Page 22 - 1897-04

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 78.—1897.

Astatţî se împiinesce săptămâna, cina, că armata grecâscă nu întră Este în adevăr de neînţeles, pentru Sfinţire de biserică.
de când au isbucnit inimiciţiile în­ odată în acţiune, când t6tă naţia aoei mai ales, cari nu cunosc starea lucru­
tre Greci şi Turc! la graniţa Tessa- grecescă doresce şi cere resboiul. rilor de aci, acest dor al Atenienilor pentru De pe valea Bărcimlni, 1 (13) April 1897.
liei. Nu s’a declarat resboiu. Cele Acum stă lucrul aşa, încât, după pă­ răsboiu. Ei doreso răsboiul precum mama In 30 Martie n. s’a sfinţit frumos pio-
două armate, cea turcescă şi cea rerea generală, resboiul nu se mai ’şi doresce copilul, precum însetatul do- tata biserică a comunei Sarcău din distric­
grecescă, îşi stau faţă în faţă de pâte delătura. Grecii umblă se jidă- resoe licorea răcoritâre. Nu vor să scie tul protopopesc al Băroâuliu diecesa gr.
ambele părţi ale graniţei, concen­ râscă pe Turci, ca se-i facă se atace nici de consecinţele răsboiului, nu vor cat. română de Oradea mare. Actul sfin-
trate şi gata de a se repe4i una ei; Turcii mai şovăesc din diferite măoar să 'scie ce p6te să se întâmple a ţirei în urma f'aoultăţii primite — deârece
contra alteia. Inimiciţiile le-a înce­ cause, dâr sunt kotărîţ! se se bată, doua 4b Vor răsboiul ou ori-oe preţ, în- M. on. protopop traotual din ponderose
put âstea neregulată grecescă a in­ căci alt mod nu este. Ei deja acuma templese ori-ce. cause n’a putut participa — l’a săvîrşit
surgenţilor, voluntarii grec! şi străin! privesc pe Grecia ca provocătâre. Guvernul greceso să pare însă că nu M. on. D-n Ioan Papp, p&roohul looului.
organisaţî de cătră Eteria naţională Puterile cu concertul lor nu pot tace este de aceeaşi părere. El întrebuinţâză La acâstă mărâţă şi frumâsă serbare, pe
grecâscă. Aceştî insurgenţi au tre­ nimic pentru împedecarea răsboiului tote mijlooele ca să înounjure orl-ee oioc- lângă poporenii din Sarcău, dintre cari nici
cut pe la mai multe puncte, peste turco-grecesc. Atâta le-a succes, se nire şi doresce să dohândâsoă o soluţie unul n’a lipsit, s’au preeentat în număr
graniţă în Turcia şi au atacat ante- mai tămânde lucrurile şi acum se paoinică a situaţiei. Din aoâstă oausă fotă frumos şi poporenii satelor veoine: Ghinag,
posturile turcesc!. Vre-o cine! (file cfice, că puterile sunt hotărîte se lumea aci este în oontra guvernului. Fegernio, Nădar eto. Predica ooasională,
una după alta au fost lupte sânge- lase pe Greci şi pe Turci se se bată A4î s’a ţinut un lung consiliu de mi­ potrivită serbărei şi spre edificarea celor
r6se între insurgenţi şi Turci, er in­ cum le place lor, âr ele se stea la niştri la ministerul de finanţe. Au luat presenţi, a ţinut’o preotul Chinagului, D-l
surgenţilor grec! li-a succes se ocupe o parte, de unde se privescă şi se parte la el şi mai mulţi militari superiori. Antoniu Popp, âr cântările tâte le-au cân-
câteva puncte însemnate strategice, pândescă. Se cjioe că consiliul a hotărît să ia măsu­ tet fârte frumos bine iustruitul popor din
în deosebi punctul dela Baltimos şi Despre urmările unui resboiu rile cele mai severe în oontra incidentelor Sarcău şi băieţii dela soola diu acea oo-
se asigură, că astfel au isbutit se greco-turcesc scrie „National Ztg.“ la graniţe greco-turcă. muuă.
