Page 24 - 1897-04
P. 24
. OUU V AN IEI Ir. 78—1897.
D-l N. P. Petrescu, preşedintele Aso- oiosul câne, când văcfu pe servitor şi pe tri, numai cu pâne trebue să mă
ciaţiunei pentru sprijinirea înveţ&ceilor şi directorul moşiei, se alipi strâns de ca Sfaturi Higienice. nânce multă, cfice I. Aoleschott.
f
sodalilor români din Braşov, învitâ prin davrul stăpânului său şi începu să la re,
Mămăliga, care fo:meză basa
acesta pe d-nii m&estri şi industriaşi ro ca şi cum ar fi voit să-l apere de-o pri alimentărei ţăranului nistru, este
Despre Alimentare.
mâni din localitate la o consfătuire în afa mejdia. Când aceştia voiră să pună mâna fărte nutritivă. Cine ette deprins
ceri de meseriă, ce se va ţină Vineri după, pe cadavrul sinucigaşului, cânele se arunca II. (învăţat) cu mămăligă, eaie mai bine
sf. PascI, în casele „Târgul cailor Nr. 10, cu furiă asupra lor. Tote stăruinţele de-a nutrit decât cu pâne. Pemru ca mă
14
Alegerea mâncărilor depinde
sera la drele 7. imblâncji cânele au fost zadarnice, aşa oă măliga să fiă bună, se cere ca făina
dela etate. Aşa de esemplu copiii,
la urmă au trebuit să-l lege, căci altfel nu de cucuruz (porumb, mălaiu) pentru
cari sug, trebue se se nutrescă nu
puteau să se atingă de oadavru. mai eu lapte de mamă pănă vor facerea mămăligei să fiă bană, să
Sinuciderea nnni grof unguresc. Gausa sinuoiderei nu s’a putut con nu fiă stricată seu umedă, căci în
ave dinţi.
stata anumit, deâreoe contele n’a lăsat înainte de etatea de şepte ani, caşul acesta dă nascere la o bălă
In comuna Seregălyes din oomitatul
după sine niol un rând de scrisâre în pri nu este iertat a da copiilor alcoho- numită Pelagră, despre care vom
Albei s’a sinucis (filele aoestea tânărul oonte
vinţa acâsta. Se pâte lua oa sigur însă, oă lurî (spirtăse), cafea seu ceaiu (tee), vorbi în unul din numerile viităre.
maghiar Guido Zichy, care în aoea comună
mania sinuoiderei a moştenit’o dela msmă- pentru-că le irită sistemul nervilor.
avea o moşiă de 6000 de jugăre şi făcea Cartofii (picioicî, crumpene) cari
sa, care înoă s’a sinucis fără nici o causă
parte din familia Zichy, oare numără prin Singură Cacao, în mică cantitate, în unele ţări servesc poporului în
şi care se trăgea după mamă din familia
tre cele dintâiu familii aristoeratioe un- fiărtă cu lapte, este fărte nutrităre. loc de pâne şi de mâncare, nu au
Marczibânya, în care încă s’au întâmplat Decă copiii capătă pe faţă bube aceeaşi proprietate nutrităre ca
guresol.
mai multe sinucideri. seu coji, trebue a-le da mai multe pânea.
Tinărul sinucigaş era în verstă de 21
Se scie, că mania sinuoiderei se ca legumi şi mai puţină carne. Aseme Carnea este mâncarea cea mai
ani şi făcea studii la şoâla economioă din
pătă şi din beţiă, din desfrenărl ale tine- nea trebue a-le opri veninul, seu
Magyar-Ovâr, ca asoultător extra-ordinar. bună a omului. Carnea mâncată po
uerevolor etc. Acâstă boiă se transmite a-le da vinul amestecat cu apă multă.
