Page 21 - 1897-04
P. 21
BiîUcţiîiM, AMsinffua, „Sa&eta“ iese în M-care di.
îi îisoCTJlî ADonamento pentru Austro-Ongana:
SraiOT, piaţa ram $?, 30. Pe un an 12 fi., pe şese ioni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori no£f&ranifce s>.o ia
primesc, — MsnasoripS» na N-rii de DumlneoA 2 tl. pe an.
roirimot. Pfiatru România si străinătate:
IHSEÎTATE 3e priineae la Atlit.l-
slstraţluno In Bragov pi la -nr- Pe un an 40 franol, po tjbnt
tnntărole Qirouri da snunalurl: luni 20 fr.,pe trei lnni 10 fr.
în Vioria.: M. Thtket, Ecmrteh N-rii de Duminecă 8 franol.
Behalek, tiwloif Moşie, i. Ovpelik* Se prenumără la tăto otioiele
Naohfolgor; Anton Oppeiik, J, poştale din întru şi din atară
Lannebcr, în Budapesta: A. 7. şi la dd. ooieotori.
Ooldbcrgorg, Scketcin Bemat; în II Alipnaiami nentrn Btasor
Bncnresoi: Agence Bavas, Snc- administraţiunea, piaţa mare,
omaale de Koamanie; în Ham- tfirgul Inului Nr. 30 etagiu
b nrj,: Karoiyi <& Lie'omann. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Inserţlunllor: o «oria luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
Sţnrmond pe e colină 6 07. pi Cu dusul în casă: Pe un an
80or. timbira pentru o publi 12 fl., pe 6 luni 6 fi., pe trei luni
care. Publicări mai dene după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tariiă şi învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Eeciame pe pagina a 3-a o tele cftt şi inserţiunile sunt
•eriă 10 cr. său 30 bani. a se pluti înainte.
Nr. 78.—Anul LX. Braşov, Duminecă 6 (18) Aprilie 1897.
ale independenţilor şi desbinarea lor menite şi atentatele în contra ave- Dâr ce vor vorbi, ce-i îngrijesce, ce
întăresce numai pe Banffy. rei şi a siguranţei vieţii Românilor plănuesc, e greu de-a gîci.
Nou a b o n a m e n t ♦ din Oradea! *
Intr’un mod şi mai bătător la Eată cum stăm cu dreptatea în
In fine, după multe tratări în
la ochi s’a arătat cum se măsură drep ţera ungurâscă! Eată cum se resplă- sinul partidului dela putere, s’a re-
Gazeta Transilvaniei tatea sub stăpânirea lui Banffy, prin tesce lealitatea cetăţenilor de altă solvat la începutul săptămânei aces
sentinţa adusă de curând de cătră limbă, când sunt atacaţi în averea
Cu 1 Aprilie 1897 st. v. tabla regescâ din Oradea-mare în pro şi libertatea lor de cătră plebea săl teia crisa ministerială în România
şi s’a constituit noul ministeriu român
cesul, ce s’a fost intentat celor, cari
s’a deschis nou abonament la care batică de pe strade! ârăşi sub preşedinţa d-luiDim. Sturdza.
11
invităm pe toţi amicii şi sprijini au pus la cale „patrioticul vanda Şi asta este o învăţătură, pe După ce nu s’au putut înţelege gru
torii fâiei nostre. lism din vara anului 1898, — van care nu vom întrelăsa de-a o pune pul sturdzist cu cel aurelianist, mi-
dalism, care s’a eternisat prin bom-
iFs*eţiuiS fflfcDSiiirssiairaeirait&aiisiiîs la răboş. nisteriul s’a compus numai din sturd-
barbarea cu pietrii a reşedinţei epis *
Pentru Austro-Ungaria: copului român Mihail Pavel şi a ziştî, afară de generalul Berendeiu,
pe -u-n. am. .............................. 12 xL. caselor Românilor fruntaşi din Ora- Tot în cjil ! acestea s’a petre care la dorinţa regelui a rămas mi
0 0
pe şese 1-u.m.I ................................. © £L. dea-mare. cut în Viena un fapt, care de sigur, nistru de răsboiu şi în noul cabinet.
f
pe trei 1-u.m.i. .............................. 3 £L. Acele nemernice demonstraţiunî că nu va face bucuriă Jidano-Ma- Dintre membrii acestui cabinet, sunt
Abonamente la numerele cu data s’au fost înscenat, precum seim, în ghiarilor din Pesta. Căpetenia anti cu totul noi d-nii Spiru Raret, pro
de Duminecă: urma uneltirilor preotului Pituk Bela, semiţilor din Viena, Dr. L u e g e r , fesor de matematică la universitate,
X.