taiă legătura dintre cele doue ar­ din Berlin: Dâcă Grecia va dobândi Aeeste b’ntenţiuni liniştitore nu sunt Numai un invidios n’ar vrâ să reou-
mate turcesc! aşe4ate la graniţă. De un succes militar, atunci tâte popo- însă de natură a opri pe guvernul M. S. nâscă, că înflorirea şi prosperarea comunei
altă parte se susţine, că insurgenţii rele balcanice se vor pune în miş­ Regelui George la o completă neluorare. Sarcău, oare pâte servi drept model multor
n’au prea reuşit, că au avut mar! per- care şi t6tă Gestiunea orientală ar La ministerul de răsboiu se luorâză la for­ comune mari, e meritul d-lui preot Ioan
derî şi în cele mai multe locuri au fost ajunge la o decisiune sub nisce îm­ marea tablourilor pentru a chema sub arme Papp, oăoî domuia sa prin poveţele sale
respinşi. E greu se se constate cu­ prejurări, pentru Rusia, nefavora­ încă două clase de reservă — cei născuţi la pârinţesoi, prin instruirea poporului în cân­
ratul adevăr, căcî soirile dela Atena bile. De vor învinge însă Turcii, 186B şi 1864, precum şi la chemarea celor tările bisericesc!, prin catechisarea in soâlâ
vorbesc în favârea Grecilor, eră atunci ârăşî se vor amâna pe timp scutiţi de serviciul militar. Se dice, oă săp­ şi predicarea regulată în biserică a împlân­
cele dela Constantinopole în favorea nedeterminat speranţele în susţine­ tămâna viitâre tablourile vor fi terminate tat dorul şi voinţa de-a progresa în ini­
Turcilor. rea bâlei învechite a Pârtei oto­ şi chemarea se va faoe îndată. mile parochiacilor D-saie.
Destul, că au curs sânge şi s’au mane. Tot pentru săptămâna viitore se aş­ Mă cuprinde mila de sârtea acelor
început resboiul pe departe de că­ Lumei mohamedane i-ar cresce teptă convocarea Camerei în sesiune extra­ comune, care în lipsa unor oondueătorl
tră Regularii grec!, pentru care guver­ din nou crâsta şi acesta ar nasce şi ordinară. (Acesta s’a şi întâmplat) Acâstă consoii de răspunderea, ce o au înaiutea
nul greceso nu vrea se ia răspundere. mai bune prospecte pentru moşte­ convocare este necesitată de nevoi băneşti. lui Dumne4eu şi a lumei, şi din eausa in­
Turcii c^ie, că la atacurile insurgen­ nitorii împărăţiei turcesc!. Atunci Se pare că fondurile pe cari le-a avut diferentismului condamnabil şi a4l, când de-
ţilor au luat parte şi trupe regulate Ruşilor le-ar reveni problema pri- guvernul greceso sunt aprâpe pe sfârşit. viss tuturor e progres în cultură, încă tot
grecesc!, âr Grecii negă acesta. mejdiâsă şi nemulţămitore, ca pe Guvernul greoesc a intrat deja în tratări sfcagnâză,

A fost mare turburarea la Con- socotela proprielor lor interese se cu un siudioat de bancheri de aci pentru Mulţămind On. Redacţiuni pentru bu­
stantinopol, când s’a auc|it de ata­ păşescă în contra Turcului învingă­ contractarea unui împrumut intern. năvoinţa, cu care mi-a publicat aceste or-
cul bandelor grecesc!. Acesta s’a pri­ tor, ca salvator al poporului gre­ Afacerile din Creta sunt lăsate aoi duri, încheiu cu dorinţa, ca să ajute Dura-
vit acolo ca provocare directă din cesc, care este de aceeaşi religiune acum pe planul al doilea. Tâtă lumea nu ne4eu se urmeze toţi cei datori . procedura
partea Greciei. S’a ţinut îndată un cu Ruşii. se ocupă decât de cele ce se întâmplă în părintelui din Sarcău, despre care comună
e:
consiliu mare de miniştri la Starn- Tesselia şi Epir. Totuşi, în cercurile politice cu tot dreptul se pote 4i° norocosă e
bul şi majoritatea a votat pentru a de aci soluţia chestiunei cretane ocupă comuna, care te are preot; atuuoi apoi,
se declara resboiu Greciei. Atunci Diii G r e c i a . serios spiritele. Se dă ca sigură următorea dâcă nu piedecile ce ni-le pun străinii, va
s’a şi trimes ordin comandantelui Etă ce i se sorie din Atena cjiarului soluţie, la care va adera şi guvernul gre­ isbuti cel puţin să delăturăm pedeoile puse
superior al armatei turcesc! dela „Epoca ca data de 10 Aprilie: ceso : de ai noştri, înaintării şi luminării poporu­
11
graniţă, Edkem-paşa, ca se pornescă Insurgenţii, cari au năvălit în Mace­ Creta va fi evacuată în acelaşi timp lui românesc. Unul dintre cei presenţi.