Sosind (filele acestea la moşia sa din Se trivit nici nu lungesce, nici nu scur-
apoi dela părint.1 la fii. Se vede, că acestei Dâca copiii sunt palicfl şi slabi, 0
regâlyes, a început a se interesa de starea teză vieţa, cji° celebrul medic
bole a oâijnt v-'otimă şi tinerul eoufce Guido trebue a-le da mai multă carne;
bogăţiilor, luoru ce pănâ acum nicl-odată Huffeland. Cea friptă în frigare seu
Zichy însă carnea, fiind cam grea de mis pe cărbuni, şi nu prea mult friptă,
n’e făcut. Marţia trecută a chiămat pe di
tui pentru copii, este mai bine a-le este fărte nutrităre şi se mistue
rectorul moşiei la sine şi i-a poruncit, să
da lăptari, oue şi păme. căoî aces lesne. Carnea de vacă şi de ăie este
stea gata pentru a face împreună o preum ProducţiunI şi petreceri. tea sunt mult mai hrănităre şi să-
blare cu calâsoa la câmp, ca să vadă cum fărte nutrităre. Carnea de venat,
Invitare la producţiunea şi petrecerea nătăse, decât carnea. precum de iepure, căpriără ş. a.,
stau sămănăturile. Mai târcfiu, când direc
colegială arangiată de „Societatea sodali Omenii în etate trebue se se apoi de unele paseri sălbatice, este
torul moşiei îi spuse, că oalâsca stă gata
lor români" din Braşov. Producţiunea se nutrescă mai bine; cu cât lucreză gustăsă, der grea de mistuit. Car
şi oă pot pleoa, tînărul grof amâuâ ple
va ţine Luni, în 14 Aprilie st. v. 1897, a mai mult, cu atât trebue se abiă nea rumegătărelor şi a paserilor
carea pănă sera la 6 ore. îa după amecja
doua (fi de Paso!, în sala Hotelului central nutrement mai substanţial, precum: este mai lesne de mistuit, decât a
acelei cjile el se ocupa continuu ou scrisul
„Nr. 1". carne, pâne, vin, legumi, păme, etc. pescilor. Asemenea este grea de
în odaia sa. Pe la 3 ore intra în odaiă
servitorul, care cu mirare văcju, oă ochii începutul la 8 ore sera. Detailurile Când omul a ajuns etatea bă- miştuit carnea de porumbei, raţe,
tânărului oonte sunt plini de lacrimi. Con se văd în programul alăturat. După pro- trâneţelor, atunci regula de a se gâsce, etc.
ducţiune urmeză dans. Comitetul sooietăţei nutri trebue dirigiată spre susţinerea Carnea de porc a fost cunos
tele venise puţin în oonfusiă, der repede
porunci servitorului să iase afară. După sodalilor români. Intrarea de personă 80 puterei, şi de aceea mâncarea tre cută încă din anticitate ca grea de
4 ore isprăvi cu soi’isul şi, însoţit de-un cr. v. a. bue se fiă tonică (întărităre). Bă mistuit, mai su seină în climele cal
trâni i, cari în tinereţele lor au fost de ; de aceea vara nu trebue să se
căţăluş al său, pleca de-acasă, cjicend, că Bilete se pot căpăta la d-l D. Ere-
mâncâcioşî şi li-s'au slăbit organele mănânce carne de porc. Carnea de
merge la preumblare. mias, la Librăria Nicolae Giurcu, la Casina
mistuirei, aceia trebue se se abţină porc câte-odată conţine un vierme
Luorul acesta se păru bătător la oohî. română şi sâra la oassă, NB. Ofertele zna- dela mâncările grele de mistuit, căci
Vizitiul, care stetea cu caii prinşi la ca- rinimâse se primesc cu mulţumită şi se vor la din contră le causeză bole grave numit trichină, care introdus în sto
lâscă, gata de plecare, băga de sâmă, că chita publioe. macul omului produce mărte. Con
de stomac şi chiar mărte. (A se ţine tri chină numai carnea porcilor,
groful plecase spre cimiter. Direotorul mo Programul producţiunei aranjate de
vedă mai pe larg „învăţături morale cari se nutresc cu mortăciuni şi cu
4
şiei încă începu a fi îngrijat, mai ales „Societatea sodablor români * din Braşov,
11
şi sfaturi higienice, despre bătrâneţe murdării de tot felul. Porcii nutriţi cu
după ce servitorul contelui îi spuse, că în în sala Hotelului central „Nr. 1". 1) Mu-
în „Gazeta Transilvaniei** numerile porumb (cucuruz) nu conţin trichină.