P8ntru Austro - Ungaria: care, pentru*că a fost pus în defi • a fost ales, precum seim a cincea- care a luat ministeriul de culte şi
pe un an ..................................... 2 f3. instrucţiune publică; d-1 Ionel Brâ-
pe şese luni ........................................... , 3 fl. cienţă de Consistoriu, a voit se-şî 6ră primar al Vienei şi, deşi mai tianu inginer, (unul din fii lui I6n
resbune, acusând într’o broşură pe înainte alegerea lui a fost res
Abonarea se pote face mai uşor Brătianu), ca ministru al lucrărilor
prin maradlate poştale. episcopul seu, că nutre9ce tendinţe pinsă de guvern, la a căruia propu publice, şi d-1 Al. Bjuvara advocat,
duşmănbse statului şi că a români- nere Maiestatea Sa n’a vrut s’o aprobe,
Administraţiunea acum sub acelaş guvern Maiestatea ca ministru de justiţiă; d-nii Fere-
sat 24,000 de Maghiari.
8
„Gazetei To'aîasâBwaifBiei* . A fost destul atât, pentru ca Sa a întărit alegerea, aşa că peste chide interne, Stolojanu domenii şi Gr.
Gantacuzino finance au mai fost mi
0
srrrrrrr^^ patrioţii de stradă din Oradea se se puţine cfll Dr. Lueger va fi cu niştri în diferite rânduri.
ridice cu bolovanii în mână în con pompă instalat ca primar în palatul
întâmplările septemânei. tra reşedinţei episcopescî şi a case primăriei din Viena. Noul ministeriu Sturdza a fost
lor românesc! din Oradea. Scanda * în prima şedinţă, când s’a presen-
Pilele acestea s’a vecjut ârăşi în lul a fost mare şi s’au aflat chiar tat, de catră N. Fleva, şeful grupu
mod strălucit, cum stăm cu drepta şi dintre Maghiari, cari au condam Mercurea viitdro va sosi în Viena lui disident al liberalilor democraţi,
tea în ţâra ungurescă. Până şi lăr- nat acestă barbariă; ba însu-şî Ma- împeratul Germaniei pentru a asista la care a deschis tot-odată o carnpa-
11
muitorii „patrioţi şi mari agitatori jestatea Sa a condamnat’o într’o o mare paradă militară. Firesce, că niă în contra guvernului prin pressă
ai maghiarisărei, ca vestitul Bartha convorbire, ce a avut’o mai târejiu motivul acesta nu prea se pare a fi şi prin întruniri, piarul său „ Drep
Miklos, au ajuns se strige ca din cu episcopul Pavel şi care a ajuns de-ajuns pentru a esplica visita îm tatea “ a apărut în doliu când Sturd
gura şerpelui, că nu-i dreptate, nu-i la cunoscinţa publică. păratului Wilhelm II. Tot aşa este za a fost însărcinat cu formarea ca
sub stăpânirea lui Banffy. In urma acesta trebuia se se lucru firesc, că a trebuit să bată la binetului.
A vrut se-şî încerce norocul întâmple ceva în contra făptuitorilor, la ochi, că împăratul german vine Nu mai puţin aspru, deşi cu
încă-odată Bartha Miklos, ca se se dâr au trecut doi anî până ce li-s’a la Viena tocmai cu câte-va c}ile îna mai mult calm, este criticat noul
facă deputat la Szigetvar, dâr Banffy făcut procesul. Judecătoria de prima inte de călătoria împăratului Fran- cabinet şi de cătră pressa opo-
a dispus altfel. Argaţii lui au spri instanţă a condamnat atunci pe doi cisc Iosif la Petersburg, întreprinsă siţională conservatâre, care-1 nu-
jinit pe candidatul fracţiunei kossu- corifei, cari au condus cetele tur cu scop de-a întorce visita Ţarului mesce asemenea un cabinet de pro-
thiste Olay, şi Bartha a trebuit se bate la acel atac, anume pe Bertsey rusesc Nicolae II. Franeesii au în vocaţiune. Oposiţiunea va ţină Du
se retragă plouat şi amărît. In schimb Gyorgy preşedintele industriaşilor şi ceput să bănuescă, că împăratul minecă şi Lunî întruniri, care vor
s’a resbunat Bartha cu ugroniştii, pe redactorul Sass Ede la câte 6 luni Wilhelm de aceea se întelnesce cu inaugura nouăle lupte în contra gu
dând o mare palmă morală lui Fran- închisbre. Aceştia au făcut însă re împăratul Francisc Iosif tocmai acu vernului Sturdza.
cisc Kossuth, care cocheteză cu gu curs şi tabla a găsit, că nu sunt do- ma, căci s’ar plănui restabilirea In faţa acestei mişcări oposi-
vernul. Când adecă Kossuth a anun vecjî de ajuns în contra lor şi i-a alianţei celor trei împăraţi, ce a ţionale, guvernul şi organele lui de
ţat, că va veni la Cluşiu, comitetul achitat. esistat scurtă vreme pe la 1885. De clară, că nu vor să provâce, că re-
partidei independente de acolo i-a Aşa-dâră, după aprâpe patru anî, sigur, că cei doi împăraţi nu vor presentă voinţa majorităţii Camerei
răspuns, că n’are la ce veni. Au ne-am ales cu achitarea acelora, cari vorbi numai despre defilarea trupe şi că guvernul îşi va împlini numai
ajuns la cuţite cele două fracţiuni lor pe câmpul de eserciţiu din Viena. datoria cătră ţâră şi tron.