în potriva Grecilor. Dâr Sultanul în- donia, sunt forte bine organisaţî. Ei sune de armatele turcesci şi grecesc!. Se va
tr’aceea n’a voit se sancţioneze ho- împărţiţi în două bataliâne comandate de numi în mod provisor un guvernator eu-
tărîrea miniştrilor şi aşa s’a trimis Al. Milona, fost locotenent de infanteria, ropân şi apoi oretanii vor fi chiemaţi ca Premii pentru Inveţători.
iute altă poruncă lui Edhem-paşa, şi Gh. Capsalopulos, fost locotenent de in­ prin plebiscit să hotârasoă sortea insulei lor.
ca se stea pe loc. S’a învoit Sulta­ tendenţă. Fiă-oare batalion se împarte în Guvernul greceso va primi aoâstă so­ Gherla, 2 (14) Aprile 1897.
nul cu miniştri săi aşa, ca numai şâse oompanii, comandate de foşti militari luţia, dâoâ marile puteri vor iscăli un pro- Deore-ce la premiile din concursul
atuncia să declare răsboiu Greciei, sub-locotenenţi, sergenţi majori, şi de ci­ toool în acest sens. escris de comitetul central al Reuniunei
dăcă Grecii vor reînoi atacul lor vili, oa doctori, 'advocaţi, eto. Corpul mai iDtre voluntarii filoeleni se află trei învăţătorilor gr. cat. din giurul Gherlei în.
asupra Turcilor şi dâcă vor lua parte are doi farmaoiştl, doi ingineri şi mai mulţi voluntari români aceştia sunt: Ion Pado- anul 1896 nu s’a insinuat la timpul său
la acest atac şi trupele regulate gre­ călugări. Drapelul italian al celor de sub vid, fost telegrafist la Oficiul din Medgi­ nimenea, comitetul central al acelei reu­
cesc!. Sultanul, pe lângă alte consi- Gypriani este purtat de unul numit Dome- dia. Şi-a dat demisia şi a venit aoi. Ion niuni escrie concurs tot la acele premii,
deraţiun! politice se teme, ca nu nico Alessandro. Brauner, român din Suceava, (Bucovina). anume asupra temelor:
cumva isbucnirea răsboiului turco- Er cel de al treilea este dintr’o familiă
Când scirea despre treoerea pe teri­ I. „Încât pâte inflmnţa învăţătorul
grecesc să aducă după sine rescula- bine cunoscută, care însă m’a angajat să
toriul turcesc s’a răspândit în Capitala Gre- asupra îndreptărei moravurilor şi a întărirei
rea Albanezilor de t6te seminţiile. nu-i divulg numele. Ei sunt bine trataţi şi
oiei, şi s’a răspândit cu iuţâla fulgerului, caracterului în popor prin şeolă şi afară de
par forte voioşi. Lucru curios: şi ei strigă:
T6te soirile ce sosesc din Atena un entusiasm de nedescris a cuprins pe şcolă?' 1
spun, că acolo poporaţiunea e forte toţi. Peste 'tot looul nu auc}iai decât: — Zito o polemos (trăiască răsboiul). Premiul pus de preşedintele Reuniu­
neliniştită şi nemulţumită din pri­ In fine avem răsboiu! nei, d-l canonic Ioan Papiu, este de 25

întemplare rătăceau pe la acelea formaseră un puternic cor vocal sub Ardeleni, care cu mândrie se pre- de stipendii; învăţam carte din ago­
c
I1
şcole unilaterale şi fanatice, nu erau conducerea musicantului Steger şi sentau în ţările române 4i ® b: nisirea muncei rustice a prea feri­
decât nisce transfugi, gură-cască seu care la 4^®l mar! în loc de pri- „Am onâre a mă recomanda citei maicei mele.
