membru
astfel, ca şi cum acâsta ar însemna ruinul a dat năvală asupra oposiţiei. ; După alte raporturi, laptele între
î fundator fusese chiar dela înoeput. El s’a
Austriei. ' trupele greoescl şi turoescl an fost sistate,
Proiectul de resoluţiune al lui Des- i
după-oe s’au făcut declaraţiile necesare de n&sout în comuna Sad la 1818 şi a răposat
sewffy a dat ansă la o discuţia mai lungă, în 30 Martie st. v. în Sibiiu. Număroşii săi
Din camera magnaţilor. dâr la urmă a fost respins din partea ma­ ambele părţi. Guvernul grecesc a dat tru- elevi şi toţi câţi l’au cunoscut vor păstra
jorităţii: I pelor dela graniţă ordin strict ca să se re­
In şedinţa dela 9 Aprilie a camerei ţină dela orî-oe inimioiţii. în viuă amintire memoria lui. Filiala din
magnaţilor s’au continuat desbaterile pe „Agenţia Reuter" anunţă din Elas- loo a „Albinei" a arborat stindardul negru
paragrafl a proiectului de budget. sona cu data de 10 Aprilie: Edhem-paşa în semn de doliu pentru răposatul.

se supere, oum 4'° b mortul în somnul o apucătură de acele, soiţi, oă dâcă ar fi tr’acolo, âr Dumineca şi Joia oei de la două, trei fiile slobede, sărbători sâu va­
6
său de vecie. După jumătate de ceas, nu lăpădat’o pe acolo în pustie, unde ne fiice oraş veneau la târgul Storojineţului. Şi nu canţe, cu cine oredeţl că o tuleam acasă
mai mult, l’au dus apoi pe bietul Anhauoh biblia, oă au rătăoit neamul lor patru-fieoi sein oum şi de unde s’a făcut cu jupâuâsa la Storojineţî? Tot cu jupânul Toiba. Oă
pe o soâudură, ou pioiârele înainte, şi eu de ani, pâte oă ar fi fost în fiiua de afiî lui Toiba, care nu lipsea nici oând la ase­ avea sl două haramurl de oai mari, suri
luându-mă după dânşii pănă colo la locaşul mai bine de noi şi ar fi fost, mai bine şi menea fiile pe la noi, ajunsese un fel de dâr vlăguiţi şi hitionî de li-se vedeau dinţii
vieţei, cum 4'° ţinterimului, am stat de dânşii. Dâr vedeţi, cum năravul din năs­ poştă la casa nâstră. Căci o soia mama de la uroiourî şi abia trăgeau oăruţa cu
pănă după ce a ţinut rabinul cazania sa. care; leao nu are, aşa nu pâte fi om fără de mult, fiind-oă era şi dânsa de loc din lădoiul de marfă al jupânesei şi pe noi cei
Rudele mortului şi-au luat rămas bun de nici un păcat, măoar să fiă şi jidan. Şi Cernăuţi. Şi apoi îşi găsea ba bunioă-mea din capră, adecă pe Toibă, care ţin9a hă­
la dânsul, tocmai cum se face şi la noi apoi unde păcatul şi prioina se cam ivesc de acolo, ba mama de aici, mai tot-dâuna ţurile şi pe mine, ce-i ţineam de urît. Ce
creştinii, numai că fiă-care dintr’înşii şi-au de obioeiil mai mult pe la oei chiaburi, de să-şi trimâtă ori să-şi fiică câte ceva. Când se mai găsea însă pe ogrinjile din fundul
rupt la stîrşit câte o bucată din vestmânt jidovii oei săraoi, din potrivă par’oâ-mi am gătat însă de învăţat la tată-meu şi harabalei, numai caii săracii soiau. Căci
de pe stânga trupului, în semn de jale. .Si venea, nu sciu oum, de multe ori milă. Oă m’au dat la soâla latinâsoă, fără jupânul nu putea să pleoe Toiba odată la târg, fără
în urmă l’au slobo4it în gropă, l’au potri­ sciam şi oâtl-va din aceştia, şi ca să nu Toiba şi jidanca lui par’oâ nici nu se mai oa să ia ou dânsul şâpte, opt dintre nea­
vit însă, în aşa chip, ca să pară, oă şade uit, am să vă povestesc mai ales de unul, putea. Căra la merinde şi la schimburi, muri şi când eşiam din uliciâra mahalalei
ou faţa îndreptată înspre răsărit, şi au tur­ ce nu-mi iese din minte. scrisori şi vorbe trimise aşa din gură, de Roşi -la drumul împărăteso, înghesuiţi ca
nat ţărînă peste trup, şi au plecat ou toţii Ii fiioea jupân Toiba, adecă Tobias credeai că altă trâbă du aveau. Şi când scrumbiile, numai oă ne pomeneam ou câte
în tăoere, aruncând unul după altul câte o
Silberstein. Şedea, ee-i drept ou casa în simţiam şi eu aşa câte o nevoe de-a orei- ud drumeţ, care se apuca să ne numere
bucăţică da brazdă de pământ în urma sa, Cernăuţi şi venea numai aşa în fiile de ţarilor, că de, — mă ridicasem acum băe- oâţl suntem. Şi ciudă mai mare oa asta nu
dâr fără să întâroă CBpul. târg la Storojineţî, oăol âtă oum erau lu­ ţandru mănoel şi mai duoeam oâte odată eşti harnic să ie faci jidovilor. Căci ei să

Erau, nu mă tem s’o spun şi printre crurile. Târgul nostru nefiind prea departe lipsă şi de alte luornrl —, o vesteam pe văd ameninţaţi de sabia îngerului de mârte,
aoeştî omeni, măcar oă de altă lege, erau la oraşul Oernăuţului, adecă cale numai de Toibuleasa de ou MeraurI sera, cam ce să oredinţâ, oe le-a rămas înoă de pe vremea
între dânşii o semă, care păreau să hă des­ trei oeasurl, negustorii din amândouă loou- şoptescă mamei la ureohe Joi la târg, âr oând au fost în ţâra Egiptenilor.
tul de oum se cade. Nu-i vorbă oă se gă­ rile umblau aşa ou schimbul când încolo, Vineri nici nu se orăpa bine de fiiuă, când
(Va urma.)
seau şi între aceştia unii şi alţii, care îşi când încâce. Lunea şi Vinerea când era fii pândeam pe la casa lui Toiba, ca se-tnl
arătau aşa câte-odatâ arama pe faţă şi câte de târg la Cernăuţi, ai noştri mergeau în- primeso răspunsul. Şi când veneau câta