au sevîrşit sălbăteciile ne mai po
*
FOILETONUL „GAZ. TE ANS. u unitară întru apărarea drapelului ar asupra mormântului lui Werboczy, ale cari decretau unirea Transilvaniei
borat pe „Câmpul-Liberăţii“. cărui legi varvare ne-au ţinut vecuri cu Ungaria.
Unii dintre colaboratorii lui : întregi ferecaţi în lanţuri şi ne-au Guvernul transilvan îşi avea
Amintiri din Ardeal. Bărnuţ, Papiu Ilarian, Laurian, Maio- rănit rândurile prin deşertări şi emi sediul în Cluşiu şi membrii săi se
rescu, Suciu, Miclea etc. încă de grări; apoi desertorii seu maghiaronii compuneau după naţionalităţi şi
IV. mult părăsiseră Ardealul, stabilin- sunt cu mult mai periculoşi decât religiunî: Unguri, Saşi, Săcui ca
După înfrângerile dela Magenta du-se în principatele române de renegaţii său magbiarisaţii. naţiuni recepte şi Români încă neînar-
5
şi Solferino, pe la 1860, Austria im unde, amăsurat împrejurărilor, în In mijlocul acestor stări de lu ticulaţî, fiind acestă sarcină reservată
perială Introducea un nou sistem de care se găseau, nu prea puteau con cruri, confusiunea fiind mare, Bă Dietei din Sibiiu, care s’a deschis
guvernament întemeiat pe tradiţio tribui la limpecţirea situaţiuni. năţenii şi Ungurenii de cu vreme la 1868 şi care după două sâu trei
nalul său obiceiu: divide et impera,. Alţii, dintre cei rămaşi acasă, apucaseră calea spre Pesta. sesiuni, s’a amânat pănă la calen
Invălmăşala era generală; fră asupra umerilor cărora apăsa tâtă Bucovinenii dâr numai după dele grecescî, lăsând Ardealul tot pe
mântările şi svârcolirile Românilor povara, ocupând funcţiuni, nu prea nume, dacă mai trăiau şi decă mai mâna lişpanilor, fibiraelor şi solgă-
aveau însă mai mult un caracter puteau se se mişce liber şi tot ase figurau pe harta politicei naţionale. biraelor în locuitori ai Bezirkerilor.
provincial decât etnic naţional. Acestă menea se simţea şi lipsa unei clase Ardelenii, unii pregăteau pri In vremea aceea studiam în *
nouă epocă politică şi socială divi- de mijloc cultă şi inteligentă: ad mirea autonomiei limitată şi locali- liceul romano-catolic din Cluşiu, dis
sând pe Români în Ardeleni, Bănă vocaţi, medici, ingineri, agricultori, sată; er nu vechia autonomiă în şi al Piariştilor, a căror misiune
ţeni şi Ungureni şi Bucovineni, ei silvicultori, profesori, comercianţi, întinderea ei istorică-etnică-teriforiM principală este profesoratul. Aşa că
au încetat de-a mai avea o acţiune meseriaşi etc., pe care să-şî p6tă naţional; alţii cu popa Guşti din lugări mai înţeleg şi eu; âr nu ca
comună şi solidară şi astfel progra basa acţiunea conducătorii şi al căror Bălgrad şi soţii săi maghiaronî dela aceia ai Byzanţului, cari n’au nici
mul Românilor din Monarchiă dela număr se impună adversarului. guvernul ţării din Cluşiu, peste nu o învăţătură, nici o ocupaţiune, nici
1848/9 privitor la teritoriul naţional a Nu noi însă eram de vină pen mele cărora trec cu vederea, fiindu-mî o misiune şi sunt întunecaţi la minte
fost sfâşiat şi sfârticat. tru acestea lipsuri; pentru acest scârbă a-le aminti, combăteau cu ca noptea.
Se vede, că noul sistem, care gol, care se întindea, ca un deşert, pseudonimul: „Dezsi 01âh“ în „Ko- In Cluşiu mai erau şi alte două
11
sămăna mai mult a provisorat de în mijlocul poporului român; tâtă lozsvâri Kozlony acţiunea naţiona şcoli secundare protestante maghiare
cât a definitivat, i-a găsit pe Români ocara, tot blastemul şi totă afurisenia, listă a „Gazetei Transilvaniei“ şi numite: Colegii. Românii se fereau
prea puţin preparaţi pentru o acţiune cuvme'Se se cadă, ca un trăsnet, susţineau legile unguresc! din 1848, de ele şi aceia dintre ei, cari din