e
perde-verâ. cesnă, cânta în biserica nâstră ro- ............ Teolog absolut; jurist absolut; Juriştii erau copii! răsfăţaţi şi
Adevăratul nostru părinte povă- mânescă : „Deşteptă-te Române /“ filosof absolut /“ desmerdaţ! ai naţiunei, seu mai bine
ţuitor în Cluşiu era neuitatul pro­ Bărbaţii noştri conducători de- Ei bine un om muritor, ori ce 4is, ai bărbaţilor noştri conducători.
topop Fekete-Negruţiu. Casele sale atunci, stăruiau din tâte puterile să doctorat ar avea în Teologie, în Costumele naţionale jucau un
parocbiale erau deschise tinerimei; sădâscă în inima tinerimei studiâse- filosofie, sâu legiuire, pâte se reven­ mare rol şi se ciocneau cu portul
în ele aveam întrunirile nâstre; aici simţământul naţional, exaltându-l dice pentru sine, că ar fi absotut? teatral al Maghiarilor. Şi unii şi alţii
ne deprindeam în declamaţiunî şi chiar! Judecaţi or! vă miraţî! esagerau şi din sublim cădeau în ridicol.
cântări; aici ne da răposatul şi mult Se înfiinţau pe întrecute aso- Juriştii, de-asemenea o numire Ungurii se făleau în hainele
regretatul, Ladislau Vaida, teme din ciaţiunî şi reuniuni de cultură: Aso- improprie dată studenţilor de pe la Dojilor Veneţianî; âr Românii se
literatura română şi aceia dintre ciaţiuuea transilvană, Arădană, Buco­ facultăţile de Drept (Academii) erau mândreau în nisce haine, care nu
noi, car! scriau bine românesce, vineană; Blaşiul, Sibiiul, Oradea- preferiţi la stipendii şi d’aicî urma semănau nici cu toga şi tunica Ro­
fiind-că el le cetea şi îndrepta, eram rnare, Lugoşiul, distinsa familiă a marea îmbulzelă a studenţilor în. mânilor, nicî cu ciârecii şi suma­
lăudaţi şi încurajaţi de acest mare Mocioniştilor, ofereau ajutâre şi sti­ drept la Sibiiu, Pesta, Viena, Graz, nele sătenilor. Extremele se atingeau.
Român. pendii, îndemnând pe Românaş! cu Cluşiu etc. şi a celor ticăloşi de pe Purtătorii drapelului naţional,
Fiă-iertatul canonic Fekete avea tot-dinadinsul la învăţătura mai mică la Aiud, Kecskemet şi Dobriţin. erau jurişti (?) din Sibiiu, între care
şi o soră de-o bunătate rară, de un şi mai mare. A ave un stipendiu era lucru se găseau destui de aceia, cari fă­
caracter antic şi de-o inimă ne mai Prin judeţe .se colectau criţăraşî mare; treceai în ochii lumii ca om ceau păradă de naţionalism numai
pomenită de milâsă şi fiind preotăsă cu destinaţiune pentru fondul jurişti­ al viitorului pentru apărarea desinte- pentru ca să fia costumaţi şi stipen­
văduvă, noi cu toţ! o numiam: Nană lor ; pentru balul juriştilor. resată a drepturilor neamului ro­ diaţi; aceştia erau cei mai mari re­
e
e
Preotesă! Răposatul părinte al literaturei mânesc. clamagii naţionali, cum s’ar 4i° P
D6mne! pe câţi şcolari sărac! române, Eliade Rădulescu, mult rî- Eu unul pot să vorbesc în acâstă Bucurescî, sâu nisce adevăraţi cer-
mai miluia acâstă nobilă femeie! dea într’una din scrierile sale de privinţă cu deplină nepărtinire; nu şitorî îmbrăcaţi în haine negre, cu pă­
Tot în casele parochiale, şcolarii acest 'termin impropriu întrebuinţat de m’am bucurat nici de ajutâre nici lării înalte pe cap şi cu mănuşi în mâni.