odaia stăpânului său nu mai e revolverul, sică. 2) „Haideţi fraţi", marş poporal aran
de Dumineca 47 şi 88 din 1896). Pentru a se feri de trichină, este
oe fusese pănâ 8tuncl atârnat pe părete. jat pentru cor de bărbaţi de Tim. Popo-
Cine voesce a rămână sănătos neapărat de lipsă a fierbe carnea
Nimai decât îi veni în minte, că mama vioî. 3) Declamaţiune, de I. Jalea. 4) „f)iua-a
pentru tot-dâuna, să-şî întocmâscă forte mult. Er în carnea afumată
oontelui, născută contesa Adriana Karâ- apus* , oor de bărbaţi de Pfeil, esecutat de
1
traiul în consonanţă cu constituţia (şuncă etc.) trichină rămâne neată-
osonyi, înoâ şi-a sfârşit firul vieţei prin Corul Sodalilor. 5) Declamaţiune de I.
şi cu munca sa. cată. Carnea purceilor miei este mai
sinucidere şi deci îşi cugeta, oă şi contele Tampa. 6) „Fosta-i lele", composiţia d-lui
Clima asemenea dicteză omului grea de mistuit ca a celor mari.
vre să facă asemenea. Se arunca repede G, Musicesou, aranjată pentru oor bărbă
modul cum trebue să se nutrescă. Carnea de porc cu curechiu (varză)
în trăsură împreună cu servitorul şi po tesc de Tim. Popoviol, eseo. de Corul So
In climele calde se mănâncă mai constitue o mâncare primejdiăsă
runci vizitiului să mâBe spre cimiter. dalilor. 7) Deolamaţiune, de D. Gâpăţină.
mult vegetale şi fărte puţină carne; pentru ămenii cu stomacul slab.
8) Musică. 9) „ C r e d i t o r i i " , comedie în-
Gând ajunseră la uşa oimiteriului, au er în climele temperate şi reci mân Cu tote astea este bine dove
riră urletul prevestitor de rele al unui tr’un aot, de V. Alexandri. Persânele: carea cărnei şi beuturile calde sunt dit, că hrana de carne nu este aşa
câne. Fagiră repede în direoţia dinoâtrâu Aleou d-nul Nicolae Stinghe. Aglae d-ş6ra fărte necesare. de sănătăsă; der obiceiul învechit
se aucjia urletul şi ajunseră drept la mor Maria Taoauie. Taki d-l Nicolae Ardelean. Fânea de grâu este forte nutri- face să se credă, că omul pănă nu
Croitorul d-l Nicolae Gal. Ciobotarul d-l
mântul mamei contelui. Aci aflară pe ti- tăre; cea mai albă este mai puţin mănâncă carne nu păte trăi. Carnea
Vasilie Muscalu. Cofetarul d-l Mibail Gal.
nerul grof Guido Zichy răsturnat la pă nutrit^re, dăr este uşără de mistuit. produce după mâncare o mică ro-
mânt, ou capul pe mormântul mamei sale Zaraful Tutuugiul d-l Nicolae Loga. Cea g ai nutrităre este pânea ne- şeţă la stomac, o uşără umflătură şi
şi cu mâna drâptă încleştată pe revolver. Droşcarul Ioan Tampa. Feciorul de casă gră. Cea din săcară asemenea este prin urmare useză repede organele.
d-l Ioan Jalea.
El era mort. Tn tâmpla drâptă a capului
nutrităre. Carnea nu se mănâncă în tot-deuna
Pânea rece ^ *-e mai bună de- simula, fî «e adaugă şi legumi, pen-
